2ra-2139/17 — repararea prejudiciului material si moral

2ra-2139/17 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: Al. Arhip dosarul nr. 2ra-2139/17

instanța de apel: A. Minciuna, L. Popova, A. Danilov

Î N C H E I E R E

13 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Luiza Gafton, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

reprezentantul Tatianei Chiriac, avocatul Cristin Chiriac,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Chiriac împotriva

lui Igor Botnari cu privire la repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2017, prin care au

fost respinse apelurile declarate de către Tatiana Chiriac și Igor Botnari și

menținută hotărârea Judecătoriei Centru, municipiul Chișinău din 03 octombrie

2016,

c o n s t a t ă:

La data de 19 mai 2015, Tatiana Chiriac a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Igor Botnari cu privire la repararea prejudiciului material și

moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 13 octombrie 2013

în timp ce se deplasa la volanul autovehiculului de model „Volkswagen Jetta”, cu

nr. de înmatriculare XXXXXX, care îi aparține cu drept de proprietate, a fost

stopată forțat de autovehiculului de model Dacia Logan, cu nr. de înmatriculare

XXXXXX condus de către Igor Botnari, obiectându-i în privința modului de

conducere a mijlocului de transport.

Menționează că, pârâtul a manifestat un comportament agresiv în trafic, a

lovit cu piciorul și cu mâna în autovehicul ei, deteriorându-l nesemnificativ, mai

mult, i-a scos placa de înmatriculare și a numit-o cu cuvinte necenzurate.

Relevă că, a doua zi, în privința acțiunilor pârâtului s-a adresat la organele

de poliție, acestuia fiindu-i aplicate sancțiuni sub formă de amendă în baza art. 354

și 104 din Codul contravențional, care au fost menținute prin hotărârea Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 11 iunie 2014 și decizia Curții de Apel Chișinău din 16

septembrie 2014.

1

Afirmă că, pârâtul prin acțiunile sale i-a cauzat stare de frustrare și stres,

fiind nevoită să apeleze la serviciile medicului, care i-a prescris un tratament pe o

perioadă de 3 luni, suportând cheltuieli în sumă de 271, 55 lei.

Invocă că, reieșind din starea psiho-emoțională, indicațiile medicului care i-a

contraindicat conducerea mijloacelor de transport pe parcursul tratamentului,

precum și din faptul că, tratamentul administrat îi provoca slăbiciuni, oboseală,

discomfort psihologic, a fost nevoită în perioada 15 octombrie 2013 – 15 ianuarie

2017 pentru deplasarea la serviciu și spre domiciliu să apeleze la serviciile de taxi

suportând zilnic cheltuieli în sumă de 90 lei, iar pentru 74 zile suma de 6660 lei.

Mai invocă că, la data de 27 decembrie 2013 s-a adresat la Centrul Național

de Expertize Judiciare pentru a stabili costului reparației autovehiculului, achitând

cheltuielile de expertiză în sumă de 642 lei, iar prin raportul de constatare tehnico-

științifică nr. 036 din 13 ianuarie 2014 întocmit în prezența pârâtului s-a stabilit că,

suma prejudiciului cauzat constituie 3 969 lei.

Relevă că, pârâtul prin acțiunile sale i-a cauzat un prejudiciu moral

manifestat prin stare de stres puternică, frică, insomnie, izolare de societate, pe

care îl estimează la suma de 50 000 lei.

Solicită încasarea de la Igor Botnari în beneficiul său a prejudiciului

material compus din cheltuielile pentru medicamente în sumă de 271,55 lei,

cheltuielile pentru efectuarea expertizei tehnico-științifică în sumă de 642 de lei,

suma de 3969,27 lei necesară pentru repararea automobilului, cheltuielile pentru

serviciile de transport în sumă de 6 660 lei, precum și suma de 50 000 cu titlu de

prejudiciu moral și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2 500 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 03 octombrie 2016 a

fost admisă parțial acțiunea și au fost încasate din contul lui Igor Botnaru în

beneficiul Tatianei Chiriac suma de 3 969,27 lei, cu titlu de prejudiciu material,

suma de 3 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielile pentru efectuarea

expertizei tehnico-științifică în sumă de 642 lei, precum și cheltuielile de asistență

juridică în sumă de 1500 lei. În rest acțiunea a fost respinsă.

Prima instanță și-a argumentat concluzia prin faptul că, prin procesele-

verbale cu privire la contravenție și deciziile de sancționare din 17 octombrie 2013

și 21 octombrie 2013, menținute prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău

din 11 iunie 2014, pârâtul a fost sancționat pentru acostarea jignitoare a

reclamantei în loc public și deteriorarea intenționată a bunurilor acesteia și, anume,

a autovehiculului de model „Volkswagen Jetta”, nr. de înmatriculare XXXXXX, ca

urmare a relațiilor ostile generate de conflictul din trafic produs la data de 13

octombrie 2013 în mun. Chișinău, str. Arborilor 21.

Astfel, prima instanță a reiterat că, pârâtul prin acțiuni ilicite și cu vinovăție

a cauzat reclamantei un prejudiciu material, care conform raportului de constatare

tehnico-științifică nr. 036 întocmit de Centrul Național de Expertize Judiciare din

13 ianuarie 2014, constituie suma de 3 969 lei, iar pentru efectuarea expertizei

enunțate reclamanta a suportat cheltuieli în sumă de 642 lei.

Prima instanță stabilind suma prejudiciului moral în cuantum de 3 000 lei, a

reieșit din suferințele morale, stările de frustrare și tulburare emoțională care au

2

survenit ca urmare a acțiunilor ilicite ale pârâtului, făcând trimitere la prevederile

art. 616 alin. (1), art. 1422 alin. (1) și (2) și art. 1423 alin. (1) și (2) din Codul civil.

De asemenea, prima instanță a mai reiterat că, pentru fapta comisă, pârâtul a

fost sancționat contravențional pentru huliganism nu prea grav și deteriorarea

bunurilor, iar suma prejudiciului moral în mărime de 3 000 lei este una rezonabilă,

or, însăși admiterea parțială a acțiunii reprezintă în sine o satisfacție echitabilă

pentru reclamantă.

Respingând cerințele cu privire la încasarea cheltuielilor suportate pentru

procurarea medicamentelor și a serviciilor de taxi, prima instanță și-a argumentat

concuzia prin faptul că, reclamanta nu a demonstrat faptul că, diagnosticul stabilit

de către medic este rezultatul conflictului dintre ea și pârât, iar medicamentele

prescrise ar fi necesare pentru tratarea unei stări de sănătate pretins a fi agravate ca

urmare a conflictului din 13 octombrie 2013, la fel, nu a fost demonstrat faptul că,

starea de sănătate a reclamantei a fost periclitată de acțiunile ilicite a pârâtului în

măsura în care aceasta să nu poată conduce mijlocul de transport în vederea

parcurgerii drumului dinspre casă spre serviciu, mai mult ca atât, nu au fost

prezentate bonuri de plată sau probe scrise, prin care se confirmă că, în acea

perioadă a beneficiat zilnic de serviciile de taxi sau că a procurat medicamentele

prescrise.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2017 au fost respinse

apelurile declarate de către Tatiana Chiriac și Igor Botnari și menținută hotărârea

primei instanțe.

La data de 26 iunie 2017, reprezentantul Tatianei Chiriac, avocatul Cristin

Chiriac a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului și casarea deciziei instanței de apel.

În motivarea recursului a invocat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe în partea sumei încasate cu titlu de prejudiciu

material și moral.

Menționează că, instanțele de judecată greșit au încasat de la intimat doar

suma de 3963,27 lei cu titlu de prejudiciului material și nu suma integrală de

11542,55 lei, deoarece conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 036

din 13 ianuarie 2014, suma prejudiciului material cauzat proprietarului

automobilului de model „Volkswagen Jetta”, nr. de înmatriculare XXXXXX,

deteriorat la data de 13 octombrie 2013 constituie 3 969 lei, iar cheltuielile

suportate pentru efectuarea expertize constituie suma de 642 lei.

În acest sens, invocă că, instanțele de judecată nu au luat în considerație nici

faptul că, recurenta a urmat tratamentul medical în sumă de 271,55 lei, în urma

căruia i s-a îmbunătățit starea de sănătate, ceea ce nu era posibil în lipsa acestora,

precum și faptul că, administrarea medicamentelor prescrise redă efectul de

neputință de a conduce mijlocul de transport.

Prin urmare, susține că, recurenta a fost nevoită să apeleze la serviciile de

taxi, care conform interpelării este de 45 lei într-o diercție iar pentru deplasarea

tur-retur de acasă spre serviciu este de 90 lei, însă șoferii de taxi în majoritatea

cazurilor nu eliberează bonurile de plată a serviciilor prestate.

3

Astfel, relevă că, conform graficului de lucru în perioada 15 octombrie 2013

– 15 ianuarie 2014, recurenta a lucrat 74 zile și a suportat cheltuieli pentru serviciul

de taxi în sumă totală de 6 660 lei, fapt, care, la fel, nu a fost luat în considerație de

instanțele de judecată.

De asemenea, consideră că, instanțele de judecată greșit au micșorat

cuantuml prejudiciului moral până la suma de 3 000 lei, deoarece recurenta în

urma acțiunilor ilicite a intimatului s-a adresat la medicului specialist

neuropotolog, iar conform fișei medicale de ambulatort, medicul a constatat că,

aceasta, la data de 13 octombrie 2013 a suportat un stres emoțional pe traseu la

volan, fiindu-i prescris un tratament medicamentos și lipsită de posibilitatea de a

conduce automobilul pe o perioada de 3 luni, pe motiv că, tratamentul dat îi

provoca slăbiciuni și oboseală, stare, care îi provoca discomfort psihologic.

Astfel, susține că, prejudiciu moral cauzat recurentei se exprimă prin

suferințe morale, stare de frică, stres pronunțat, ceea ce nu-i permitea să activeze

liber, provocându-i stare de insomnie permanentă și izolare de societate, mai mult

ca atât, intimatul a contestat deciziile agentului constatator, prin care a fost

sancționat iar soluționarea litigiului a durat pe o perioada de aproximativ un an,

fără a-i fi reparat prejudiciu material și moral cauzat.

Prin referința depusă la data de 01 decembrie 2017 Igor Botnari a solicitat

declararea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei

integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost depus în termen, or, din

materialele cauzei nu poate fi stabilită cu certitudine momentul comunicării

deciziei contestate pentru a determina respectarea termenului de declarare a

recursului.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

4

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul Tatianei

Chiriac, avocatul Cristin Chiriac nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de către reprezentantul Tatianei Chiriac, avocatul Cristin Chiriac,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

5

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul reprezentantului Tatianei Chiriac, avocatul Cristin Chiriac ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către reprezentantul Tatianei Chiriac, avocatul Cristin

Chiriac se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Iulia Sîrcu

judecătorul

Judecătorii Luiza Gafton

Mariana Pitic

6