2ra-2146/17 — cu privire la incasarea datoriei si a cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la incasarea datoriei si a cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-2146/17 — cu privire la incasarea datoriei si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 2ra-2146/17
Instanța de fond: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău – C. Vârlan,
Instanța de apel: CA Chișinău – N. Vascan, V. Clima, E. Fistican,
Î N C H E I E R E
06 decembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova,
judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas,
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Miron Ion,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cooperativa de
Construcție a Locuințelor nr. 292 împotriva lui Miron Ion, intervenient accesoriu
Societatea pe Acțiuni ,,Termoelectrica” cu privire la încasarea datoriei și a
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2017, prin care s-a
respins apelul declarat de către Miron Ion, s-a menținut hotărârea Judecătoriei
Rîșcani, mun. Chișinău din data de 30 mai 2016,
C O N S T A T Ă:
La data de 19 februarie 2014, CCL nr. 292 s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată, cu concretizarea ulterioară a acțiunii, împotriva lui Miron Ion, intervenient
accesoriu SA ,,Termoelectrica”, solicitând încasarea datoriei în mărime de 31 948, 86
lei pentru energia termică consumată și 958,47 lei cu titlu de taxă de stat ( f.d.5, 49).
În motivarea acțiunii a indicat, că în baza contului personal deschis la CCL
nr. 292 pe numele lui Miron Ion, SA ,,Termocom” în procedura planului i-a livrat
energia termică.
Din cauza nerespectării obligațiunilor asumate de pârât, s-a acumulat datoria la
plata serviciilor prestate de SA ,,Termocom”, în mărime de 31 948,86 lei, fapt
confirmat prin informația despre calcularea și achitarea serviciilor locativ-comunale
respective.
Menționează, că conform art. art. 10, 17-18 din hotărârea Guvernului nr. 191
din 19 februarie 2002, proprietarii, chiriașii locuințelor sunt obligați să achite la timp
serviciile locativ-comunale, inclusiv consumul de energie termică.
Afirmă, că la momentul de față CCL nr. 292 și SA ,,Termocom”, în procedura
planului, se află într-o situație financiară precară creată din cauza rău-platnicilor, din
care face parte și pârâtul Miron Ion.
Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 30 mai 2016 acțiunea a
fost admisă, s-a încasat de la Miron Ion în beneficiul CCL nr. 292 datoria pentru
serviciile locativ-comunale (energia termică, apă caldă, încălzire) pentru perioada de
până la 01 aprilie 2016 în sumă de 31 948,86 lei și cheltuielile de judecată în sumă de
958,47 lei (f.d. 64-66).
1
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2017 s-a respins apelul
declarat de Miron Ion și s-a menținut hotărârea primei instanțe (f.d. 127-137).
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 25 iulie 2017 Miron
Ion a depus recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei cu
remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond sau în instanța de apel (f.d. 139).
În motivarea recursului recurentul a indicat, că instanțele inferioare la emiterea
soluțiilor nu au constatat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea
cauzei în fond, au aplicat greșit normele de drept material, aprecierea probelor a fost
arbitrară.
Consideră că instanța de apel a încălcat normele de drept procedural prin faptul
că cauza a fost judecată de instanță în absența intervenientului accesoriu S.A
„Termoelectrica”, căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată.
Susține că instanța de fond urma să atragă în proces în calitate de copârât pe
Miron Liviu, care începând cu 27 iunie 2013 a devenit coprorietar a 1/ cotă –parte
2
ideală al apartamentului nr. xx, conform contractului de schimb a imobililor nr. 4310
din 27 iunie 2013 încheiat între Miron Ion și Miron Liviu.
La data de 24 noiembrie 2017 CCL nr. 292 a depus referință, prin care a
solicitat respingerea recursului.
În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni
de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Materialele cauzei atestă, că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată
la 21 iunie 2017, expediată în adresa recurentului la data de 04 septembrie 2017,
confirmare privind recepționarea acesteia la materialele dosarului lipsește.
În aceste circumstanțe recursul depus de către Miron Ion la data de 25 iulie
2017 se consideră a fi depus în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate a recursului în raport cu materialele
cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Miron Ion
este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,
că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de
judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu
pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de
reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.
Potrivit regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.
Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și
concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu
poate constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele
expres stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt
în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.
2
Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 al. 2, 3 și 4.
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul
declarat de către Miron Ion asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de
apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui
temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum
formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a
considera recursul, declarat de către Miron Ion, inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin. 1, 433, lit. a), 440 CPC,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
D I S P U N E :
Recursul, declarat de către Miron Ion, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
judecători Iurie Bejenaru
Maria Ghervas
3