2r-767/17 — încasarea datoriei

prima instanță, Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău dosar nr. 2r-767/2017

judecător: V. Gîrleanu

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: A. Bostan, A. Pahapol, A. Popova

D E C I Z I E

22 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, Galina Stratulat

judecători Nicolae Craiu, Ion Druță

examinând recursul declarat de Olga Cuzmina, prin intermediul avocatului

Ion Căpățînă,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Întreprinderea

de Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 21 împotriva Olgăi Cuzmina,

intervenient accesoriu Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” cu privire la

încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 25 iulie 2017, prin care s-

a respins cererea Olgăi Cuzmina de scutire de la plata taxei de stat, cu acordarea

termenului pentru prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat,

c o n s t a t ă :

La 05 mai 2015, ÎMGFL nr. 21 s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Olgăi Cuzmina, intervenient accesoriu SA „Termoelectrica” cu privire la

încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 30 martie 2016 s-a

admis cererea de chemare în judecată înaintată de ÎMGFL nr. 21. S-a încasat de la

Olga Cuzmina în beneficiul ÎMGFL nr. 21 datoria în sumă de 43 885,84 lei și

cheltuielile de judecată formate din achitarea taxei de stat în mărime de 1 3016,58

lei.

Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanțe, la 08 aprilie 2016, Olga

Cuzmina, prin intermediul avocatului Roman Aronov a declarat apel împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2017, nu s-a dat curs

apelului declarat de Olga Cuzmina și s-a acordat termen până la 07 iulie 2017,

pentru a prezenta dovada de achitare a taxei de stat în mărime de 837,43 lei.

Ulterior, la 18 iulie 2017, Olga Cuzmina, prin intermediul avocatului Ion

Căpățînă a depus cerere prin care a solicitat repunerea în termenul de achitare a

taxei de stat și scutirea de la plata taxei de stat.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 iulie 2017 s-a respins cererea

apelantei Olga Cuzmina privind scutirea de la plata taxei de stat.

S-a admis cererea apelantei cu privire la repunerea în termenul de achitare

a taxei de stat restante în mărime de 837,43 lei.

1

Nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Olga Cuzmina cu stabilirea unei

termen de 10 zile de la comunicarea încheierii pentru prezentarea dovezii de

achitare a taxei de stat.

La 25 septembrie 2017, Olga Cuzmina, prin intermediului avocatului Ion

Căpățînă a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 25 iulie

2017, solicitând repunerea în termenul de declarare a recursului, casarea încheierii

în partea respingerii cerinței de scutire de la plata taxei de stat, cu pronunțarea unei

noi hotărâri de scutire a apelantei de la plata taxei de stat.

În motivarea recursului a indicat că, consideră neîntemeiată încheierea

instanței de apel, în partea în care s-a respins cererea de scutire de la plata taxei de

stat la înaintarea apelului și nu s-a dat curs cererii de apel, deoarece la pronunțarea

acesteia instanța i-a acordat apelantei un termen de 10 zile pentru prezentarea

dovezii de achitare a taxei de stat, nefiindu-i acordat dreptul de contestare a acestei

încheieri în ordine de recurs.

Mai mult ca atât, susține că, instanța eronat a concluzionat că Olga Cuzmina

nu a prezentat probe în susținerea cererii de scutire de la plata taxei de stat, deoarece

apelanta a prezentat confirmare faptului că este angajată în câmpul muncii cu un

salariu de 3 038 lei, ceia ce este un salariu sub minimul de existență pe economie,

stabilit pentru o persoană.

Consideră că prin nescutirea de la plata taxei de stat la depunerea apelului

se încalcă dreptul apelantei la judecare, deoarece nu dispune de surse financiare

pentru achitarea acestei taxe.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Astfel, instanța de recurs consideră că recursul din 25 septembrie 2017,

împotriva încheierii instanței de apel din 25 septembrie 2017, depus în termen, în

cazul în care potrivit materialelor cauzei copia încheierii a fost adusă la cunoștință

apelantului la 19 septembrie 2017 (f.d. 145).

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea

admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat, care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii recurate din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

După cum denotă materialele cauzei, la 05 mai 2015, ÎMGFL nr. 21 s-a

adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Olgăi Cuzmina, intervenient

accesoriu SA „Termoelectrica” cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 30 martie 2016 s-a

admis cererea de chemare în judecată înaintată de ÎMGFL nr. 21. S-a încasat de la

Olga Cuzmina în beneficiul ÎMGFL nr. 21 datoria în sumă de 43 885,84 lei și

2

cheltuielile de judecată formate din achitarea taxei de stat în mărime de 1 3016,58

lei.

Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanțe, la 08 aprilie 2016, Olga

Cuzmina, prin intermediul avocatului Roman Aronov a declarat apel împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2017, nu s-a dat curs

apelului declarat de Olga Cuzmina și s-a acordat termen până la 07 iulie 2017,

pentru a prezenta dovada de achitare a taxei de stat în mărime de 837,43 lei.

Ulterior, la 18 iulie 2017, Olga Cuzmina, prin intermediul avocatului Ion

Căpățînă a depus cerere prin care a solicitat repunerea în termenul de achitare a

taxei de stat și scutirea de la plata taxei de stat.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 iulie 2017 s-a respins cererea

apelantei Olga Cuzmina privind scutirea de la plata taxei de stat.

S-a admis cererea apelantei cu privire la repunerea în termenul de achitare

a taxei de stat restante în mărime de 837,43 lei.

Nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Olga Cuzmina cu stabilirea unei

termen de 10 zile de la comunicarea încheierii pentru prezentarea dovezii de

achitare a taxei de stat.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele

de drept procedural care reglementează acțiunile instanței la acea fază a procesului,

pornind de la următoarele.

În conformitate cu art. 368 alin. (1) Cod de procedură civilă, dacă cererea

de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este

depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se

dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Pornind de la prevederile normelor de drept menționate, Colegiul conchide

că instanța de apel corect nu a dat curs cererii de apel depuse de Olga Cuzmina,

prin intermediul avocatului Ion Căpățînă, împotriva hotărârii Judecătoriei Rîșcani,

mun. Chișinău din 30 martie 2016, or, acesta nu a prezentat dovada achitării taxei

de stat la înaintarea apelului.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit art. 3 alin. (1), lit. j) a Legii taxei de

stat nr. 1216-XII din 03 decembrie 1992, pentru cererile de apel împotriva

hotărârilor instanțelor judecătorești taxa de stat constituie 75% din taxa ce urmează

a fi plătită la depunerea cererii de chemare în judecată, sau altei cereri (plângeri),

iar în cazul litigiilor cu caracter patrimonial - 75% din taxa calculată din suma

contestată.

La caz, Colegiul consideră neîntemeiat argumentul recurentului precum că,

instanța de apel neîntemeiat și abuziv a emis încheierea din 25 iulie 2017 prin care

a respins cererea de scutire de la plata taxei de stat la depunerea apelului și nu da

curs cererii de apel, deoarece solicitând scutirea de la plata taxei de stat, apelanta a

prezentat doar certificat de salariu, prin care invocă faptul că dispune de un salariu

mic.

Or, potrivit art. 85, alin. (4) Cod de procedură civilă, în funcție de situația

materială și de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică este

3

scutită de către judecător (de către instanța judecătorească) de plata taxei de stat sau

de plata unei părți a ei.

Astfel, instanța de recurs reține că, în speță Olga Cuzmina, prin intermediul

avocatului Ion Căpățînă, înaintând cerere de repunere în termenul de achitare a taxei

de stat și scutirea de la plata taxei de stat, cerând scutirea de la plata taxei de stat la

depunerea apelului, fără prezentarea probelor pertinente și concludente în

susținerea argumentelor sale.

În același context, instanța de apel întemeiat a statuat că demersul de scutire

de la plata taxei de stat înaintat de Olga Cuzmina este motivat doar pe faptul că are

un salariu mic, sub minimul de existență, însă ultima, nu a prezentat probe

pertinente și concludente în susținerea argumentelor sale, care ar fi confirmat

imposibilitatea obiectivă a achitării taxei de stat, concluzionând despre faptul că

aceasta nu a respectat obligația legală care prevede expres că, partea care solicită

scutirea de la plata taxei de stat, urmează să prezinte probe pertinente ce ar dovedi

cu certitudine incapacitatea sa de plată.

Or, argumentele Olgăi Cuzmina cu privire la faptul că este în imposibilitate

de a achita taxa de stat, pe motiv că nu dispune de mijloace financiare, poartă

caracter formal, pur declarativ nefiind însoțite de suport probatoriu pertinent.

Astfel, fiind cert că argumentele Olgăi Cuzmina privind scutirea de la plata

taxei de stat nu pot fi reținute, deoarece nu a prezentat probe justificative, valabile

pentru situația actuală, care ar confirma dacă deține sau nu, pentru moment mijloace

financiare în conturile bancare, nedispunerea de alte venituri suplimentare, aferente

salariului, în vederea determinării posibilității reale de a suporta cheltuielile ce țin

de achitarea taxei de stat în sumă de 837,43 lei, care nu reprezintă o sumă impunător

de majoră, sau excesivă.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel corect a dispus respingerea

cererii de scutire de la plata taxei de stat și nu a dat curs cererii de apel, în cazul în

care, apelanta nu a prezentat probe concludente și pertinente în susținerea cererii,

care ar confirma imposibilitatea achitării taxei de stat.

Pe cale de consecință, la caz se va remarca și jurisprudența constatată a

Curții Europene, care a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile

necesare cu privire la protecția drepturilor sale de acces la justiție (cauza Van Harn

vs Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007).

Mai mult, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar a menționa că apelul este o cale ordinară de

atac, obiectul căreia sunt hotărârile pronunțate de prima instanță care nu sunt

definitive.

La exercitarea căii de atac - apelul, persoanele în drept să declare apel,

dispun de anumite drepturi și obligații.

La rândul său instanța de apel, este obligată de a respecta procedura

examinării pricinii în apel atât la faza pregătirii pricinii pentru dezbaterile judiciare,

cât și în cadrul dezbaterilor judiciare.

Totodată, instanța de apel este obligată de a crea condiții obiective și reale

pentru ca participanții să-și exercite în volum deplin drepturile sale procedurale,

4

curmând în mod legal orice abuz din partea lor, și înlăturând pe măsură

posibilităților, omisiunile la acest capitol, depistate în orice fază a procesului.

Urmare a celor relatate, instanța de recurs constată că, recurenta, trebuia să

întreprindă toate măsurile necesare, în vederea prezentării probelor concludente și

pertinente în susținerea cererii de scutire de la plata taxei de stat la depunerea

apelului, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (cauza Van Harn versus

Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces

la instanță și de a îndeplini actele procedurale în termenii prevăzuți de lege.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cazul Kreuz

contra Poloniei, nr. 28249/95, cazul Golder și Z contra Marii Britaniei, cazul

Malahov contra Moldovei, nr. 32268/02), dreptul la un tribunal nu este absolut.

Aceasta prin natura sa poate fi supus limitărilor, deoarece dreptul de acces la

justiție, prin sine, cere reglementare din partea statului.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că în unele cazuri pot fi

stabilite diferite limitări, inclusiv financiare, dreptului de acces al persoanei la o

„instanță judecătorească” sau „tribunal” (cazul Malahov contra Moldovei, § 27).

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție apreciază critic argumentele recurentei, în cazul în care, acesta

trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, în vederea prezentării probelor

necesare în susținerea cererii de scutire de la plata taxei de stat la depunerea

apelului.

Prin urmare, având în vedere că argumentele recursului sunt neîntemeiate,

iar încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, Colegiul civil comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge recursul și de a menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 iulie

2017.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Olga Cuzmina, prin intermediul avocatului

Ion Căpățînă.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 iulie 2017, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Întreprinderea de Municipală

de Gestionare a Fondului Locativ nr. 21 împotriva Olgăi Cuzmina, intervenient

accesoriu Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” cu privire la încasarea datoriei și

cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Galina Stratulat

judecători Nicolae Craiu

Ion Druță

5