2ra-2194/17 — încasarea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-2194/17

Prima instanță - (judecătoria Rîșcani mun. Chișinău) V. Jomiru-Niculiță

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) N. Vascan, E. Fistican, A. Pahopol

Î N C H E I E R E

29 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecători Galina Stratulat

Oleg Sternioală, Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Chirtoagă Ion,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Chirtoagă Ion

împotriva Universității Agrare de Stat din Moldova și Turiță Sava cu privire la

repararea prejudiciului material și moral, renunțarea la titlul de coautor și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2017 prin care a fost

admis apelul declarat de Chirtoagă Ion și s-a menținut hotărârea judecătoriei Rîșcani

mun. Chișinău din 04 noiembrie 2016,

c o n s t a t ă :

La 24 decembrie 2014, Chirtoagă Ion s-a adresat în instanța de judecată, cu cerere

de chemare în judecată contra Universității Agrare de Stat din Moldova și Turiță Sava

cu privire la repararea prejudiciului material și moral, renunțarea la titlul de coautor și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea pretențiilor formulate reclamantul a menționat că între Universitatea

Agrară de Stat din Moldova în persoana rectorului, Cimpoieș Gheorghe și Chirtoagă

Ion au fost încheiate contractele de prestări de servicii potrivit cărora, ultimul s-a

obligat să elaboreze „Istoria Universității Agrare de Stat din Moldova” până la 15

august 2008, monografia fiind scrisă și prezentată în timp beneficiarului și la editura

„Pontos" pentru a fi publicată.

Conform pct.5.2.2 ale contractelor, Universitatea Agrară de Stat din Moldova

s-a obligat să respecte dreptul reclamantului ca autor exclusiv, însă din motive

necunoscute monografia n-a fost editată așa cum inițial s-a preconizat, cu ocazia

aniversării a 75 ani de la fondarea Universității Agrare de Stat din Moldova.

La solicitarea lui Cimpoieș Gheorghe lucrările de pregătire a „Istoriei

Universității Agrare de Stat din Moldova” spre editare au fost reluate cu ocazia

aniversării a 80 de ani de la fondarea universității.

Relatează că la 12 iulie 2013, Universitatea Agrară de Stat din Moldova în

persoana rectorului, Cimpoieș Gheorghe a încheiat cu Chirtoagă Ion un contract de

1

muncă prin care ultimul s-a obligat să îndeplinească lucrările în vederea definitivării

„Istoriei Universității Agrare de Stat din Moldova” în corespundere cu planul aprobat

de beneficiar, iar beneficiarul s-a obligat să achite suma de 7500 lei după finisarea

lucrului.

La mijlocul lunii septembrie 2013, s-a adresat în scris către Cimpoieș Gheorghe

și Turiță Sava să îi trimită textul definitiv al monografiei spre redactare. Făcând

cunoștință cu textul lucrării a depistat că în calitate de coautor figura Turiță Sava, fapt

cu care reclamantul nu a fost de cord, înștiințând în acest sens pe rectorul universității

Cimpoieș Gheorghe și pe Turiță Sava. În pofida demersurilor orale și scrise,

monografia „Istoria Universității Agrare de Stat din Moldova” a fost publicată, fiind

indicat în calitate de coautor și Turiță Sava, deși conform pct.5.2.2 al contractelor sus

menționate beneficiarul s-a obligat să respecte dreptul reclamantului de autor exclusiv.

Consideră reclamantul că Universitatea Agrară de Stat din Moldova în persoana

rectorului, Cimpoieș Gheorghe a încălcat în mod unilateral cerințele contractelor și

dreptul de autor exclusiv al monografiei „Istoria Universității Agrare de Stat din

Moldova”.

Totodată, menționează că nu a primit cele 5 exemplare ale monografiei care de

obicei se oferă unui autor de carte și nu a fost remunerat cu salariu în conformitate cu

contractul din 12 iulie 2013.

În luna octombrie anul 2013, s-a adresat către rectorul universității, Cimpoieș

Gheorghe în vederea achitării sumei de 7500 de lei conform contractului de muncă din

12 iunie 2013, la care i s-a adus la cunoștință că suma a fost redusă până la 5000 de lei.

Reclamantul a solicitat încasarea din contul Universității Agrare de Stat din

Moldova în sumă de 7500 de lei cu titlu de plată în baza contractului din 12 iulie 2013,

suma de 90000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, suma de 10,95 lei pentru expedierea

scrisorii recomandate și cheltuieli pentru asistență juridică, transmiterea în beneficiul

lui Chirtoagă Ion a 5 exemplare ale monografiei „Istoria Universității Agrare de Stat

din Moldova”, obligarea lui Turiță Sava de a se dezice public de titlul de coautor a

monografiei „Istoria Universității Agrare de Stat din Moldova” cu încasarea

prejudiciului moral, în sumă de 30000 de lei, suma de 10,95 lei pentru expedierea

scrisorii recomandate și cheltuielile pentru asistență juridică.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 04 noiembrie 2016, a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Chirtoagă Ion.

S-a încasat din contul Universității Agrare de Stat din Moldova în beneficiul lui

Chirtoagă Ion suma de 7500 lei cu titlu de plată în baza contractului din 12 iulie 2013,

suma de 10000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, suma de 10,95 lei pentru expedierea

scrisorii recomandate, cheltuieli de asistență juridică în sumă de 4000 lei, cheltuieli

pentru transport în sumă de 743,20 lei, în total suma de 22254,15 lei.

A fost obligată Universitatea Agrară de Stat din Moldova să transmită lui

Chirtoagă Ion 5 exemplare ale monografiei „Istoria Universității Agrare de Stat din

Moldova”.

S-a încasat din contul Universității Agrare de Stat din Moldova în beneficiul

statului taxa de stat în mărime de 525 lei.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că pretenția privind încasarea sumei de

7500 de lei este întemeiată, deoarece potrivit prevederilor contractuale stabilite de

părți, beneficiarul s-a obligat să achite reclamantului suma de 9487,50 lei după

2

finalizarea lucrării, cu reținerea pentru fondul social a sumei de 1525 și pentru

asistență medicală obligatorie suma de 262,50 lei.

Referitor la pretenția privind încasarea prejudiciului moral instanța a reținut că

reclamantului urmează a-i fi acordată o compensație morală în mărime de 10000 de

lei, sumă echitabilă în raport cu consecințele negative suferite de reclamant,

importanța valorilor lezate și măsura în care au fost lezate.

Referitor la pretenția privind acordarea lui Chirtoagă Ion a cinci exemplare ale

monografiei, aceasta a fost recunoscut de către pârât și astfel instanța a admis-o.

Referitor la pretenția privind obligarea lui Turiță Sava de a se dezice public de

titlul de coautor a monografiei „Istoria Universității Agrare de Stat din Moldova”

instanța a considerat-o neîntemeiată deoarece în cadrul examinării în fond a constatat

că Universitatea Agrară de Stat din Moldova în anul 2013 a încheiat un contract cu

Turiță Sava, pentru completarea capitolelor 6 și 7 ale monografie, selectarea și

plasarea fotografiilor pentru fiecare capitol, imaginilor actelor istorice de constituire și

altor materialele ilustrele, alcătuirea textelor pentru fotografii, verificarea și redactarea

textului final al cărții Istoria Universității Agrare de Stat din Moldova. Din acest

motiv, alături de Chirtoagă Ion a fost indicat cu titlu de coautor și Turiță Sava.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, la 02 decembrie 2016, Chirtoagă

Ion a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 04

noiembrie 2016, solicitând admiterea apelului și admiterea integrală a cererii de

chemare în judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2017 a fost respins apelul

declarat de Chirtoagă Ion și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 04 noiembrie 2016.

La 06 iulie 2017, Chirtoagă Ion a declarat recurs împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din 29 martie 2017, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a

hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare în partea respingerii acțiunii. Admiterea

integrală a pretențiilor privind încasarea din contul Universității Agrare de Stat din

Moldova a prejudiciului moral în mărime de 80000 de lei, încasarea de la Turița Sava

a prejudiciului moral în mărime de 30000 lei și obligarea acestuia de a se dezice public

de titlul de coautor a monografiei „Istoria Universității Agrare de Stat din Moldova” și

încasarea în mod solidar a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 4000 de lei,

cheltuieli de transport în mărime de 1326,80 de lei.

În motivarea recursului a indicat că, hotărârile instanțelor ierarhic inferioare în

partea respingerii sunt neîntemeiate.

Concluzia instanței de apel a fost făcută fără o apreciere corectă a materialelor

dosarului, fără o analiză profundă tuturor probelor acumulate privitor la pertinența și

veridicitatea lor.

Relatează că instanțele investite cu judecarea fondului nu au luat în considerație

probele prezentate care demonstrează că monografia Istoria Universității Agrare de

Stat din Moldova, este o lucrare științifică, care a fost creată doar de către reclamant,

efectuând un volum de lucru enorm la elaborarea ei.

Susține că Turița Sava a putut efectua doar niște lucrări de redactare tehnică a

textului, însă nicidecum nu a creat ceva ce putea să îi acorde drept de autor, argumente

care nu au fost verificate de către instanțele investite cu judecarea fondului și astfel în

mod eronat au apreciat că lucrul efectuat de către Turița Sava este lucru științific și că

ultimul are drept de coautor asupra monografiei Istoria Universității Agrare de Stat

3

din Moldova.

Referitor la acordarea sumei de 10000 de lei cu titlu de prejudiciului moral,

recurentul o consideră insuficientă în comparație cu suferințele suportate.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează

că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 29 martie 2017.

Potrivit recipisei anexată la materialele dosarului, recurentul Chirtoagă Iona a

recepționat decizia motivată la 12 mai 2017 (f.d.126 Vol.II).

Potrivit prevederilor art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cererea de recurs a fost declarată la 06 iunie 2017, în termenul prevăzut de

art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate

în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs

cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

4

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Chirtoagă Ion nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Chirtoagă Ion.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Galina Stratulat

judecători Oleg Sternioală

Dumitru Mardari

5