2ra-2039/17 — repararea prejudiciului

Prima instanță: Judecătoria Călărași Dosarul nr. 2ra-2039/17

Judecător: V. Negurița

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: M. Guzun, N. Simciuc, I. Cotruță

Î N C H E I E R E

29 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecători Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de

către Roșca Valentin,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vameș

Alexandra și Vameș Andrei împotriva lui Roșca Valentin privind repararea

prejudiciului în legătură cu tragerea ilegală la răspundere contravențională și

acțiunea reconvențională înaintată de Roșca Valentin împotriva lui Vameș Andrei

și Vameș Alexandra privind repararea prejudiciului și compensarea cheltuielilor

de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2017, prin care s-a

casat parțial hotărârea Judecătoriei Călărași din 07 iulie 2016,

c o n s t a t ă:

La 13 ianuarie 2016 Vameș Alexandra și Vameș Andrei au depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Roșca Valentin privind repararea prejudiciului

moral suportat în legătură cu intentarea ilegală a procesului contravențional și

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că la 03 noiembrie 2014, în

privința Alexandrei Vameș la solicitarea pârâtului, prin înțelegere cu agentul

constatator Munteanu Sergiu, a fost întocmit un proces verbal fals cu privire la

contravenție în baza art. 354 Cod contravențional, fiind sancționată cu amendă în

mărime de 10 u.c. (200 lei), pe motiv că la data de 27 octombrie 2014 ora 13:30

1-a numit cu cuvinte necenzurate pe Roșca Valentin, ceea ce nu corespunde

adevărului.

La data de 06 noiembrie 2014 în privința lui Vameș Andrei la solicitarea

pârâtului, prin înțelegere cu agentul constatator Munteanu Sergiu, a fost întocmit

un proces verbal fals cu privire la contravenție în baza art. 354 Cod

contravențional, fiind sancționat cu amendă în mărime de 30 u.c, pe motiv că la

data de 27 octombrie 2014, ora 13:30, în loc public 1-a numit cu cuvinte

necenzurate pe Roșca Valentin, ceea ce nu corespunde adevărului.

După câteva procese de judecată în Judecătoria Călărași și Curtea de Apel

Chișinău, au fost admise contestațiile reclamanților prin hotărârile nr. 5r-37/2015

din 31 iulie 2015 și 5r-36/2015 din 31 iulie 2015, s-au declarat nule procesele

verbale nr. 02617480 din 03 noiembrie 2014 și nr. 02617481 din 06 noiembrie

2014.

Susțin că au fost nevoiți să piardă timp în ședințele de judecată din 16 martie

2015, 12 mai 2015, 14 mai 2015, 22 iulie 2015, 31 iulie 2015 și să suporte

cheltuieli de asistență juridică cu deplasările la Călărași și Chișinău, de aceea

solicită compensarea prejudiciului material și moral cauzat prin intentarea ilegală

a proceselor contravenționale.

Astfel, susțin, că au suportat cheltuieli cu deplasarea din com. Dereneu la

Judecătoria Călărași în ziua de 16 martie 2015 în sumă de 96 lei; cheltuieli

suportate pentru călătoria din com. Dereneu în or. Chișinău cu rutiera la ședința

Colegiului penal al Curții de apel din 12 și 14 mai 2015 în sumă de 200 lei.

Pentru deplasarea la ședințele de judecată din 22 și 31 iulie 2015 din com.

Dereneu la Călărași a suportat cheltuieli în sumă de 192 lei. Din cauza pârâtului

au pierdut și 5 zile lucrătoare și au suportat cheltuieli cu asigurarea asistenței

juridice în sumă de 1 000 lei, fapt confirmat prin bonurile de plată nr.383609 și

nr.383605 din 25 martie 2015.

Consideră că pârâtul trebuie să le compenseze și prejudiciul moral cauzat

pentru suferințele fizice și psihice în sumă de 10 000 lei, câte 5 000 lei pentru

fiecare.

Au solicitat încasarea din contul lui Roșca Valentin în beneficiul

reclamanților Vameș Alexandra și Vameș Andrei a sumei de 1 488 lei pentru

compensarea cheltuielilor suportate cu deplasările la instanțele de judecată și

asistența juridică și a sumei de 10 000 lei pentru compensarea prejudiciului moral

cauzat, în total suma de 11 488 lei.

La data de 28 martie 2016 Roșca Valentin a înaintat o acțiune

reconvențională împotriva lui Vameș Andrei prin care a solicitat încasarea din

contul lui Vameș Andrei în beneficiul lui Roșca Valentin a prejudiciului material

în sumă de 6 697 lei, cheltuieli de asistență juridică în mărime de 2 000 lei și

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 24 octombrie 2014 în gospodăria sa din

satul Dereneu, raionul Călărași, au intrat peste 100 de oi, ce aparțineau lui Vameș

Andrei care au cauzat mai multe daune și anume: au consumat și distrus circa 2

tone de știuleți de porumb; tasare de sol în perimetrul gospodăriei; au consumat

circa 60 ari de viță de vie și au distrus circa 25 butuci de viță de vie cu vârsta de

15 ani.

În urma acestui incident, dânsului i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil

deoarece munca acestuia de o vară întreagă și de ani de zile a fost distrusă din

cauza neatenției sau a lipsei de responsabilitate a cet. Vameș Andrei.

Pentru a determina gradul de daună, dânsul s-a adresat la primăria Dereneu,

care a constatat prejudiciul menționat de către oile ce aparțineau lui Vameș

Andrei. Urmare a situației create, Roșca Valentin a fost nevoit să-și procure în

toamna anului 2014 cereale pentru hrana animalelor și să sădească noi butuci de

viță de vie și să prelucreze din nou solul.

În aceste condiții, dânsul s-a adresat de nenumărate ori la Vameș Andrei ca

ultimul pe cale extrajudiciară să repare prejudiciul cauzat de oile sale însă acesta a

refuzat.

Mai mult, la data de 27 octombrie 2014 ora 13:30 Vameș Andrei aflându-se

în centrul satului Dereneu, r. Călărași, în fața magazinului alimentar, la solicitarea

sa de a-i restitui prejudiciul, acesta intenționat 1-a numit cu cuvinte necenzurate,

în public cu voce tare, astfel înjosindu-i onoarea și demnitatea.

Conform răspunsului dat de către Institutul de fitotehnie „Porumbeni” din

cantitatea de 2 000 kg de știuleți de porumb se obțin circa 1 500 kg de boabe de

porumb.

La momentul de față prețul mediu al boabelor de porumb constituie 3,465

lei. Din 60 de ari de viță de vie în mediu obținea 250 kg de struguri care îi vindea

la un preț de 6 lei kg (f.d. 36-38).

Prin cererea de modificare a pretențiilor, avocatul Victor Palancica a solicitat

atragerea în proces în calitate de pârât a cet. Vameș Alexandra. În motivarea

cererii s-a indicat că la data de 06 iunie 2016 Primăria Dereneu prin extrasul din

07 iunie 2016 i-a comunicat că în perioada 01 ianuarie 2014 – 07 iunie 2016

familia Vameș a avut în proprietate circa 350 ovine, care erau crescute pe un teren

proprietar al căruia era Vameș Andrei și totodată proprietar la unei părți din oi,

însă acesta nu a dorit ca acestea să fie înregistrate pe numele său și oile au fost

înregistrate pe mama sa Vameș Alexandra.

Astfel a solicitat atragerea în proces a cet. Vameș Alexandra în calitate de

pârât, fiind și ea în egală măsură responsabilă de prejudiciul cauzat de animalele

sale.

Prin încheierea protocolară din 07 iulie 2016 Vameș Alexandra s-a atras în

proces în calitate de copârât (f.d.59 verso).

Prin hotărârea Judecătoriei Călărași din 07 iulie 2016, atât cererea de

chemare în judecată depusă de Vameș Alexandra și Vameș Andrei către Roșca

Valentin privind repararea prejudiciului în legătură cu tragerea ilegală la

răspundere contravențională, cât și acțiunea reconvențională a lui Roșca Valentin

împotriva Alexandrei Vameș și Vameș Andrei privind repararea prejudiciilor și

compensarea cheltuielilor de judecată, au fost respinse ca neîntemeiate (f.d.68,

f.d.72-74).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2017 s-a respins apelul

declarat de Roșca Valentin, s-a admis apelul declarat de Vameș Alexandra și

Vameș Andrei, s-a casat hotărârea Judecătoriei Călărași din 07 iulie 2016 în

partea respingerii acțiunii înaintate de Vameș Alexandra și Vameș Andrei și în

această parte s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care cererea de chemare în

judecată înaintată de Vameș Alexandra și Vameș Andrei împotriva lui Roșca

Valentin cu privire la repararea prejudiciului în legătură cu tragerea ilegală la

răspundere contravențională, s-a respins ca nefondată (fd.104, f.d.105-111).

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 02 august 2017 Roșca Valentin a

declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel

Chișinău din 28 martie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Călărași din 07 iulie 2016,

cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii înaintate de Roșca

Valentin.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate

pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că atât

decizia instanței de apel cât și hotărârea primei instanțe sunt ilegale și

neîntemeiate, fiind emise cu aplicarea eronată a normelor de drept material și

procedural, iar probele anexate la materialele cauzei au fost apreciate arbitrar.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost

expediată în adresa părților la 12 mai 2017 (f.d. 112), cât și faptul că la

materialele cauzei lipsesc careva probe ce ar demonstra momentul recepționării

acesteia, recursul declarat de Roșca Valentin se consideră declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul

este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în

care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau

procedural, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în

cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Roșca Valentin nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or

recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor

judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel sau instanța de fond și respectiv, nu constituie temei de

casare a actelor judecătorești recurate.

Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432

alin.(4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub

aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod

arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor

stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind

încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele

recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării

pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Roșca Valentin ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Roșca Valentin se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecător Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Ion Druță