2ac-141/17 — anularea refuzului referitor la achitarea unor plăți

2ac-141/17 — anularea refuzului referitor la achitarea unor plăți (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

dosarul nr. 2ac-141/17

Î N C H E I E R E

22 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Valeriu Doagă

Judecătorii: Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță

examinând demersul președintelui interimar al Judecătoriei Cahul, Mihail

Bușuleac privind strămutarea la altă instanță de judecată egală în grad a cauzei civile

intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Vitali Caireac împotriva

Judecătoriei Cahul (sediul Central) cu privire la recunoașterea ca fiind ilegal refuzul

de a achita indemnizația de șomer, încasarea indemnizației de șomer, în mărime de un

salariu mediu lunar, pentru a doua și a treia lună după eliberarea din funcția publică

deținută și încasarea sumei de 0,1 la sută din suma neplătită în termen,

c o n s t a t ă:

La 17 august 2017, Vitali Caireac a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Judecătoriei Cahul (sediul Central) cu privire la recunoașterea ca fiind

ilegal refuzul de a achita indemnizația de șomer, încasarea indemnizației de șomer, în

mărime de un salariu mediu lunar, pentru a doua și a treia lună după eliberarea din

funcția publică deținută și încasarea sumei de 0,1 la sută din suma neplătită în termen.

La 05 octombrie 2017, președintele interimar al Judecătoriei Cahul, Mihail

Bușuleac a depus în temeiul art. 43 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură civilă

demers privind strămutarea la altă instanță de judecată egală în grad a cauzei civile

intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Vitali Caireac împotriva

Judecătoriei Cahul (sediul Central) cu privire la recunoașterea ca fiind ilegal refuzul

de a achita indemnizația de șomer, încasarea indemnizației de șomer, în mărime de un

salariu mediu lunar, pentru a doua și a treia lună și încasarea sumei de 0,1 la sută din

suma neplătită în termen.

În motivarea demersului, menționează că, în calitate de președinte interimar al

Judecătoriei Cahul a sesizat imposibilitatea judecătorilor din cadrul Judecătoriei

Cahul sediul Central și sediul Cantemir de a examina cauza civilă nominalizată,

deoarece reclamantul este un angajat al Judecătoriei Cahul.

Totodată, presupune că Curtea de Apel Cahul este în imposibilitate obiectivă de

a soluționa demersul de strămutare, deoarece în circumscripția acesteia intră doar

Judecătoria Cahul, prin urmare, în cazul în care Curtea de Apel Cahul va constata

necesitatea strămutării, în raza sa nu există alte instanțe în care ar putea strămuta

cauza.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele expuse în demersul cu

privire la strămutarea prezentei cauze, Colegiului civil, comercial și de contencios

1

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră demersul ca fiind neîntemeiat și

pasibil respingerii din următoarele motive.

În conformitate cu art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă, strămutarea

pricinii în cazurile prevăzute la alin.(2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către

instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere este irevocabilă și nu este susceptibilă

de recurs.

Primordial, Colegiul consideră oportun de a nota ca fiind întemeiată concluzia

președintelui interimar al Judecătoriei Cahul, Mihail Bușuleac precum că, chestiunea

cu privire la posibilitatea strămutării cauzei civile intentate la cererea de chemare în

judecată depusă de Vitali Caireac împotriva Judecătoriei Cahul (sediul Central) cu

privire la recunoașterea ca fiind ilegal refuzul de a achita indemnizația de șomer,

încasarea indemnizației de șomer, în mărime de un salariu mediu lunar, pentru a doua

și a treia lună după eliberarea din funcția publică deținută și încasarea sumei de 0,1 la

sută din suma neplătită în termen, ține de competența Curții Supreme de Justiție.

Or, conform anexei nr. 3 din Legea nr. 514-XIII din 6 iulie 1995 privind

organizarea judecătorească (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,

2013, nr. 15–17, art. 62), modificată și completată prin Legea Nr. 76 din 21 aprilie

2016 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești, în circumscripția Curții de

Apel Cahul intră doar Judecătoria Cahul, cu sediile: Central, Taraclia și Cantemir.

Prin urmare, este justă aserțiunea precum că Curtea de Apel Cahul este în

imposibilitate de a strămuta cauza în altă judecătorie decât Judecătoria Cahul.

Succesiv, examinând demersul președintele interimar al Judecătoriei Cahul,

Mihail Bușuleac cu privire la strămutarea la altă instanță de judecată egală în grad a

cauzei civile nominalizate supra, Colegiul taxează că dispozițiile art. 2.5 din

Principiile de la Bangalore statuează că judecătorul se va abține să soluționeze orice

dosar pe care constată că nu îl va putea judeca într-o manieră imparțială sau în care

unui observator rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu este capabil să judece

imparțial. Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie completă, se numără

următoarele: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau o prejudecată efectivă

cu privire la una dintre pârți sau în care judecătorul cunoaște personal fapte relevante

pentru proces; cazul în care, anterior, judecătorul a avut calitatea de avocat sau a fost

audiat ca martor în acel dosar; cazul în care judecătorul sau un membru al familiei

sale are un interes economic în rezultatul procesului.

Articolul 43 din Codul de procedură civilă prescrie în alin. (2) lit. d) că instanța

strămută pricina la o altă instanță dacă din motivul recuzării (abținerii de la judecată)

unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea

judecătorilor săi devine imposibilă.

Conform dispozițiilor art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă,

judecătorul care judecă pricina urmează a fi recuzat dacă are un interes personal,

direct sau indirect, în soluționarea pricinii ori există alte împrejurări care pun la

îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

Materialele cauzei atestă că, prin ordinul nr. 92 emis la 20 martie 2017 de către

președintele Judecătoriei Cahul, s-a eliberat Vitali Caireac din funcția publică de

asistent judiciar din cadrul Judecătoriei Cahul (sediul Taraclia), începând cu 22

martie 2017 (f.d. 13).

Ulterior, la 17 august 2017, Vitali Caireac a depus cerere de chemare în judecată

2

împotriva Judecătoriei Cahul (sediul Central) cu privire la recunoașterea ca fiind

ilegal refuzul de a achita indemnizația de șomer, încasarea indemnizației de șomer, în

mărime de un salariu mediu lunar, pentru a doua și a treia lună după eliberarea din

funcția publică deținută și încasarea sumei de 0,1 la sută din suma neplătită în termen.

Conform fișei de repartizare a cererii, cererea de chemare în judecată depusă de

Vitali Caireac împotriva Judecătoriei Cahul (sediul Central) a fost repartizată la 17

august 2017 în mod automat-aleatoriu judecătorului Judecătoriei Cahul Andrei

Mironov (f.d.1).

Colegiul notează că, la 17 august 2017, judecătorul Judecătoriei Cahul (sediul

Taraclia), Andrei Mironov și-a declarat abținere de la judecarea cauzei civile

menționate supra, invocând că până la eliberarea lui Vitali Caireac din funcția de

asistent judiciar din cadrul Judecătoriei Cahul (sediul Taraclia) au activat în aceeași

instituție, fiind în raporturi de colegialitate, circumstanță care poate știrbi din

încrederea celorlalți participanți la proces în actul de justiție (f.d. 22).

Astfel, prin încheierea judecătorului Judecătoriei Cahul (sediul Central),

Dumitru Bosîi din 24 august 2017 (f.d. 26) s-a admis declarația de abținere a

judecătorului Andrei Mironov de la judecarea cauzei nominalizate.

Cu titlu de consecință a admiterii abținerii judecătorului Andrei Mironov de la

judecarea cauzei civile la cererea de chemare în judecată depusă de Vitali Caireac

împotriva Judecătoriei Cahul (sediul Central), aceasta a fost repartizată repetat la 28

august 2017 judecătorului Svetlana Uzun (f.d. 27). Totodată, la 06 septembrie 2017,

judecătorul Judecătoriei Cahul (sediul Taraclia), Svetlana Uzun și-a declarat abținere

de la judecarea cauzei civile menționate supra, invocând că până la eliberarea lui

Vitali Caireac din funcția de asistent judiciar din cadrul Judecătoriei Cahul (sediul

Taraclia) au activat în aceeași instituție, fiind în raporturi de colegialitate,

circumstanță care poate știrbi din încrederea celorlalți participanți la proces în actul

de justiție (f.d. 29).

Subsecvent, prin încheierea judecătorului Judecătoriei Cahul (sediul Central),

Ion Cotea din 18 septembrie 2017 (f.d. 32) s-a admis declarația de abținere a

judecătorului Svetlana Uzun de la judecarea cauzei nominalizate.

Având în vedere că abținerea judecătorului Svetlana Uzun de la judecarea cauzei

civile la cererea de chemare în judecată depusă de Vitali Caireac împotriva

Judecătoriei Cahul (sediul Central) a fost admisă, aceasta a fost repartizată repetat la

18 septembrie 2017 judecătorului Inga Gorlenco (f.d. 33).

La 26 septembrie 2017, judecătorul Judecătoriei Cahul (sediul Central), Inga

Gorlenco și-a declarat abținere de la judecarea cauzei civile menționate supra,

invocând că activează în cadrul Judecătoriei Cahul fapt ce pune la îndoială

obiectivitatea și nepărtinirea sa la examinarea cauzei (f.d. 34). Astfel, prin încheierea

judecătorului Judecătoriei Cahul (sediul Central), Mihail Bușuleac din 26 septembrie

2017 (f.d. 36) s-a admis declarația de abținere a judecătorului Inga Gorlenco de la

judecarea cauzei nominalizate.

Colegiul învederează că în consolidarea demersului privind strămutarea la altă

instanță de judecată egală în grad a cauzei civile intentate la cererea de chemare în

judecată depusă de Vitali Caireac împotriva Judecătoriei Cahul (sediul Central) cu

privire la recunoașterea ca fiind ilegal refuzul de a achita indemnizația de șomer,

încasarea indemnizației de șomer, în mărime de un salariu mediu lunar, pentru a doua

și a treia lună după eliberarea din funcția publică deținută și încasarea sumei de 0,1 la

3

sută din suma neplătită în termen, președintele interimar al Judecătoriei Cahul invocă

faptul că „[…] a sesizat imposibilitatea oricărui alt judecător al Judecătoriei Cahul

sediul Central și sediul Cantemir de a examina cauza civilă unde reclamantul Vitali

Caireac este un angajat al Judecătoriei Cahul […]”.

La caz, urmează a fi învederat că conform listei judecătorilor în funcție în cadrul

Judecătoriei Cahul, în sediul Central Cahul sunt repartizați nouă judecători, și anume:

Dmitrii Fujenco, Mihail Bușuleac, Dumitru Bosîi, Angela Ciubotaru, Ion Cotea, Inga

Gorlenco, Evgheni Bancov, Valentina Suruceanu și Leonid Turculeț; în sediul

Taraclia sunt repartizați trei judecători: Marina Curtiș, Andrei Mironov și Svetlana

Uzun; iar în sediul Cantemir la moment este repartizat un singur judecător: Svetlana

Caitaz [http://www.csm.md/files/Lista_judecatorilor/2017/Cahul.pdf].

Analizând memoriul expus în demersul privind strămutarea la altă instanță de

judecată egală în grad a cauzei civile, Colegiul deduce că acesta nu certifica în mod

clar aserțiuni cu privire la imposibilitatea judecării cauzei de către judecătorii

Judecătoriei Cahul (sediul Cantemir), judecătorul Judecătoriei Cahul (sediul Taraclia)

Marina Curtiș, precum și judecătorii Judecătoriei Cahul, în sediul Central Cahul

Dmitrii Fujenco, Mihail Bușuleac, Dumitru Bosîi, Angela Ciubotaru, Ion Cotea,

Evgheni Bancov, Valentina Suruceanu și Leonid Turculeț.

Mai mult decât atât, la materialele cauzei lipsesc careva înscrisuri care ar

confirma nepărtinirea acestora sau care ar exprima prezența unui interes personal,

direct sau indirect al acestora în soluționarea cauzei dedusă judecății, precum și

existența altor împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea acestora.

La acest capitol Colegiul apreciază ca fiind reprehensibilă alegația președintelui

interimar al Judecătoriei Cahul, Mihail Bușuleac, precum că a sesizat imposibilitatea

oricărui alt judecător al Judecătoriei Cahul sediul Central și sediul Cantemir de a

examina cauza civilă unde reclamantul Vitali Caireac este un angajat al Judecătoriei

Cahul. Or, din materialele cauzei se certifică în mod indubitabil că, prin ordinul nr.92

emis la 20 martie 2017 de către președintele Judecătoriei Cahul, reclamantul Vitali

Caireac a fost eliberat din funcția publică de asistent judiciar din cadrul Judecătoriei

Cahul (sediul Taraclia), începând cu 22 martie 2017 (f.d. 13, 17-18, ).

Corelând ipoteza relevată supra, Colegiul consideră că temeiul invocat de către

președintele interimar al Judecătoriei Cahul, Mihail Bușuleac cu privire la

nepărtinirea judecătorilor Judecătoriei Cahul la judecarea cauzei civile intentate la

cererea de chemare în judecată depusă de Vitali Caireac împotriva Judecătoriei Cahul

(sediul Central) cu privire la recunoașterea ca fiind ilegal refuzul de a achita

indemnizația de șomer, încasarea indemnizației de șomer, în mărime de un salariu

mediu lunar, pentru a doua și a treia lună după eliberarea din funcția publică deținută

și încasarea sumei de 0,1 la sută din suma neplătită în termen, este unul neconcludent,

neprobat și care nu poate a fi încadrat în prevederile art. 43 alin. (2) lit. d) din Codul

de procedură civilă.

La caz, pentru a se pronunța asupra temeiniciei demersului înaintat de

președintele interimar al Judecătoriei Cahul, Mihail Bușuleac privind strămutarea la

altă instanță de judecată egală în grad a cauzei civile, instanța de recurs consideră

imperioasă analiza celor invocate în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului.

În hotărârea Kyprianou împotriva Cypru (73797/01, 15 decembrie 2005, § 121),

4

Curtea a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la

imparțialitatea instanței judecătorești după cum urmează: „Curtea reiterează, în

primul rând, că într-o societate democratică este de o importanță fundamentală ca

instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în primul rând, acuzatului,

în cazul procedurilor penale. În acest sens, articolul 6 cere instanței, care cade sub

incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența

prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite

moduri.

Astfel, Curtea în cauza Piersack împotriva Belgiei (1 octombrie 1982, § 427)

face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea

personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă,

adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială

legitimă în acest sens (a se vedea Grieves împotriva Marii Britanii, 16 decembrie

2003, 57067/00).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte care

pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea. În această

privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea Castillo Algar

împotriva Spaniei și Morel împotriva Franței). Atunci când se hotărăște dacă într-o

anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial,

punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar

nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată

(a se vedea Ferrantelli and Santangelo împotriva Italei și Wettstein împotriva

Elveției).

În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea trebuie

evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și

comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau

prejudecăți personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă

instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude

orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

În acest sens, se reține că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a susținut

întotdeauna că a aplicat demersul subiectiv potrivit căruia „un magistrat este

considerat imparțial până la proba contrariului” (Le Compte, Van Leuven și De

Meyere împotriva Belgiei, pct. 58).

Colegiul opinează că, în speță, pretinsa atitudine părtinitoare invocată de

președintele interimar al Judecătoriei Cahul, Mihail Bușuleac este neîntemeiată și

neprobată. La acest capitol, nu au fost exemplificate împrejurările de ordin obiectiv

sau subiectiv concludente ce ar furniza concluzii cu privire la prezența prejudecății

judecătorilor a cărei recuzare se solicită având în vedere că în spiritul CEDO orice

bănuială de imparțialitate urmează să fie obiectiv justificată, or, careva suspiciuni

declarative nu pot servi drept temei de strămutare a pricinii la o altă instanță de

judecată egală în grad pentru judecarea recursului

Or, în ceea ce privește demersul obiectiv, Înalta Curte a reiterat în jurisprudența

sa constantă că, trebuie stabilit dacă, indiferent de comportamentul personal al unuia

dintre membrii acestei instanțe, există fapte verificabile care pot pune la îndoială

însăși imparțialitatea instanței. Prin urmare, trebuie să se decidă, în fiecare speță dacă

5

natura și gradul de legătură în cauză sunt de așa natură încât să denote o lipsă de

imparțialitate din partea instanței (Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 97 și 102).

Mai mult ca atât, ținând cont de cerințele art. 46 din Codul de procedură civilă

privind componența completelor de judecată, se impune concluzia că, în majoritatea

cazurilor, acestea oricum nu cuprind toți judecătorii care activează într-o instanță.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge demersul

președintelui interimar al Judecătoriei Cahul, Mihail Bușuleac privind strămutarea la

altă instanță de judecată egală în grad a cauzei civile intentate la cererea de chemare

în judecată depusă de Vitali Caireac împotriva Judecătoriei Cahul (sediul Central) cu

privire la recunoașterea ca fiind ilegal refuzul de a achita indemnizația de șomer,

încasarea indemnizației de șomer, în mărime de un salariu mediu lunar, pentru a doua

și a treia lună după eliberarea din funcția publică deținută și încasarea sumei de 0,1 la

sută din suma neplătită în termen.

În conformitate cu art. 43 alin. (4), art. 270 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e

Se respinge demersul președintelui interimar al Judecătoriei Cahul, Mihail

Bușuleac privind strămutarea la altă instanță de judecată egală în grad a cauzei civile

intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Vitali Caireac împotriva

Judecătoriei Cahul (sediul Central) cu privire la recunoașterea ca fiind ilegal refuzul

de a achita indemnizația de șomer, încasarea indemnizației de șomer, în mărime de un

salariu mediu lunar, pentru a doua și a treia lună după eliberarea din funcția publică

deținută și încasarea sumei de 0,1 la sută din suma neplătită în termen.

Cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vitali Caireac

împotriva Judecătoriei Cahul (sediul Central) cu privire la recunoașterea ca fiind

ilegal refuzul de a achita indemnizația de șomer, încasarea indemnizației de șomer, în

mărime de un salariu mediu lunar, pentru a doua și a treia lună după eliberarea din

funcția publică deținută și încasarea sumei de 0,1 la sută din suma neplătită în termen,

se trimite Judecătoriei Cahul pentru examinare.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Ion Druță

6