2rac-418/17 — incasarea sumei

dosarul nr. 2rac-418/17

Prima instanță: (Judecătoria Botanica municipiul Chișinău) N. Șova

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) M. Guzun, Iu. Cotruță, N. Simciuc

Î N C H E I E R E

06 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecători Galina Stratulat

Oleg Sternioală

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată ”Hermon Group” prin intermediul avocatului Covaliov Natalia,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu

Răspundere Limitată ”Hermon Group” împotriva Instituției Medico-Sanitară

Publică Institutul Mamei și Copilului cu privire la încasarea datoriei și dobînzii de

întîrziere,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2017, pin care a fost

respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ”Hermon Group” și

menținută hotărârea Judecătoriei Botanica municipiul Chișinău din 27 septembrie

2016,

c o n s t a t ă :

La 29 ianuarie 2016, Societatea cu Răspundere Limitată ”Hermon Group”, prin

intermediul avocatului Covaliov Natalia, a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Instituției Medico-Sanitară Publică Institutul Mamei și Copilului cu

privire la încasarea datoriei și dobînzii de întîrziere.

În motivarea acțiunii, a menționat că la 23 septembrie 2014, a fost încheiat

contractul privind achiziționarea serviciilor de analiză de date DRG între Instituția

Medico-Sanitară Publică Institutul Mamei și Copilului și Societatea cu Răspundere

Limitată ”Diart Info”.

De asemenea, a menționat că la data de 16 martie 2015, Societatea cu

Răspundere Limitată ”Diart Info” și-a schimbat denumirea în Societatea cu

Răspundere Limitată ”Promed C.M.S.”.

1

La data de 03 decembrie 2015, a fost încheiat contractul de cesiune a creanței

dintre cedentul Societatea cu Răspundere Limitată ”Promed C.M.S.” și cesionarul

Societatea cu Răspundere Limitată ”Hermon Group”, prin care s-a cesionat suma de

232.916,8 lei.

Totodată, a relatat că la data de 10 decembrie 2015, în adresa Instituției

Medico-Sanitară Publică Institutul Mamei și Copilului a fost expediată notificarea,

prin care ultima a fost informată despre încheierea contractului de cesiune a creanței

și totodată fiind solicitată achitarea sumei restante.

La fel, a invocat că obiectul contractului este instruirea personalului, iar

conform Anexei nr. 1 la contract, numărul personalului ce urma a fi instruit este de

40 de persoane, iar costul de instruire pentru fiecare persoană constituie suma de

3250 lei.

Astfel, în perioada 10-12 decembrie 2014 s-au desfășurat cursurile, la care s-au

prezentat 126 de persoane, fapt confirmat prin Tabelul cu persoane întocmit la data

instruirii, cu aplicarea semnăturilor de către fiecare persoană instruită.

Solicită încasarea de la Instituția Medico-Sanitară Publică Institutul Mamei și

Copilului a datoriei în sumă de 232.916,38 lei, a dobînzii de întîrziere în mărime de

40.291,33 lei, încasarea taxei de stat în mărime de 8192,22 lei și a cheltuielilor de

asistență juridică.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica municipiul Chișinău din 27 septembrie

2016, acțiunea înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată ”Hermon Group” a

fost respinsă.

Pentru a decide astfel, prima instanță cu referire la circumstanțele cauzei a

reținut că la 23 septembrie 2014, Societatea cu Răspundere Limitată ”Diart Info” în

calitate de vînzător și Instituția Medico-Sanitară Publică Institutul Mamei și

Copilului în calitate de cumpărător, au încheiat contractul de achiziționare a

serviciilor de analiză de date DRG, în baza căruia Societatea cu Răspundere

Limitată ”Diart Info” urma să instruiască 40 de persoane, costul fiecărei persoane

instruite fiind de 3250 lei, iar suma totală constituind 241.480 lei.

De asemenea, prima instanță a constatat că în baza deciziei Camerei

Înregistrării de Stat din 16 martie 2015, a fost modificată denumirea oficială a

companiei, din Societatea cu Răspundere Limitată ”Diart Info” în Societatea cu

Răspundere Limitată ”Promed C.M.S.”.

Totodată, instanța a concluzionat că Instituția Medico-Sanitară Publică

Institutul Mamei și Copilului și-a onorat obligațiunile contractuale față de

Societatea cu Răspundere Limitată ”Hermon Group”, achitînd suma totală de

241.480 lei, fapt confirmat prin ordinul de plată nr. 3979 din 30 decembrie 2015 în

sumă de 141.480 lei și ordinul de plată nr. 00001116 din 27 aprilie 2015 în sumă

de 100.000 lei.

La fel, prima instanță a constatat că la 03 decembrie 2015, Societatea cu

Răspundere Limitată ”Promed C.M.S.” în calitate de cedent și Societatea cu

Răspundere Limitată ”Hermon Group” în calitate de cesionar, au încheiat

contractul de cesiune a creanței, în baza căruia cedentul a cedat în favoarea

cesionarului dreptul de creanță generat conform contractului privind achiziționarea

serviciilor de analiză de date DRG și instruirea personalului. Iar conform pct. 1.1.2

2

, obiect al contractului de cesiune este creanța formată din prețul pentru instruire a

86 de persoane/medici suplimentar, în sumă totală de 232.916,38 lei.

Astfel, prima instanță a concluzionat că Anexa nr. 1 la contractul privind

achiziționarea serviciilor de analiză de date DRG și instruirea personalului, nu

conține obligația Societății cu Răspundere Limitată ”Diart Info” de a instrui

suplimentar 86 de persoane și dreptul de a pretinde plata pentru instruirea acestora.

În consecință, instanța a reținut că reclamantul a cesionat drepturi pe care nu

le deținea cedentul conform contractului privind achiziționarea serviciilor de

analiză de date DRG și instruirea personalului, iar datoria rezultată din contractul

dat a fost achitată integral, din care considerente acțiunea înaintată urmează a fi

respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2017, a fost respins apelul

declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ”Hermon Group” și menținută

hotărârea Judecătoriei Botanica municipiul Chișinău din 27 septembrie 2016.

La 30 septembrie 2017, Societatea cu Răspundere Limitată ”Hermon Group”

prin intermediul avocatului Covaliov Natalia a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea

înaintată să fie admisă.

Recurentul Societatea cu Răspundere Limitată ”Hermon Group”, în motivarea

recursului a menționat că la examinarea cauzei nu a fost aplicată o lege care trebuia

să fie aplicată, precum și faptul că a fost interpretată în mod eronat legea.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 04 iulie

2017, însă date referitor la recepționarea de către părți a deciziei motivate, la

materialele cauzei lipsesc.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul

de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Recursul a fost declarat la 30 septembrie 2017, respectiv se consideră depus în

termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

3

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului,

care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.

45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

4

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Societatea cu

Răspundere Limitată ”Hermon Group” prin intermediul avocatului Covaliov

Natalia, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Societatea cu Răspundere Limitată

”Hermon Group” prin intermediul avocatului Covaliov Natalia.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Galina Stratulat

judecători Oleg Sternioală

Dumitru Mardari

5