2rh-212/17 — incasarea restantei la salariu

2rh-212/17 — incasarea restantei la salariu (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: C. Vîrlan dosarul nr. 2rh-212/17

(Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău)

instanța de apel: M. Ciugureanu, B. Bîrcă, E. Clim

(Curtea de Apel Chișinău)

instanța de recurs: Iu. Sîrcu, Iu. Oprea, Iu. Bejenaru

Î N C H E I E R E

06 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Iuliana Oprea, Iurie Bejenaru

examinând cererea de revizuire depusă de către administratorul Societății cu

răspundere limitată „Rostral” în proces de faliment, Victor Lupea,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cosnicean Maria,

Șarov Tatiana și Mustafin Oleg împotriva Societății Comerciale ,,Rostral”

Societate cu răspundere limitată cu privire la încasarea restanței la salariu,

penalității de întîrziere și a cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 18 noiembrie 2015, prin

care recursul declarat de către Societatea comercială „Rostral” societate cu

răspundere limitată a fost considerat inadmisibil,

c o n s t a t ă:

La data de 22 iulie 2011, Cosnicean Maria, Șarov Tatiana și Mustafin Oleg

au depus cerere de chemare în judecată împotriva SC ,,Rostral” SRL cu privire la

încasarea restanței la salariu, a penalității de întîrziere și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, au activat în cadrul SC

„Rostral” SRL, care inițial achita regulat salariul, însă, începînd cu luna mai 2009 a

sistat achitarea salariilor, astfel formînd restanțe la salariu.

Solicită reclamanții încasarea restanței la salariu și a penalității de întîrziere,

care la momentul depunerii cererii au constituit: pentru reclamanta Cosnicean

Maria restanța la salariu în mărime de 32 606,66 lei și penalitatea de întîrziere în

sumă de 19 359,53 lei, pentru Șarov Tatiana restanța la salariu în mărime de 101

248 lei și penalitatea de întîrziere în sumă de 48 876,42 lei, iar pentru Mustafin

Oleg restanța la salariu în mărime de 34 650 lei și penalitatea de întîrziere în sumă

de 24 448 lei.

Totodată, reclamanții au solicitat și repararea prejudiciului moral în mărime

de cîte 20 000 lei pentru fiecare reclamant, precum și cheltuielile de asistență

juridică.

Litigiu în cauză a fost obiect de examinare în mai multe instanțe

judecătorești.

2

La 14 iulie 2014, în cadrul ședințelor de judecată, reprezentantul Petru

Coșleț în interesele reclamanților a depus o cerere de concretizare a pretențiilor,

solicitînd încasarea în beneficiul reclamantei Cosnicean Maria a salariului restant

în mărime de 31 324,53 lei și a compensației în sumă de 55 238,18 lei, pentru

reținerea plății salariului și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime

de 2 500 lei; în beneficiul reclamantei Șarov Tatiana încasarea salariului restant în

mărime de 72 914,93 lei și a compensației în sumă de 121 135,19 lei, pentru

reținerea plății salariului și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime

de 2 500 lei; iar în beneficiul reclamantului Mustafin Oleg încasarea salariului

restant în mărime de 29 224,73 lei și a compensației în sumă de 53 118,46 lei,

pentru reținerea plății salariului și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în

mărime de 2 500 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 11 decembrie 2014 a

fost admisă integral acțiunea depusă de Cosnicean Maria, Șarov Tatiana și

Mustafin Oleg.

A fost încasat de la SC ,,Rostral” SRL în beneficiul Mariei Cosnicean

restanța la salariu în sumă de 31 324,53 lei, penalitatea de întîrziere în sumă de 55

233,18 lei și cheltuielile de asistență juridică 2 500 lei, iar în total 89 057,71 lei.

A fost încasat de la SC ,,Rostral” SRL în beneficiul Tatianei Șarov restanța

la salariu în sumă de 72 914,93 lei, penalitatea de întîrziere în sumă de 121 135,19

lei și cheltuielile de asistență juridică 2 500 lei, iar în total 196 550,12 lei.

A fost încasat de la SC ,,Rostral” SRL în beneficiul lui Mustafin Oleg

restanța la salariu în sumă de 29 224,73 lei, penalitatea de întîrziere în sumă de 53

118,46 lei și cheltuielile de asistență juridică 2 500 lei, iar în total 84 843,19 lei.

A fost încasat de la SC ,,Rostral” SRL în beneficiul statului taxa de stat în

sumă de 11 113,53 lei.

La data de 12 ianuarie 2015 SC ,,Rostral” SRL a declarat apel împotriva

hotărîrii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 11 decembrie 2014, solicitînd

admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărîrii

prin care să fie respinse pretențiile Mariei Cosnicean ca nefondate, iar pretențiile

Tatianei Șarov și Mustafin Oleg să fie admise parțial cu încasarea în beneficiul

Tatianei Șarov a sumei de 5 508,71 lei și în beneficiul lui Mustafin Oleg suma de 4

859,69 lei, în rest pretențiile să fie respinse.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2015 a fost respins apelul

declarat de SC ,,Rostral” SRL și a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani

mun. Chișinău din 11 decembrie 2014.

La data de 09 septembrie 2015 SC ,,Rostral” SRL, a declarat recurs

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2015, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe,

cu pronunțarea unei noi hotărîrii de respingere a acțiunii Mariei Cosnicean ca

nefondată, iar acțiunea Tatianei Șarov și a lui Mustafin Oleg să fie admisă parțial

cu încasarea în beneficiul Tatianei Șarov a sumei de 5 508,51 lei și în beneficiul lui

Mustafin Oleg suma de 4 859,69 lei, în rest acțiunea să fie respinsă.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 18 noiembrie 2015 recursul

declarat de către SC „Rostral” SRL a fost considerat inadmisibil.

3

La data de 30 august 2017, administratorul SRL „Rostral” în proces de

faliment, Victor Lupea a depus cerere de revizuire împotriva încheierii instanței de

recurs, cerând admiterea acesteia, casarea încheierii instanței de recurs cu

dispunerea rejudecării recursului.

Revizuientul, administratorul SRL „Rostral” în proces de faliment, Victor

Lupea în motivarea cererii de revizuire a indicat că, legalitatea și temeinicia actelor

normative interne a SRL „Rostral” care reglementau raporturile de muncă a

salariaților SRL „Rostral” a fost contestată de Șarov Tatiana și Mustafin Oleg în

cadrul unui alt proces civil, distinct de cel în care au fost emise hotărîrea

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 11.12.2014, decizia Curții de Apel

Chișinău din 01.07.2015, încheierea Curții Supreme de Justiție din 18.11.2015.

Astfel, prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 19 iunie 2015,

a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Coșleț Petru în

interesele Tatianei Șarov și a lui Oleg Mustafin către SRL „Rostral” cu privire la

repunerea în termen, declararea nulității procesului-verbal fără număr din 01 iulie

2009; ordinului nr. 21-A din 20 august 2009 „Cu privire la reducerea temporară a

timpului de muncă în societate: procesului-verbal nr. 36-A din 20 august 2009;

ordinului nr. 27-A din 2 august 2009 „Cu privire la reducerea temporară a

timpului de muncă în societate; și punctele 2.10. 2.13 și 3 a procesului-verbal nr. 2

de la volanta de lucru a lucrătorilor societății din 14 ianuarie 2010 emise de SRL

„Rostral” și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 19 octombrie 2016 a fost admisă

cererea de recurs depusă de avocatul Coșleț Petru în interesele Tatianei Șarov și a

lui Oleg Mustafin, casată decizia Curții de Apel Chișinău din 04 aprilie 2016 cu

remiterea cauzei spre rejudecare.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2017, a fost admis apelul

declarat de către avocatul Coșleț Petru în interesele Tatianei Șarov și a lui Oleg

Mustafin, casată hotărîrea primei instanțe și emisă o nouă hotărîre de respingere a

cererii de chemare în judecată depusă de Tatiana Șarov și Oleg Mustafin împotriva

SRL „Rostral” cu privire la nulitatea actelor juridice.

SRL „Rostral” pretinde că în rezultatul emiterii deciziei Curții de Apel

Chișinău din 11 aprilie 2017, în pricina civilă la cererea depusă de Cosnicean

Maria, Șarov Tatiana și Mustafin Oleg cu privire la încasarea restanței la salariul, a

penalităților și a cheltuielilor de judecată, au intervenit un șir circumstanțe

importante. Și anume, în rezultatul emiterii deciziei Curții de Apel Chișinău din 11

aprilie 2017 s-au stabilit un șir de fapte importante, care vin în contradicție cu

concluziile și constatările instanțelor făcute în pricina civilă la cererea depusă de

Cosnicean Maria, Șarov Tatiana și Mustafin Oleg cu privire la încasarea restanței

la salariu.

În mod special, SRL „Rostral” invocă constatările stabilite prin decizia

Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2017 cu privire la temeinicia și legalitatea

procesului-verbal fără număr ordinului nr. 21-A din 20 august 2009 „Cu privire la

reducerea temporară a timpului de muncă în societate; procesului-verbal nr. 36-A

din 20 august 2009; ordinului nr. 27-A din 21 privire la reducerea temporară a

timpului de muncă în societate; și punctele 2.10, 2.13 și 3 al procesului-verbal nr. 2

4

de la volanta de lucru a lucrătorilor societății din 14 ianuarie 2010 emise de SRL

„Rostral”

Aceleași acte juridice, au fost criticate sub aspectul legalității și temeiniciei

de instanțele care au examinat pricina civilă la cererea depusă de Cosnicean Maria,

Șarov Tatiana și Mustafin Oleg cu privire la încasarea restanței la salariul.

Avînd în vedere stabilirea certă a temeiniciei și legalității procesului-verbal

fără număr din 01 iulie 2009; ordinului nr. 21-A din 20 august 2009 „Cu privire la

reducerea temporară a muncă în societate; procesului-verbal nr. 36-A din 20 august

2009; ordinului nr. 27-A din 20 august 2009 „Cu privire la reducerea temporară a

timpului de muncă în societate; și punctele 2.10, 2.13 și 3 a procesului-verbal nr. 2

de la volanta de lucru a lucrătorilor societății din 14 ianuarie 2010 emise de SRL

„Rostral” prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2017, acte care au fost

cercetate și în cauza dată, consideră revizuentul SRL „Rostral” că există temeiuri

de revizuire a încheierii instanței de recurs în temeiul art. 449 lit. b) CPC.

La data de 07 noiembrie 2017, avocatul Petru Coșleț în interesele Mariei

Cosnicean, Tatianei Șarov și Oleg Mustafin a depus referință prin care a solicitat

respingerea ca fiind inadmisibilă a cererii de revizuire depusă de administratorul

SRL „Rostral” în proces de faliment, Victor Lupea.

La data de 21 noiembrie 2017, administratorul Societății cu răspundere

limitată „Rostral” în proces de faliment, Victor Lupea a depus cerere de revizuire

suplimentară prin care a invocat dezacordul cu legalitatea hotărîrilor judecătorești

emise în cauza dată.

În conformitate cu art. 452 alin. (11) CPC, dacă examinarea cererii de

revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel,

ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele

considerente.

În conformitate cu art.453 alin.(1) lit.a) Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art.451 alin.(1) Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le

confirmă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care

au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că în cazul temeiului prevăzut de art. 449 lit. b) CPC este important

ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să fi existat obiectiv

până la pronunțarea hotărârii, iar revizuientul să probeze că nu a știut anterior

pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte

5

și că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în

timpul judecării anterioare a pricinii, precum și că circumstanțele sau faptele

prezentate ca temei de revizuire să influențeze esențial soluția dată inițial de

instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci

doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Având ca temei prevederile art. 449 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de

revizuire depusă de administratorul SRL „Rostral” în proces de faliment, Victor

Lupea este inadmisibilă avînd în vedere că argumentul invocat în cererea de

revizuire precum că actele juridice criticate în prezenta cauză au servit obiect de

studii și cercetare în alt litigiu care prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11

aprilie 2017 a fost admis apelul, casată hotărîrea primei instanțe și emisă o nouă

hotărîre de respingere a acțiunii depusă de Tatiana Șarov și Oleg Mustafin

împotriva SRL „Rostral” cu privire la nulitatea actelor juridice și nu cade sub

incidența art. 449 lit. b) CPC.

Mai mult, Colegiul ține se menționeze că din conținutul cererii de revizuire

rezultă că actele la care face referire revizuentul, îi erau cunoscute anterior

litigiului derulat între intimați și revizuent, adică din 2009, iar acestor acte li s-a dat

apreciere de către instanțe în cadrul examinării pricinii respective. Din aceasta

rezultă, că aceste acte juridice la care a făcut referire revizuentul, nu servesc temei

de retractare a hotărîrii judecătorești irevocabile din 18 noiembrie 2015.

În contextul celor expuse, Colegiul nu este în prezența vreunui temei pentru

admiterea cererii de revizuire.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție evidențiază că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 CPC

servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi

aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit

jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între altele, că o

soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată. Excepție de la acest

principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea

circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu contra

României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie

1999). Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c.

Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a

subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată

independentă și imparțială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenție, urmează a

fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunță preeminența

principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor

contractante. Unul dintre elementele fundamentale a preeminenței este principiul

stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui

litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice

presupune respectul față de principiul lucrului judecat, care constituie principiul

executării hotărârilor definitive.

6

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire

trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu

pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel

camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune

nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată

doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și

convingătoare.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ consideră

că în speță sunt aplicabile și prevederile art. 450 lit. b) CPC, care stipulează expres

faptul că cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care

persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale

pricinii care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai tîrziu

de 5 ani de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii, încheierii sau deciziei – în cazul

prevăzut la art. 449 lit. b).

La cazul prezentei cereri de revizuire depusă de către administratorul SRL

„Rostral” în proces de faliment , Victor Lupea invocă drept temei de revizuire

decizia Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2017 prin care s-a respins cererea de

chemare în judecată depusă de către Șarov Tatiana și Mustafîn Oleg cu privire la

nulitatea actelor juridice invocate în cererea de revizuire,

Reieșind din conținutul cererii de revizuire, este cert faptul că despre

existența actelor juridice la care a făcut referire revizuentul au trecut 8 ani de zile,

iar de la data emiterii deciziei de către Curtea de Apel Chișinău din 11 aprilie

2017, a trecut mai mult de 4 luni de zile.

Or, în conformitate cu art. 56 alin. (3) Codul de procedură civilă,

participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile

lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării

obligațiunilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală

civilă.

Articolul 61 alin. (1) Codul de procedură civilă la fel prevede că părțile sunt

obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța

judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se

urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a

reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea

drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauza Van Harn vs. Germania, nr.

7557/03 din 11 septembrie 2007).

Iar după caz, să înainteze cerere de revizuire în temeiul art. 449 lit. b) CPC

cu respectarea termenului consacrat de art. 450 lit. b) CPC (3 luni de zile), pe când

prezenta cerere de revizuire a fost depusă doar la 30 august 2017, cu omiterea

termenului legal în acest sens.

7

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către

administratorul Societății cu răspundere limitată „Rostral” în proces de faliment,

Victor Lupea, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 18 noiembrie

2015, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cosnicean Maria,

Șarov Tatiana și Mustafin Oleg împotriva Societății Comerciale ,,Rostral”

Societate cu răspundere limitată cu privire la încasarea restanței la salariu,

penalității de întîrziere și a cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iuliana Oprea

Iurie Bejenaru