3ra-1250/17 — cu privire la contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile recursului
3ra-1250/17 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Prima instanță: S. Tizu. dosarul nr. 3ra-1250/17
Instanța de apel: L. Bulgac, D. Manole, G. Dașchevici.
Î N C H E I E R E
08 noiembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență
Președintele completului, judecătorul Mihai Poalelungi
Judecătorii Galina Stratulat
Dumitru Mardari
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
reprezentantul recurentului Inspectoratul General de Poliție al Ministerului
Afacerilor Interne, Sergiu Țurcanu,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Pavel Lungu împotriva
Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la
contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2017, prin care a
fost respins apelul declarat de către Inspectoratul General de Poliție al Ministerului
Afacerilor Interne și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Centru, municipiul
Chișinău din 10 august 2016,
c o n s t a t ă
La 24 iunie 2016, reclamantul Pavel Lungu a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Inspectoratului General de Poliție al MAI cu privire la
contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, la data de 26 mai 2016, în
scopul executării dispoziției Direcției Inspectare efectiv al IGP nr. 34/14-5d din 26
mai 2016, ofițerul principal de investigații al Direcției inspectare efectiv,
locotenent-colonel de poliție Eugeniu Buzulan a efectuat un apel telefonic de
control prin intermediul telefonului mobil cu numărul de abonat XXXX la
telefonul mobil cu numărul XXXX, gestionat de Inspectoratul de Poliție Ciocana al
DP mun. Chișinău, prin care a inițiat o convorbire telefonică cu inspectorul inferior
al Serviciului de gardă al Secției management operațional al IP Ciocana al DP
1
mun. Chișinău, plutonier de poliție, Iurie Ureche, apelantul vorbind în limba de
stat, cu un comportament inadecvat, provocator și lipsit de orice logică.
În urma convorbirii telefonice, ofițerul principal de investigații al Direcției
inspectare efectiv, locotenent-colonel de poliție Eugeniu Buzulan a indicat că,
plutonierul de poliție Iurie Ureche a acționat contrar normelor de etică și
deontologie polițienească.
Afirmă reclamantul că, la data de 29 mai 2016, de către DIE a fost inițiată o
anchetă de serviciu, înregistrată cu nr. 14/124, temei servind raportul de
autosesizare a angajatului din cadrul DIE, ofițerul principal de investigații al
Direcției inspectare efectiv, locotenent-colonel de poliție Eugeniu Buzulan cu
privire la comportamentul inadecvat și lipsit de profesionalism al subalternului
reclamantului.
Indică reclamantul că, colaboratorul IGP, ofițerul principal de investigații al
Direcției inspectare efectiv, locotenent-colonel de poliție Eugeniu Buzulan a
considerat necesar ca Pavel Lungu să fie supus răspunderii disciplinare, susținând
că ultimul a ignorat prevederile art. 30 alin. (5) al Legii cu privire la activitatea
poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, potrivit căruia șefii
poartă răspundere pentru legalitatea și oportunitatea dispozițiilor pe care le dau
polițiștilor din subordine, fiind obligați, totodată, să verifice modul de îndeplinire a
acestora.
Consideră reclamantul că, nu au fost prezentate probe care ar demonstra că
ar fi dat dispoziții subalternului Iurie Ureche, mai mult ca atât, în partea descriptivă
a ordinului nr. 335rf din 07 iunie 2016 este menționat că, „Fiind chestionat, șeful
SMO al IP Ciocana, locotenent-colonel de poliție Pavel Lungu a declarat că de
nenumărate ori angajații Serviciului de gardă au fost atenționați asupra respectării
normelor de conduită în relațiile cu cetățenii, precum și în discuțiile telefonice”,
fapt care contravine temeiului invocat pentru sancționare.
Mai indică reclamantul că, la 07 iunie 2016, de către IGP a fost emis ordinul
nr. 335ef cu privire la sancționarea disciplinară a unor angajați din cadrul IP
Ciocana al DP mun. Chișinău, prin care Pavel Lungu a fost sancționat cu mustrare,
în temeiul art. 26 alin. (1) lit. b), c), d) și e) al Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012
cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, pct. 6 lit. i), j) și pct. 15 lit. g)
ale Codului de etică și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 481 din 10 mai 2006, pct. 19 și 20 subpct. 1), 2) și 9) ale Statutului
disciplinar al polițistului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 502 din 09 iulie
2013.
Menționează reclamantul că, normele invocate în ordinul nr. 335ef contravin
legii și că nu s-a demonstrat faptul încălcării sau a pericolului de încălcare de către
Pavel Lungu a drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanei.
Totodată, reclamantul a precizat că, în conformitate cu prevederile Dispoziției IGP
2
nr. 34/1-43 din 12 februarie 2016 cu privire la eficientizarea controlului asupra
respectării disciplinei de evidență-înregistrare a sesizărilor și a altor informații cu
privire la infracțiuni și incidente, audierea zilnică a convorbirilor telefonice de pe
sistemul „PHOBOS” și contrapunerea acestora cu înregistrările efectuate de către
angajații Serviciului de gardă în registrele de evidență a sesizărilor și altor
informații cu privire la infracțiuni și incidente (R-1 și R-2) este pusă în sarcina
șefului adjunct al Inspectoratului de poliție. Astfel, controlul acestor convorbiri nu
este atribuit Șefului management operațional al Inspectoratului de poliție Ciocana,
Pavel Lungu.
Suplimentar, reclamantul a indicat că, pentru prima dată a ascultat
convorbirea între ofițerul principal de investigații al Direcției inspectare efectiv,
locotenent-colonel de poliție Eugeniu Buzulan și inspectorul inferior al Serviciului
de gardă al Secției management operațional a IP Ciocana al DP mun. Chișinău,
plutonier de poliție Iurie Ureche la data de 31 mai 2016, când aceasta i-a fost
prezentată spre audiere de către angajații DIE a IGP, fapt confirmat prin procesul-
verbal cu privire la consemnarea (identificarea) persoanei după glas din 31 mai
2016 întocmit de către angajații Direcției inspectare efectiv a IGP al MAI.
Din înregistrarea audio se constată că, discuția telefonică nu este una care ar
indica la necesitatea intervenției din partea poliției și se folosesc cuvinte de genul
„pacovan”, care nu au un sens clar, nefiind definite de dicționarul explicativ al
limbii române, purtând un caracter provocator. La fel, din conversația dată nu se
poate constata încălcarea pct. 25 al Ordinului interdepartamental nr. 121/254/286-
O/95 din 18 iulie 2008 cu privire la evidența unică a infracțiunilor, a cauzelor
penale și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, or, conversația dată nu conține
informații cu referire la infracțiuni, de aceea nu a fost cazul de a iniția o anchetă de
serviciu.
Mai indică reclamantul că, conform fișei de post, lucrează 40 ore pe
săptămână cu un program de muncă de luni până vineri, de la 08:00 – 17:00, astfel,
la ora 20:08, Pavel Lungu nu a dat nici un ordin subalternului său, inspectorului
inferior al Serviciului de gardă al SMO a IP Ciocana a DP mun. Chișinău,
plutonier de poliție Iurie Ureche, și anume cum să comunice prin intermediul
telefonic cu persoana provocatoare, apelul telefonic fiind efectuat în afara orelor de
serviciu. Concomitent, reclamantul a invocat că, în funcția de Șef al Secției
management operațional activează din 30 martie 2016 în conformitate cu Ordinul
IGP nr. 176ef din 30 martie 2016, în această perioadă, subalternul Iurie Ureche
fiind în serviciu de 24 ore în cadrul grupei operative de 16 ore dintre care 5 ore în
zilele de sâmbătă și duminică, astfel perioada de 11 zile este insuficientă pentru a
educa subalternii săi în spiritul devotamentului față de patrie și popor, al fortificării
continue a disciplinei de serviciu, regulilor de conviețuire socială și ordinii de
drept, fapt care a stat la baza sancționării neîntemeiate.
3
Mai mult ca atât, persoana care a efectuat apelul telefonic, este o persoană cu
statut special, persoană angajată la serviciu în Poliție, investită cu drepturi și
obligații pentru exercitarea atribuțiilor Poliției și căruia îi este acordat grad special
în condițiile Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliției și
statutul polițistului. Astfel, acțiunile întreprinse de către serviciul DIE nu
corespund prevederilor pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 2 din 04 ianuarie 1996
și anume că disciplina în organele afacerilor interne obligă pe fiecare colaborator
să se stimeze reciproc. Acest serviciu nu a controlat acțiunile colaboratorului în
urma convorbirilor telefonice, dar a provocat intenționat, ceea ce este inadmisibil
ca un organ de stat că admită asemenea indicații împotriva colaboratorilor
organelor de afaceri interne cu scopul de a-i sancționa.
Cere reclamantul recunoașterea ilegalității ordinului IGP 335ef din 07 iunie
2016 cu privire la sancționarea disciplinară a unor angajați din cadrul IP Ciocana a
DP mun. Chișinău a IGP al MAI și anularea pct. 2 din ordinul IGP nr. 335ef din 07
iunie 2016.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 10 august 2016 a fost
admisă parțial acțiunea, a fost recunoscut ca fiind ilegal pct. 2 din Ordinul nr.
335ef din 07 iunie 2016 cu privire la sancționarea disciplinară a unor angajați din
cadrul Inspectoratului de Poliție Ciocana al DP mun. Chișinău a IGP al MAI și a
fost anulat pct. 2 din Ordinul nr. 335ef din 07 iunie 2016 cu privire la sancționarea
disciplinară a unor angajați din cadrul Inspectoratului de Poliție Ciocana al DP
mun. Chișinău a IGP al MAI. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2017 a fost respins apelul
declarat de Inspectoratul General de Poliție al MAI și a fost menținută hotărârea
Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 10 august 2016.
La 12 septembrie 2017, reprezentantul recurentului Inspectoratului General
de Poliție al MAI, Sergiu Țurcanu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de
apel și a hotărârii primei instanței, cerând admiterea recursului, casarea hotărârii
Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 10 august 2016 și a deciziei Curții de Apel
Chișinău din 13 aprilie 2017, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie
respinsă acțiunea lui Pavel Lungu, ca fiind neîntemeiată.
În motivarea recursului, recurentul a indicat că nu este de acord cu decizia
instanței de apel și nici cu hotărârea primei instanțe, deoarece acestea ar fi fost
emise cu interpretarea eronată a normelor de drept material.
Mai mult ca atât, consideră recurentul că ambele instanțe de judecată nu au
aplicat legea care trebuia să fie aplicată și eronat ar fi interpretat-o.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este
inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în
4
drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul
recurentului Inspectoratului General de Poliție al MAI, Sergiu Țurcanu, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or,
recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței
de apel și hotărârii primei instanțe, dar a formulat critici ce se axează asupra
fondului cauzei.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel și prima instanță, respectiv nu constituie temei de casare a
deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ține să menționeze că, conform jurisprudenței CEDO, recursul
trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în
cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea
de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2001, Meyer vs Germania,
22 martie 2016 ), însă motivele recursului, invocate în speță, sunt similare celor
invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
5
considera recursul declarat de către reprezentantul recurentului Inspectoratul
General de Poliție al MAI, Sergiu Țurcanu, ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), 440 CPC,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e
Recursul reprezentantului recurentului Inspectoratul General de Poliție al
Ministerului Afacerilor Interne, Sergiu Țurcanu, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, Mihai Poalelungi
judecătorul Galina Stratulat
Judecătorii Dumitru Mardari
6