2ra-2222/17 — incasarea dobinzii de intirziere, a dobinzii contractuate si a cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-2222/17

Instanța de fond: Judecătoria Ialoveni (jud: C. Crețu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, L. Popova, V. Mihaila)

ÎNCHEIERE

13 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de

Mereacre Tamara și Mereacre Alexandru,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ombun Adrian

împotriva lui Mereacre Alexandru și Mereacre Tamara cu privire la încasarea

dobânzii de întârziere, a dobânzii contractuale și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 21 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 13 februarie 2015, Ombun Adrian s-a adresat în instanța de judecată cu

cerere împotriva lui Mereacre Alexandru și Mereacre Tamara solicitând încasarea de

la pârâți, în mod solidar, a datoriei în sumă de 1600 euro, a dobânzii de întârziere în

mărime de 1190 lei, a dobânzii contractuale în sumă de 128 euro și a cheltuielilor de

judecată în sumă totală de 6264 lei.

În motivarea acțiunii s-a indicat că, la 18 septembrie 2014 reclamantul i-a

împrumutat pârâtului Mereacre Alexandru suma de 1600 euro, în baza contractului de

împrumut din 18 septembrie 2014, până la data de 15 octombrie 2014, cu încasarea a

2% lunar a dobânzii din suma împrumutului. Pentru a garanta faptul restituirii în timp

a datoriei, pârâtul Mereacre Alexandru cu consimțământul soției sale i-a transmis în

posesie automobilul de model xxxxx.

Reclamantul a menționat că, deoarece pârâtul Mereacre Alexandru nu și-a

onorat obligațiunile contractuale în termenul stabilit, la 21.01.2015 a expediat în

adresa pârâților cerere prealabilă prin care a solicitat restituirea împrumutului până la

02 februarie 2015. Somația respectivă nu a fost recepționată de către pârâți, fapt ce l-

a determinat pe reclamant să se adreseze în instanța de judecată pentru a-și apăra

interesele.

La 17 noiembrie 2015, Ombun Adrian, prin intermediul avocatului Florea

Vasile, a înaintat cerere de concretizare a pretențiilor din acțiune solicitând încasarea

de la pârâți, în mod solidar, a dobânzii contractuale în sumă de 128 euro, a dobânzii

de întârziere în mărime de 1190 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 6264

lei.

Prin hotărârea din 17 noiembrie 2015 a Judecătoriei Ialoveni s-a admis acțiunea

înaintată de Ombun Adrian; s-a încasat, în mod solidar, de la Mereacre Alexandru și

Mereacre Tamara dobânda contractuală în sumă de 128 euro, dobânda de întârziere în

mărime de 1190 lei și cheltuielile de judecată în mărime de 6264 lei.

1

Prin decizia din 21 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus

de Mereacre Alexandru și Mereacre Tamara și s-a menținut hotărârea din 17

noiembrie 2015 a Judecătoriei Ialoveni.

La 24 august 2017, Mereacre Alexandru și Mereacre Tamara au declarat recurs

împotriva deciziei din 21 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea

hotărârilor judecătorești cu emiterea unei noi decizii legale și întemeiate prin care să

fie numită expertiza suplimentară și expertiza repetată (în cadrul comisiei), care

urmează să fie efectuată de către experții din cadrul Centrului Tehnico-Criminalistic

și Expertize Judiciare al Inspectoratului General al Poliției al MAI.

În susținerea recursului declarat, recurenții au invocat că actele de dispoziție

emise de către instanțele ierarhic inferioare sunt neîntemeiate, ilegale și pasibile de a

fi casate, deoarece au fost lipsiți de posibilitatea de a se prezenta la ședințele de

judecată, din motiv că instanțele au expediat citațiile la viza de reședință a lui

Mereacre Alexandru, pe când recurenții locuiesc pe altă adresă, fapt cunoscut și de

către intimat. Concomitent, recurenții au menționat că nu sunt de acord cu concluzia

expertizei, întrucât au descoperit noi detalii care nu au fost luate în considerare

anterior, dar, care sunt esențiale pentru soluționarea justă a cauzei.

Conform art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune

în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 21 iunie 2017. Conform

materialelor cauzei decizia instanței de apel a fost expediată participanților la proces

la data de 20 iulie 2017, conform scrisorii de însoțire și recepționată de către recurent

la 03 august 2017, drept dovadă servind copia plicului poștal (f.d. 140).

Astfel, Completul notează că recursul declarat de Mereacre Alexandru și

Mereacre Tamara, la 24 august 2017, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Mereacre Alexandru și Mereacre

Tamara, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mereacre Alexandru și

Mereacre Tamara, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și

(4) Cod de procedură civilă.

2

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din

recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Mereacre Alexandru și Mereacre Tamara, ca fiind

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Mereacre Alexandru și Mereacre

Tamara împotriva deciziei din 21 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

3