2ra-2039/17 — repararea prejudiciului

Prima instanță: Judecătoria Călărași Dosarul nr. 2ra-2039/17 Judecător: V. Negurița Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: M. Guzun, N. Simciuc, I. Cotruță Î N C H E I E R E 29 noiembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecători Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Roșca Valentin, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vameș Alexandra și Vameș Andrei împotriva lui Roșca Valentin privind repararea prejudiciului în legătură cu tragerea ilegală la răspundere contravențională și acțiunea reconvențională înaintată de Roșca Valentin împotriva lui Vameș Andrei și Vameș Alexandra privind repararea prejudiciului și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2017, prin care s-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Călărași din 07 iulie 2016, c o n s t a t ă: La 13 ianuarie 2016 Vameș Alexandra și Vameș Andrei au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Roșca Valentin privind repararea prejudiciului moral suportat în legătură cu intentarea ilegală a procesului contravențional și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că la 03 noiembrie 2014, în privința Alexandrei Vameș la solicitarea pârâtului, prin înțelegere cu agentul constatator Munteanu Sergiu, a fost întocmit un proces verbal fals cu privire la contravenție în baza art. 354 Cod contravențional, fiind sancționată cu amendă în mărime de 10 u.c. (200 lei), pe motiv că la data de 27 octombrie 2014 ora 13:30 1-a numit cu cuvinte necenzurate pe Roșca Valentin, ceea ce nu corespunde adevărului. La data de 06 noiembrie 2014 în privința lui Vameș Andrei la solicitarea pârâtului, prin înțelegere cu agentul constatator Munteanu Sergiu, a fost întocmit un proces verbal fals cu privire la contravenție în baza art. 354 Cod contravențional, fiind sancționat cu amendă în mărime de 30 u.c, pe motiv că la data de 27 octombrie 2014, ora 13:30, în loc public 1-a numit cu cuvinte necenzurate pe Roșca Valentin, ceea ce nu corespunde adevărului.

După câteva procese de judecată în Judecătoria Călărași și Curtea de Apel Chișinău, au fost admise contestațiile reclamanților prin hotărârile nr. 5r-37/2015 din 31 iulie 2015 și 5r-36/2015 din 31 iulie 2015, s-au declarat nule procesele verbale nr. 02617480 din 03 noiembrie 2014 și nr. 02617481 din 06 noiembrie 2014. Susțin că au fost nevoiți să piardă timp în ședințele de judecată din 16 martie 2015, 12 mai 2015, 14 mai 2015, 22 iulie 2015, 31 iulie 2015 și să suporte cheltuieli de asistență juridică cu deplasările la Călărași și Chișinău, de aceea solicită compensarea prejudiciului material și moral cauzat prin intentarea ilegală a proceselor contravenționale. Astfel, susțin, că au suportat cheltuieli cu deplasarea din com.

Dereneu la Judecătoria Călărași în ziua de 16 martie 2015 în sumă de 96 lei; cheltuieli suportate pentru călătoria din com. Dereneu în or. Chișinău cu rutiera la ședința Colegiului penal al Curții de apel din 12 și 14 mai 2015 în sumă de 200 lei. Pentru deplasarea la ședințele de judecată din 22 și 31 iulie 2015 din com. Dereneu la Călărași a suportat cheltuieli în sumă de 192 lei. Din cauza pârâtului au pierdut și 5 zile lucrătoare și au suportat cheltuieli cu asigurarea asistenței juridice în sumă de 1 000 lei, fapt confirmat prin bonurile de plată nr.383609 și nr.383605 din 25 martie 2015. Consideră că pârâtul trebuie să le compenseze și prejudiciul moral cauzat pentru suferințele fizice și psihice în sumă de 10 000 lei, câte 5 000 lei pentru fiecare.

Au solicitat încasarea din contul lui Roșca Valentin în beneficiul reclamanților Vameș Alexandra și Vameș Andrei a sumei de 1 488 lei pentru compensarea cheltuielilor suportate cu deplasările la instanțele de judecată și asistența juridică și a sumei de 10 000 lei pentru compensarea prejudiciului moral cauzat, în total suma de 11 488 lei. La data de 28 martie 2016 Roșca Valentin a înaintat o acțiune reconvențională împotriva lui Vameș Andrei prin care a solicitat încasarea din contul lui Vameș Andrei în beneficiul lui Roșca Valentin a prejudiciului material în sumă de 6 697 lei, cheltuieli de asistență juridică în mărime de 2 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 24 octombrie 2014 în gospodăria sa din satul Dereneu, raionul Călărași, au intrat peste 100 de oi, ce aparțineau lui Vameș Andrei care au cauzat mai multe daune și anume: au consumat și distrus circa 2 tone de știuleți de porumb; tasare de sol în perimetrul gospodăriei; au consumat circa 60 ari de viță de vie și au distrus circa 25 butuci de viță de vie cu vârsta de 15 ani. În urma acestui incident, dânsului i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil deoarece munca acestuia de o vară întreagă și de ani de zile a fost distrusă din cauza neatenției sau a lipsei de responsabilitate a cet. Vameș Andrei. Pentru a determina gradul de daună, dânsul s-a adresat la primăria Dereneu, care a constatat prejudiciul menționat de către oile ce aparțineau lui Vameș Andrei.

Urmare a situației create, Roșca Valentin a fost nevoit să-și procure în toamna anului 2014 cereale pentru hrana animalelor și să sădească noi butuci de viță de vie și să prelucreze din nou solul. În aceste condiții, dânsul s-a adresat de nenumărate ori la Vameș Andrei ca ultimul pe cale extrajudiciară să repare prejudiciul cauzat de oile sale însă acesta a refuzat. Mai mult, la data de 27 octombrie 2014 ora 13:30 Vameș Andrei aflându-se în centrul satului Dereneu, r. Călărași, în fața magazinului alimentar, la solicitarea sa de a-i restitui prejudiciul, acesta intenționat 1-a numit cu cuvinte necenzurate, în public cu voce tare, astfel înjosindu-i onoarea și demnitatea. Conform răspunsului dat de către Institutul de fitotehnie „Porumbeni” din cantitatea de 2 000 kg de știuleți de porumb se obțin circa 1 500 kg de boabe de porumb.

La momentul de față prețul mediu al boabelor de porumb constituie 3,465 lei. Din 60 de ari de viță de vie în mediu obținea 250 kg de struguri care îi vindea la un preț de 6 lei kg (f.d. 36-38). Prin cererea de modificare a pretențiilor, avocatul Victor Palancica a solicitat atragerea în proces în calitate de pârât a cet. Vameș Alexandra. În motivarea cererii s-a indicat că la data de 06 iunie 2016 Primăria Dereneu prin extrasul din 07 iunie 2016 i-a comunicat că în perioada 01 ianuarie 2014 – 07 iunie 2016 familia Vameș a avut în proprietate circa 350 ovine, care erau crescute pe un teren proprietar al căruia era Vameș Andrei și totodată proprietar la unei părți din oi, însă acesta nu a dorit ca acestea să fie înregistrate pe numele său și oile au fost înregistrate pe mama sa Vameș Alexandra.

Astfel a solicitat atragerea în proces a cet. Vameș Alexandra în calitate de pârât, fiind și ea în egală măsură responsabilă de prejudiciul cauzat de animalele sale. Prin încheierea protocolară din 07 iulie 2016 Vameș Alexandra s-a atras în proces în calitate de copârât (f.d.59 verso). Prin hotărârea Judecătoriei Călărași din 07 iulie 2016, atât cererea de chemare în judecată depusă de Vameș Alexandra și Vameș Andrei către Roșca Valentin privind repararea prejudiciului în legătură cu tragerea ilegală la răspundere contravențională, cât și acțiunea reconvențională a lui Roșca Valentin împotriva Alexandrei Vameș și Vameș Andrei privind repararea prejudiciilor și compensarea cheltuielilor de judecată, au fost respinse ca neîntemeiate (f.d.68, f.d.72-74).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2017 s-a respins apelul declarat de Roșca Valentin, s-a admis apelul declarat de Vameș Alexandra și Vameș Andrei, s-a casat hotărârea Judecătoriei Călărași din 07 iulie 2016 în partea respingerii acțiunii înaintate de Vameș Alexandra și Vameș Andrei și în această parte s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Vameș Alexandra și Vameș Andrei împotriva lui Roșca Valentin cu privire la repararea prejudiciului în legătură cu tragerea ilegală la răspundere contravențională, s-a respins ca nefondată (fd.104, f.d.105-111). Nefiind de acord cu decizia menționată, la 02 august 2017 Roșca Valentin a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Călărași din 07 iulie 2016, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii înaintate de Roșca Valentin.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că atât decizia instanței de apel cât și hotărârea primei instanțe sunt ilegale și neîntemeiate, fiind emise cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural, iar probele anexate la materialele cauzei au fost apreciate arbitrar. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în adresa părților la 12 mai 2017 (f.d. 112), cât și faptul că la materialele cauzei lipsesc careva probe ce ar demonstra momentul recepționării acesteia, recursul declarat de Roșca Valentin se consideră declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Roșca Valentin nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel sau instanța de fond și respectiv, nu constituie temei de casare a actelor judecătorești recurate. Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Roșca Valentin ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Roșca Valentin se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecător Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Ion Druță