3ra-1257/17 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-1257/17

prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău

Judecător: A. Catană

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros

Î N C H E I E R E

29 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu

Răspundere Limitată „Healty Life”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Healty Life” împotriva Serviciului Protecției Civile și

Situațiilor Excepționale a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu

privire la revocarea prescripției,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 iulie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Healty Life” și

menținută hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chișinău din 17 noiembrie

2016, prin care acțiunea a fost respinsă

c o n s t a t ă :

La 19 ianuarie 2016, SRL „Healty Life” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale a MAI al RM cu

privire la revocarea prescripției.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 07 decembrie 2015 a

expediat în adresa Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale a MAI al

RM o cerere prealabilă, prin care a solicitat revocarea Prescripției nr. 18 din 28

ianuarie 2015.

Indică că, în cererea prealabilă a fost menționat faptul că SRL „Healty Life”

este agent economic, care la moment administrează Centrul Comercial „Unic” din

municipiul Bălți.

Susține reclamantul că, a fost informat de fostul gestionar al Centrului

Comercial „Unic” despre existența Prescripției nr. 18 din 28 ianuarie 2015, prin care

acestuia i-au fost prescrise întreprinderea unui șir de măsuri privind apărarea

împotriva incendiilor, în legătură cu Centrul Comercial „Unic”.

Consideră Prescripția nr. 18 din 28 ianuarie 2015 ca fiind neîntemeiată și

ilegală, care afectează interesele societății în vederea exploatării în mod normal a

Centrului Comercial „Unic” aflat în gestiunea sa.

1

Specifică că, Prescripția nr. 18 din 28 ianuarie 2015 a fost emisă la data când

SRL „Healty Life” nu avea în gestiune Centrul Comercial „Unic”, or la moment

Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale a MAI al RM refuză să

efectueze un control la Centrul Comercial „Unic” în vederea stabilirii gradului de

executare a prescripției nr. 18 din 28 ianuarie 2015.

Solicită, SRL „Healty Life” revocarea Prescripției Serviciului Protecției Civile

și Situațiilor Excepționale a MAI al RM nr. 18 din 28 ianuarie 2015.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chișinău din 17 noiembrie 2016,

acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 iulie 2017, a fost respins apelul

declarat de SRL „Healty Life” și menținută hotărârea primei instanțe.

La 22 septembrie 2017, prin intermediul oficiului poștal, SRL „Healty Life”

a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi

decizii sub formă de încheiere, prin care să fie dispusă încetarea procesului.

În motivarea recursului a indicat că atât instanța de fond, cât și instanța de

apel au examinat pricina în baza prevederilor Legii contenciosului administrativ.

De asemenea, a menționat că în speța dedusă judecății, SRL „Healty Life”

solicită anularea Prescripției nr. 18 din 28 ianuarie 2015 emisă de Serviciul

Protecției Civile și Situațiilor Excepționale a MAI al RM, care reprezintă de fapt un

act pregătitor, preparator și premergător.

Or, consideră că legalitatea actului preparator poate fi verificată numai odată

cu verificarea legalității actului administrativ și numai în cazurile expres prevăzute

de lege actul preparator poate fi verificat pe calea acțiunii în contenciosul

administrativ.

Astfel, reiterează că la caz, pretenția SRL „Healty Life” cu privire la anularea

Prescripției nr. 18 din 28 ianuarie 2015 emisă de Serviciul Protecției Civile și

Situațiilor Excepționale a MAI al RM nu constituie obiect al Legii contenciosului

administrativ, iar în acest caz instanța refuză în primirea cererii de chemare în

judecată în temeiul art. 169 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, iar dacă

cererea a fost primită, încetează procesul în temeiul art. 265 lit. a) din Codul de

procedură civilă, care prevede că instanța judecătorească dispune încetarea

procesului în cazul în care pricina nu urmează a fi judecată în procedură civilă.

Consideră că instanța de apel urma să emită o decizie sub formă de încheiere,

prin care să dispună încetarea procesului la cererea de chemare în judecată depusă de

SRL „Healty Life” împotriva Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale

a MAI al RM cu privire la revocarea prescripției.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei instanței de apel din 20

iulie 2017 a fost expediată în adresa părților la data de 03 august 2017, fapt

confirmat prin scrisoarea de însoțire cu nr. 12696-4 (f. d. 102), însă careva date

privind recepționarea deciziei la materialele dosarului nu există.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 22 septembrie 2017 în termen.

La 06 octombrie 2017, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului,

cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

2

La 01 noiembrie 2017, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a MAI

al RM, a depus referință la recursul declarat de SRL „Healty Life”, solicitînd

respingerea recursului declarat cu menținerea deciziei instanței de apel.

Examinând temeiurile recursului declarat de către SRL „Healty Life”, în raport

cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către SRL „Healty Life”, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumente invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, dar nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din

3

recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către SRL „Healty Life”.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), c), 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Healty Life”,

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva

4