2rh-223/17 — anularea extrasului și a titlului de autentuficare a dreptului deținătorului de teren

prima instanță, Judecătoria Cahul dosarul nr. 2rh-223/2017

judecător: I.Țurculeț

instanța de apel, Curtea de Apel Cahul

judecători: T.Dimitriadi, E.Dvurecenschii, N.Veleva

instanța de recurs, Curtea Supremă de Justiție

judecători: G. Stratulat, D.Mardari, O.Sternioală

Î N C H E I E R E

13 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, Galina Stratulat

judecători Dumitru Mardari, Oleg Sternioală,

examinând cererea de revizuire depusă de Maria Fornea,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Fornea Maria

împotriva Primăriei comunei Manta, Savacenco Nina, Savacenco Aliona cu

privire la anularea extrasului și a titlului de autentificare a dreptului deținătorului

de teren, declararea nulității contractului de donație, obligarea autorității publice

locale de a elibera un alt titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren,

c o n s t a t ă :

La 14 decembrie 2015 Fornea Maria a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei comunei Manta, Savacenco Nina, Savacenco Aliona,

intervenient OCT Cahul cu privire la anularea extrasului și a titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, declararea nulității contractului de

donație, obligarea autorității publice locale de a elibera un alt titlu de autentificare

a dreptului deținătorului de teren.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, la 10 iunie 2015 a primit de

la OCT Cahul certificatul asupra bunului imobil amplasat în XXX XXX, cu nr.

cadastral XXX, din conținutul căruia a aflat că imobilul ce aparținea părinților ei -

Savacenco Stepanida (decedată la 14 mai 1969) și Savacenco Gheorghe (decedat

la 28 august 1961) a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile în temeiul

Extrasului nr. 27 din 12 iunie 2003 după Savacenco Nina, care nu are vreo

legătură cu imobilul dat.

Drept urmare, reclamanta s-a adresat la 18 august 2015 către Primăria com.

Manta cu cerere privind eliberarea unei copii a Extrasului nr. 27 din 12 iunie 2003,

însă la 17 septembrie 2015 a primit o scrisoare prin care a fost informată despre

prelungirea termenului de examinare a cererii.

1

La 14 octombrie 2015 a primit o altă scrisoare prin care a fost informat că,

în urma proiectului de organizare teritorială elaborat în cadrul privatizării

pământului din 2003, luând ca bază Registrele de evidență a gospodăriilor

populației a fost înscrisă Savacenco Nina, deoarece în rubrica gradul de rudenie

față de persoana înscrisă prima pe listă era Savacenco Nina, în calitate de cap de

familie. Cu toate acestea însă, extrasul solicitat așa și nu i-a fost eliberat.

La 28 octombrie 2015 a depus o cerere în adresa Primăriei com. Manta

prin care a solicitat anularea Extrasului nr. 27 din 12 iunie 2013 și a titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXX din 14 octombrie 2003,

însă prin răspunsul din 13 noiembrie 2015 i-a fost refuzat în admiterea cererii.

Indică că extrasul nu poate sta la baza înregistrării dreptului de proprietate,

or art. 320 al. (2) Cod civil prevede că dreptul de proprietate se poate dobândi, în

condițiile legii, prin ocupațiune, act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune,

precum și prin hotărâre judecătorească, atunci când aceasta este translativă de

proprietate.

Și practica constată a CEDO garantează prin prisma art. 1 § 1 dreptul la o

„așteptare legitimă” de a obține protecția dreptului de proprietate lezat.

Or, neglijența autorităților administrației publice locale și acțiunile ilegale

pârâtei descrise mai sus, încalcă în mod vădit dreptul de proprietate al

reclamantei, iar ca efect al anulării dreptului de proprietate înregistrat după

Savacenco Nina, urmează a fi anulat și contractul de donație încheiat între ultima

și Savacenco Aliona.

Reclamanta consideră că este îndreptățită de a înainta prezenta acțiune,

deoarece a acceptat de facto moștenirea după decesul părinților și era convinsă că

anume ea a fost înregistrată ca proprietar în Registrul bunurilor imobile. Mai mult

ca atât, Savacenco Nina nici nu se află în vreun grad de rudenie cu părinții lui

Fornea Maria, ci a fost căsătorită cu fratele reclamantei Savacenco Stepan, care

după decesul părinților au plecat din com. Manta în anul 1983.

Cere reclamanta anularea Extrasului nr. 27 din 12 iunie 2003 ce a stat la

baza înregistrării dreptului de proprietate asupra bunului imobil după Savacenco

Nina; anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXX

din 14 octombrie 2003 înregistrat după Savacenco Nina; declararea nulității

contractului de donație nr. 14579 din 09 decembrie 2011 încheiat între Savacenco

Nina și Savacenco Aliona; obligarea Primăriei com. Manta de a elibera titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele reclamantei reieșind din

posesiunea de fapt asupra terenului.

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 18 mai 2016 a fost respinsă ca

neîntemeiată acțiunea și dispusă încasarea de la Fornea Maria în beneficiul lui

Savacenco Nina suma de 1800 lei cheltuieli de asistență juridică.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 29 septembrie 2016, a fost respins

apelul declarat de către Maria Fornea și menținută hotărârea Judecătoriei Cahul

din 18 mai 2016.

La 14 decembrie 2016 Fornea Maria a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, prin care a cerut admiterea recursului, casarea hotărârilor

judecătorești și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

2

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 15 februarie 2017, recursul

declarat de Mariei Fornea a fost considerat inadmisibil.

Prin decizia suplimentară a Curții de Apel Cahul din 05 iunie 2017 a fost

încasat de la Maria Fornea în beneficiul Ninei Savacenco cheltuielile pentru

asistența juridică în sumă de 1000 lei.

La 05 octombrie 2017 Maria Fornea a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei Curții de Apel Cahul din 29 septembrie 2016 și a hotărârii Judecătoriei

Cahul din 18 mai 2016, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu dispunerea rejudecării cauzei.

În motivarea cererii de revizuire a invocat temeiul declarării revizuirii

prevăzut de art. 449, lit. b) Cod de procedură civilă, indicând că ambele instanțe

au admis erori la examinarea pricinii, care influențează negativ și duc la privarea

dreptului său de proprietate, iar circumstanțele care au determinat admiterea

acestor erori nu au fost cunoscute revizuientului.

Prin încheierea Curții de Apel Cahul din 25 octombrie 2017 s-a strămutat

cererea de revizuire depusă de Fornea Maria pentru examinare conform

competenței la Curtea Supremă de Justiție.

În conformitate cu art. 452 alin. (1) - (11) Cod de procedură civilă, instanța

examinează cererea de revizuire în ședință publică în conformitate cu normele de

examinare a cererii de chemare în judecată. Dacă examinarea cererii de revizuire

este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se

desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care

examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la

proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire depusă

de Maria Fornea neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost

menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de

instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Conform prevederilor art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă,

după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere

a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către

legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449 Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 451, alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

În conformitate cu art.449 lit.b) Cod de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte

esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă

3

acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și

faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Din prevederile enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau

faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă

importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere

decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după

ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii. Sub acest aspect, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe

acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data

pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după

pronunțarea hotărârii.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că cele invocate de revizuient în cererea de revizuire

nu se încadrează în temeiul prevăzut de art.449 lit.b) Cod de procedură civilă, or

Maria Fornea nu a invocat careva circumstanțe ce i-au devenit cunoscute după

pronunțarea hotărârii.

La caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar

constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată

urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară

preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată

fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor

judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite

revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o

reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a

două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v.

Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire

nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

4

Reieșind din cele expuse, în conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1)

lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Maria

Fornea, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Fornea

Maria împotriva Primăriei comunei Manta, Savacenco Nina, Savacenco Aliona cu

privire la anularea extrasului și a titlului de autentificare a dreptului deținătorului

de teren, declararea nulității contractului de donație, obligarea autorității publice

locale de a elibera un alt titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței Galina Stratulat

judecători Dumitru Mardari

Oleg Sternioală

5