3ra-1376/17 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-1376/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: V. Craveț dosarul nr. 3ra-1376/17
(Judecătoria Drochia)
instanța de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco, A. Ciobanu
(Curtea de Apel Bălți)
ÎNCHEIERE
13 decembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova
Judecătorii: Maria Ghervas, Iurie Bejenaru
examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de avocatul Craiu
Serghei în interesele Societății cu Răspundere Limitată „Climcom-Investgrup”,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu
Răspundere Limitată „Climcom-Investgrup” împotriva Inspectoratului Fiscal de
Stat Drochia cu privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 27 aprilie 2017, prin care a fost
admis apelul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat Drochia, casată hotărîrea
Judecătoriei Drochia din 19 octombrie 2016 cu emiterea unei noi hotărîri privind
respingerea acțiunii,
c o n s t a t ă:
La 05 iulie 2016 Societatea cu Răspundere Limitată „Climcom-Investgrup” a
depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat
Drochia cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea cererii a indicat că conform dispoziției IFS pe raionul Drochia
din 03.06.2016 nr.522016060304 i-au fost suspendate operațiunile de treceri la
scadența la conturile bancare pînă la lichidarea încălcării prevăzute de art.253 alin.
(l) Cod Fiscal și anume împiedicarea controlului fiscal prin neasigurarea accesului
la încăperile contribuabilului, neprezentarea explicațiilor, datelor, informațiilor și
documentelor necesare organului fiscal asupra problemelor care apar în timpul
controlului la SRL „Climcom-Investgrup”.
Reclamantul consideră această dispoziție ca fiind una abuzivă, tendențioasă
care contravine legislației în vigoare și urmează sa fie abrogată de organul emitent.
În acest sens, reclamantul invocă că la 15.05.2016 de către IFS pe raionul
Drochia i-a fost solicitat prezentarea actelor de evidență contabilă pentru efectuarea
controlului total la data de 24.05.2016.
La data de 24.05.2016 în prezența colaboratorilor IFS, SIS și procurorilor din
cadrul Procuraturii Generale s-a petrecut percheziția la sediul societății, unde au fost
ridicate toate actele, calculatoarele, etc.
Susține reclamantul că în aceste circumstanțe a fost pus în imposibilitatea de
a prezenta colaboratorilor IFS actele solicitate.
Pe lîngă aceasta, a informat IFS Drochia privitor la faptul sustragerii din
sediul societății care a avut loc la 26.02.2016, fiind însușite un procesor, un
notebook și acte, urmare cărui fapt s-a depus o plîngere la IP Drochia.
Astfel, societatea nu a încercat nici într-un fel să creeze careva impedimente
organului fiscal de a i se prezenta date, explicații, informații și documente necesare.
La fel, nu a creat nici un obstacol de acces colaboratorilor fiscali în încăperile
contribuabilului.
Mai mult ca atît, în cadrul societății timp de 4 ani este instituit post fiscal,
activitatea fiind supravegheată de către acești colaboratori fiscali fără careva
impedimente din partea conducerii societății. Aceștia erau prezenți și la data de
24.05.2016 care n-au avut nici o obiecție și au fost martori oculari la cele produse și
la ridicarea efectuată de procurori în urma percheziției. Conducerea societății n-a
avut nici un temei legal de a se opune cerințelor legitime a procurorilor în
petrecerea actelor de procedură.
Solicită anularea dispoziției IFS pe raionul Drochia din 03.06.2016
nr.522016060304, repararea prejudiciului moral estimat la suma de 100 000 lei și
încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărîrea Judecătoriei Drochia din 19 octombrie 2016 acțiunea a fost
admisă parțial. S-a anulat dispoziția Inspectoratul Fiscal de Stat Drochia din
03.06.2016 privind suspendarea operațiunilor la conturile bancare ale
contribuabilului SRL”Climcom – Investgrup”.
La 02.11.2016 Inspectoratul Fiscal de Stat Drochia a depus apel împotriva
hotărîrii primei instanțe, solicitînd casarea ei și emiterea unei noi hotărîri prin care a
respinge acțiunea.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 27 aprilie 2017 a fost admis apelul
declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat Drochia, casată hotărîrea Judecătoriei
Drochia din 19 octombrie 2016 cu emiterea unei noi hotărîri privind respingerea
acțiunii.
La 23 iunie 2017, în termenul prevăzut de lege, avocatul Craiu Serghei în
interesele Societății cu Răspundere Limitată „Climcom-Investgrup”, a depus recurs
împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd casarea ei și menținerea hotărîrii
primei instanțe.
În motivarea recursului s-a invocat ilegalitatea deciziei instanței de apel.
Examinînd temeiurile recursului declarat de avocatul Craiu Serghei în
interesele Societății cu Răspundere Limitată „Climcom-Investgrup”, în raport cu
materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
2
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Craiu Serghei în
interesele Societății cu Răspundere Limitată „Climcom-Investgrup” nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură
civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu
se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr.26561/1995).
3
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de avocatul Craiu Serghei în interesele
Societății cu Răspundere Limitată „Climcom-Investgrup”.
În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de avocatul Craiu Serghei în interesele Societății cu
Răspundere Limitată „Climcom-Investgrup” se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Maria Ghervas
Iurie Bejenaru
4