2rh-196/17 — Deposedarea și transmiterea în posesia creditorului a bunului imobil

2rh-196/17 — Deposedarea și transmiterea în posesia creditorului a bunului imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 2rh-196/17

Prima instanță: Jud. Ciocana

Jud. A.Malîi

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău:

M.Ciugureanu, A. Minciuna, L.Popova

Instanța de recurs:

V.Doagă, T.Chișca Doneva, I.Druță, L.Gafton, N. Craiu

(Curtea Supremă de Justiție)

Î N C H E I E R E

06 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței judecător: Valeriu Doagă

Judecători: Tamara Chișca Doneva

Ion Druță

Luiza Gafton

Nicolae Craiu

examinând cererea de revizuire depusă de Curoșu Andrei împotriva deciziei

Curții Supreme de Justiți din 28 iunie 2017, prin care recursul declarat de Sărăcuța

Inga și Sărăcuța Sergiu a fost admis.

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Curoșu Andrei

împotriva Ingăi Sărăcuța și Sergiu Sărăcuța cu privire la deposedarea și transmiterea

în posesia creditorului ipotecar a bunului imobil, evacuarea bunurilor și persoanelor

din imobil, încasarea sumei de 84 054,23 lei, sub formă de dobândă de întârziere și a

cheltuielilor de judecată în mărime de 4 625,72 lei,

c o n s t a t ă :

La 30 martie 2015 Curoșu Andrei a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Ingăi Sărăcuța și Sărăcuța Sergiu cu privire la deposedarea și transmiterea

în posesia creditorului ipotecar a bunului imobil - apartamentul nr. xx din str.

xxxxxxx xxx, mun. Chișinău pentru a fi vândut, cu evacuarea bunurilor și persoanelor

din imobil, încasarea dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.

1

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 09 noiembrie 2015,

acțiunea a fost admisă integral în sensul invocat de reclamant, dispunîndu-se

deposedarea și transmiterea silit de la debitorii ipotecari Sărăcuța Inga și Sărăcuța

Sergiu în posesia lui Curoșu Andrei, pentru a fi vândut în scopul achitării datoriilor

rezultate din contractul de împrumut cu ipotecă din 07.08.2013 și acordului adițional

la contractul de împrumut din 04.03.2014, apartamentul nr. xx din str. xxxxxxxxx

xxx, mun. Chișinău, cu nr. cadastral xxxxxxxxxx, cu suprafața totală de xx m.p., cu

evacuarea tuturor persoanelor care locuiesc în acest apartament, a bunurilor lor, fără

acordarea altui spațiu locativ, încasarea în mod solidar de la Sărăcuța Inga și Sărăcuța

Sergiu în beneficiul lui Curoșu Andrei suma de 84 054, 23 lei cu titlu de dobândă de

întârziere și suma de 4 625,72 lei, cu titlu de cheltuielile de judecată sub formă de taxă

de stat.

La 13 noiembrie 2015, Sărăcuța Inga și Sărăcuța Sergiu au declarat apel

împotriva hotărârii Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 09 noiembrie 2015,

solicitând casarea hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin

care să fie respinsă integral acțiunea.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2017 s-a respins cererea de

apel înaintată de Sărăcuța Inga și Sărăcuța Sergiu, s-a menținut hotărîrea Judecătoriei

Ciocana mun. Chișinău din 09 noiembrie 2015 (f.d. 193-198 vol.I).

La 16 martie 2017 Sărăcuța Inga și Sărăcuța Sergiu au declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel din 25 ianuarie 2017 (f.d. 2-8 vol.II).

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 28 iunie 2017 a fost admis recursul

declarat de Sărăcuța Inga și Sărăcuța Sergiu. S-a casat integral decizia din 25 ianuarie

2017 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Curoșu Andrei împotriva Ingăi Sărăcuța și Sergiu Sărăcuța cu

privire la deposedarea și transmiterea în posesia creditorului ipotecar a bunului

imobil, evacuarea bunurilor și persoanelor din imobil, încasarea sumei de 84 054,23

lei, sub formă de dobândă de întârziere și a cheltuielilor de judecată în mărime de 4

625,72 lei și se emite o nouă hotărâre, prin care:

S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Curoșu Andrei împotriva

Ingăi Sărăcuța și Sergiu Sărăcuța cu privire la deposedarea și transmiterea în posesia

creditorului ipotecar a bunului imobil, evacuarea bunurilor și persoanelor din imobil,

încasarea sumei de 84 054,23 lei, sub formă de dobândă de întârziere și a cheltuielilor

de judecată în mărime de 4 625,72 lei, ca neântemeiată.

La 11 septembrie 2017, Curoșu Andrei a depus o cerere de revizuire împotriva

deciziei Curții Supreme de Justiție din 28 iunie 2017 solicitînd admiterea cererii de

revizuire casarea deciziei, cu respingerea recursului depus de Inga Sărăcuța și Sergiu

Sărăcuța.

2

În motivarea cererii de revizuire revizuentul a invocat că instanța de recurs a

emis decizia cu încălcarea normelor de drept material și procedural. A mai menționat

că i-au devenit cunoscute unele circumstanțe și fapte esențiale ale pricinii, care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului.

A statuat că, potrivit referinței depuse de către Notarul Public Șipitco Diana la

Direcția de Poliție mun. Chișinău se confirmă faptul că, a fost autentificat Acordul

Adițional nr. 64 la contractul de împrumut cu ipotecă nr. 2320 din 07 august 2013,

prin care se atestă faptul că Inga Sărăcuța și Sergiu Sărăcuța au primit suma de 5000

dolari SUA, 11750 Euro și 17625 dolari SUA.

A menționat că, i-a devenit cunoscută o circumstanță și faptă esențială a

pricinii, potrivit căreia se confirmă faptul că banii stipulați în pct.2.1 din contractul

sus menționat, nu au fost rambursați împrumutătorului de către Inga Sărăcuța și

Sergiu Sărăcuța.

A reiterat că, anume aceste circumstanțe sunt fapte juridice ce demonstrează cu

certitudine că datoria în mărime de 11750 Euro și 17625 dolari SUA nu a fost

achitată, iar datoria de 5000 dolari SUA constituie datorie suplimentară stabilită de

părți prin acordul adițional.

Studiind materialele dosarului și verificând argumentele invocate în cererea de

revizuire depusă de către Curoșu Andrei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă

reieșind din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

Potrivit art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 CPC, revizuirea se declară în cazul în care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu pricina care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu

au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii;

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces;

3

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror

revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate,

iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind

sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin

aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în

domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a

inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva

Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin

anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Instanța de revizuire consideră că motivele invocate de către Curoșu Andrei în

susținerea cererii de revizuire se referă la dezacordul cu soluția pronunțată pe

parcursul examinării pricinii pe cale ordinară, și nu relevă prin prisma art. 449 CPC

careva temeiuri legale ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase

irevocabile.

Astfel, pretinsele omisiuni de substanță și procedură comise de către instanța de

recurs, invocate declarativ de către revizuent, precum că ar fi emis pripit și fără

examinarea minuțioasă a circumstanțelor cauzei, decizia din 28 iunie 2017, prin care a

fost admis recursul declarat de Sărăcuța Inga și Sărăcuța Sergiu, nu pot fi admise ca

temeiuri acceptabile și concludente în vederea admiterii cererii de revizuire.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție evidențiază că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 CPC

servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate

într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, fiind respectat

principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței

degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între altele, că o soluție definitivă

al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată. Excepție de la acest principiu poate fi

doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale

și obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999).

4

Aceiași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c.

Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a

subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată

independentă și imparțială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenție, urmează a fi

interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunță preeminența principiului

supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul

dintre elementele fundamentale a preeminenței este principiul stabilității raporturilor

juridice, care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată.

Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de

principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărârilor definitive.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata,

adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o

parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii,

doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența

instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile

judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea

nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu

privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest

principiu este justificată doar datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare.

În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de

revizuire reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de Curoșu

Andrei, în lipsa unor temeiuri legale, ar însemna încălcarea principiului securității

raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil garantate de

art. 6 paragraf 1 din CEDO.

Completul Colegiului Civil comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție, consideră irelevante și lipsite de temei legal argumentele

invocate de Curoșu Andrei în cererea de revizuire.

Or, potrivit materialelor cauzei lipsesc careva probe ce ar demonstra faptul că

revizuentului i-au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale

pricinii, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, la data emiterii

deiziei Curții Supreme de Justiție din 28 iunie 2017. Totodată, revizuentul nu a indicat

care sunt circumstanțele sau faptele esențiale ale pricinii, care nu au fost și nu au putut

fi cunoscute revizuentului cu prezentarea probelor în acest sens.

Instanța de recurs remarcă faptul că, Curoșu Andrei în cererea de revizuire a

făcut trimitere la circumstanțele cauzei, care deja au fost obiect al examinării cererii

de recurs depusă de Inga Sărăcuța și Sergiu Sărăcuța.

5

Or, calea revizuirii nu pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei

noi judecăți, pe temeiul unor elemente, ce au format obiectul judecății, finalizată cu

pronunțarea hotărârii, a cărei revizuire se solicită. Pentru admiterea cererii de

revizuire pe acest temei este important ca circumstanțele sau faptele date, existente

obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor

probe concludente și pertinente, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a

cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de

judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Astfel, se reține că, la depunerea cererii în ordine de revizuire Curoșu Andrei nu

a prezentat careva probe noi ce ar demonstrat faptul că la momentul înaintării cererii

de recurs a fost în imposibilitate de a prezenta probele sus menționate, conform art.

449 lit.(b) Cod de Procedură Civilă.

Or, temei de înaintare a cererii de revizuire și casarea deciziei constituie

descoperirea unor noi probe doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au

putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, fapt ce în speța

dată lipsește.

Subsidiar Colegiul apreciază critic probele perezentate de revizient cum ar fi:

ordonanța privind refuzul în pornirea urmăririi penale și clasarea procesului penal din

18 august 2017, emisă de Procuratura mun.Chișinău; copia declarațiilor date în cadrul

examinării procesului penal de către Curoșu Andrei; copia declarațiilor din 24 iulie

2017 și 28 iulie 2017 date în cadrul examinării procesului penal de către Șipitco

Diana; copia referinței depuse de Șipitco Diana în cadrul examinării procesului penal;

copia plîngerii adresată Procurorului General al RM; copia plîngerii adresate Șefului

Inspectoratului General al Poliției al MAI Pînzari Alexandru; copia scrisorii din 16

august 2017 către Președintele RM; copia plîngerii adresată Procurorului General al

RM din 18 august 2017; copia plîngerii către Consiliul Superior al Magistraturii al

RM din 30 iunie 2017; copia plîngerii adresată Procurorului General al RM din 18

septembrie 2017; copia plîngerii adresată Centrului Național Anticorupție a RM din

30 iunie 2017; copia plîngerii adresată Șefului Inspectoratului General de Poliție al

RM, Pînzari Alexandru din 25 iulie 2017; copia plîngerii adresată Procuraturii

Generale al RM din 03 iulie 2017; copia cererii adresată Procuratura mun. Chișinău

din 04 septembrie 2017; copia plîngerii adresată Procurorului General al RM din 18

septembrie 2017; copia contestației adresată Consiliul Superior al Magistraturii al RM

din 14 iulie 2017; copia plîngerii adresată Procurorului General al RM din 06 iulie

2017.

Or, probele invocate de revizuient, nu au putere decisivă și nu pot fi catalogate

ca circumstanțe sau fapte noi ce ar surveni ca temei de revizuire.

6

Ca urmare, argumentele indicate în cererea de revizuire au fost examinate deja

de către instanța de recurs, ca urmare, acestea nu se încadrează în condițiile prevăzute

art.449 lit.(b) Cod de Procedură Civilă.

Alte argumente invocate în revizuirea declarată nu au relevanță, deoarece nu

denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de

drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei și urmează a fi

respinse.

Din considerentele menționate și având în vedere că motivele invocate de către

revizuent sunt în contradicție cu prevederile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire depusă de către Curoșu Andrei ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Curoșu Andrei

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 28 iunie 2017, în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Curoșu Andrei împotriva lui Sărăcuța

Sergiu și Sărăcuța Inga cu privire la deposedarea și transmiterea în posesia

creditorului ipotecar a bunului imobil, evacuarea bunurilor și persoanelor din imobil,

încasarea sumei de 84 054,23 lei, sub formă de dobândă de întârziere și a cheltuielilor

de judecată în mărime de 4 625,72 lei.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței judecător: Valeriu Doagă

Judecători:

Tamara Chișca Doneva

Ion Druță

Luiza Gafton

Nicolae Craiu

7