3ra-1105/17 — anularea actelor administrative

3ra-1105/17 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 3ra-1105/17

Prima instanță: Judecătoria Ceadîr-Lunga (jud. L. Caraianu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. Ș. Starciuc, A. Curdov, M. Galupa)

DECIZIE

01 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Svetlana Filincova

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

examinând recursul declarat de Consiliul Coordonator al Audiovizualului,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Consiliul

Coordonator al Audiovizualului împotriva Direcției generale construcții, dezvoltarea

infrastructurii și comunicațiilor a UTA Găgăuzia și Comitetului Executiv al UTA

Găgăuzia cu privire la anularea actelor administrative,

împotriva deciziei din 25 mai 2017 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă :

La 18 decembrie 2013, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Direcției generale construcții, dezvoltarea

infrastructurii și comunicațiilor a UTA Găgăuzia, intervenienți accesorii SRL „ILK

Halk Televizionu”, SRL „Мanol.net”, SRL „Cadirtelcom”, SRL „Teleghium”, SRL

„Orvitmedia”, SRL „VTV Media”, SC „Stamsatelit-TV” SRL, SRL „Infomedia net”,

SRL „Lansica-TV”, SRL „Oguztelcom”, ÎI „Temp-Cîssa”, SRL „Oguzsatlink”, SRL

„Media-tel-com”, ÎI „Piron S”, SRL „Cismet” solicitând anularea proceselor-verbale

ale Comisiei de Licențiere pe lângă Direcția generală construcții, dezvoltarea

infrastructurii și comunicațiilor a UTA Găgăuzia privind eliberarea

Licenței/Autorizației de retransmisie și anume: procesul-verbal nr. 4/ПTP din 04

octombrie 2011 pentru eliberarea SRL ”Ilk Halk Televizionu” a licenței seria TP/П nr.

13 din 04 octombrie 2011; procesul-verbal nr. 6/12 TP din 09 noiembrie 2012 pentru

eliberarea SRL ”Manol.net”, a licenței seria TP-12 nr. 23 din 15 noiembrie 2012;

procesul-verbal nr. I/I TP din 11 februarie 2011 pentru eliberarea SRL ”Cadirtelcom”

a licenței seria TP/П nr. 16 din 11 februarie 2011; procesul-verbal nr. I/II TP din 11

februarie 2011 pentru eliberarea SRL ”Teleghium” a licenței TP/П nr. 14 din 11

februarie 2011; procesul-verbal nr. 5/12 TP din 14 septembrie 2012 pentru eliberarea

SRL ”Orvitmedia” a licenței seria TP-12 nr. 20 din 14 septembrie 2012; procesul-

verbal nr. I/II TP din 11 februarie 2011 pentru eliberarea SRL ”VTV Media” a licenței

1

TP/I nr. 15 din 11 februarie 2011; procesul-verbal nr. I/09 TP, pct. 6, din 13 februarie

2009 pentru eliberarea SC „Stamsatelit-TV” SRL a licenței seria TP nr. I/09, pct. 6, din

13 februarie 2009; procesul-verbal nr. 2/12 TP din 24 februarie 2012 pentru eliberarea

SRL ”Infomedia net” a licenței seria TP-12 nr. 19 din 27 februarie 2012; procesul-

verbal nr. I/09 TP, pct. 7, din 13 februarie 2009 pentru eliberarea SRL ”Lansica-TV” a

licenței nr. I/09 p. 7 din 13 februarie 2009; procesul-verbal nr. 2/10 TP din 23

septembrie 2010 pentru eliberarea SRL ”Oguztelcom” a licenței TP nr. I/10 din 23

septembrie 2010; procesul-verbal nr. 2/13 TP din 10 iulie 2013 pentru eliberarea

licenței SRL ”Oguzsatlink”; a proceselor-verbale de eliberare a licenței ÎI ”Temp-

Cîssa” TV, SRL ”Media tel-com”, și ÎI ”Piron S” și SRL ”Cismet”; anularea licențelor

eliberate de Comisia de Licențiere pe lângă Direcția generală de construcții,

dezvoltarea infrastructurii și comunicațiilor a UTA Găgăuzia și anume: licența seria

TP/П nr. 13 din 04 octombrie 2011 eliberată SRL ”Ilk Halk Televizionu”; licența seria

TP-12 nr. 23 din 15 noiembrie 2012 eliberată SRL ”Manol.net”; licența seria TP/П nr.

16 din 11 februarie 2011 eliberată SRL ”Cadirtelcom”; licența seria TP/П nr. 14 din 11

februarie 2011 eliberată SRL ”Teleghium”; licența seria TP-12 nr. 20 din 14

septembrie 2012 eliberată SRL ”Orvitmedia”; licența seria TP/I nr. 15 din 11 februarie

2011 eliberată SRL ”VTV Media”; licența seria TP nr. I/09, pct. 6, din 13 februarie

2009 eliberată SC „Stamsatelit-TV” SRL; licența seria TP-12 nr. 19 din 27 februarie

2012 eliberată de SRL ”Infomedia net”; licența seria TP nr. I/09 , pct. 7, din 13

februarie 2009 eliberată SRL ”Lansica-TV”; licența seria TP nr. I/10 din 23 septembrie

2010 eliberată SRL ”Oguztelcom”; licența eliberată SRL ”Oguzsatlink” în baza

procesului-verbal nr. 2/13 TP din 10 iulie 2013; licențele ÎI ”Temp-Cîssa”, SRL

”Oguzsatlink”, SRL ”Media-tel-com”, ÎI „ Piron S”, SRL „Cismet”; obligarea Direcției

generale de construcții, dezvoltarea infrastructurii și comunicațiilor a UTA Găgăuzia

să prezinte copiile proceselor-verbale cu privire la eliberarea licențelor: ÎI ”Temp-

Cîssa”, SRL ”Media-tel-com”, ÎI ”Piron S” și SRL ”Cismet” și copiile licențelor ale:

ÎI ”Temp-Cîssa”, SRL ”Oguzsatlink”, SRL ”Media-tel-com”, ÎI ”Piron S” și SRL

”Cismet”; obligarea Direcției generale de construcții, dezvoltarea infrastructurii și

comunicațiilor a UTA Găgăuzia de a nu elibera licențe/autorizații de retransmisie;

suspendarea activității ilegale în domeniul audiovizualului a următoarelor firme: SRL

”Ilk Halk Televizionu”, SRL ”Manol.net”, SRL ”Cadirtelcom”, SRL ”Teleghium”,

SRL ”Orvitmedia”, SRL ”VTV Media”, SC „Stamsatelit-TV” SRL, SRL ”Informedia

net”, SRL ”Lansica-TV”, SRL ”Oguztelcom”, SRL ”Oguzsatlink”, ÎI ”Temp-Cîssa”,

SRL ”Media-tel-com”, ÎI ”Piron S” și SRL ”Cismet”.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la 26 septembrie 2013, Direcția

generală construcții, dezvoltarea infrastructurii și comunicațiilor a UTA Găgăuzia, a

expediat în adresa sa răspunsul la cererea prealabilă nr. 651 din 16 septembrie 2013,

comunicând listele posturilor de televiziune și organizațiilor de radiodifuziune, prin

care Comisia de licențiere pe lângă Direcția construcții, dezvoltarea infrastructurii și

comunicațiilor a UTA Găgăuzia a eliberat licențe/autorizații de retransmisie posturilor

de televiziune.

Menționează reclamantul că, din acest răspuns a aflat că pârâtul a eliberat

licențe/autorizații de retransmisie intervenienților accesorii: SRL ”Ilk Halk

Televizionu”, SRL”Manol.net”, SRL ”Cadirtelcom”, SRL ”Teleghium”, SRL

”Orvitmedia”, SRL ”VTV Media”, SC „Stamsatelit-TV” SRL, SRL ”Informedia net”,

2

SRL ”Lansica-TV”, SRL ”Oguztelcom”, SRL ”Oguzsatlink”, ÎI ”Temp-Cîssa”, SRL

”Media-tel-com”, ÎI ”Piron S” și SRL ”Cismet”.

Susține reclamantul că, licențele și procesele-verbale eliberate, sunt ilegale și

pasibile anulării, deoarece pârâtul nu are împuternicirea de a elibera licențe/autorizații

pentru dreptul de a desfășură activitatea în domeniul transmisiei și retransmisiei

programelor prin satelit (sputnic), eter și a altor programe în rețele de cablu.

Precizează reclamantul că, conform legislației în vigoare este unicul organ public

care dispune de dreptul de a elibera licențe de emisie și autorizații de retransmisie,

invocând în acest sens prevederile art. (1), (2), (4) alin. (5), 23, 28, 40 Codul

audiovizualului al Republici Moldova, art. 1 din Statutul Consiliului Coordonator al

Audiovizualului (aprobat prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 433-

XVI din 28 decembrie 2006), art. 30, 33, 41 din Regulamentul privind modul și

condițiile eliberării licențelor de emisie și autorizațiilor de retransmisie (aprobat prin

Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 433-XVI din 28 decembrie 2006), art.

1, 3, 6, 8 din Legea privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător

nr. 451 din 30 iulie 2001.

Declară că, art. 2 al Legii audiovizualului nr. 66 din 10 iulie 2007 a UTA

Găgăuzia, stipulează că licența de emisie - document oficial, prin care Consiliul

Coordonator al Audiovizualului Republicii Moldova oferă radiodifuzorului UTA

Găgăuzia dreptul de a răspândi în zona stabilită un anumit complex de programe;

autorizația de retransmisie - document oficial, prin care Consiliul Coordonator al

Audiovizualului Republicii Moldova oferă dreptul de a retransmite pe teritoriul UTA

Găgăuzia un anumit complex de programe.

Indică reclamantul că, la 17 octombrie 2013 s-a adresat pârâtului cu o cerere

prealabilă privind anularea următoarelor acte administrative și anume a proceselor-

verbale ale Comisiei de licențiere pe lângă Direcția generală construcții, dezvoltarea

infrastructurii și comunicațiilor a UTA Găgăuzia privind eliberarea licenței/autorizației

de retransmisie următoarelor firme: SRL „ILK Halk Televizionu”, SRL „Мanol.net”,

SRL „Cadirtelcom”, SRL „Teleghium”, SRL „Orvitmedia”, SRL „VTV Media”, SC

„Stamsatelit-TV” SRL, SRL „Infomedia net”, SRL „Lansica-TV”, SRL

„Oguztelcom”, ÎI „Temp-Cîssa”, SRL „Oguzsatlink”, SRL „Media-tel-com”, ÎI „Piron

S”, SRL „Cismet”; a licențelor (cu anexe), eliberate de Comisia de licențiere pe lângă

Direcția generală construcții, dezvoltarea infrastructurii și comunicațiilor a UTA

Găgăuzia următoarelor firme: SRL „ILK Halk Televizionu”, SRL „Мanol.net”, SRL

„Cadirtelcom”, SRL „Teleghium”, SRL „Orvitmedia”, SRL „VTV Media”, SC

„Stamsatelit-TV” SRL, SRL „Infomedia net”, SRL „Lansica-TV”, SRL

„Oguztelcom”, ÎI „Temp-Cîssa”, SRL „Oguzsatlink”, SRL „Media-tel-com”, ÎI „Piron

S”, SRL „Cismet”; întreprinderea măsurilor de stopare a activității ilegale în domeniul

televiziunii, a firmelor menționate. Conform avizului de recepție nr. 2012315497

pârâtul a primit la 21 octombrie 2013 cererea prealabilă, care însă a rămas fără răspuns.

Remarcă reclamantul că, este unicul organ public, ce deține dreptul de a elibera

licențe de emisie și autorizații de retransmisie pe teritoriul Republicii Moldova.

Instanța supremă în hotărârea sa din 24 noiembrie 2010, emisă în cauza Consiliului

Coordonator al Audiovizualului împotriva Direcției generale industrie, construcții,

transport și rețea a UTA Găgăuzia, în prezent redenumită ca Direcția generală

construcții, dezvoltare a infrastructurii și comunicațiilor a UTA Găgăuzia, cu privire la

anularea licenței, a stabilit că dreptul privind eliberarea autorizației aparține doar

3

Consiliului Coordonator al Audiovizualului și nu Direcției generale de construcții,

dezvoltare a infrastructurii și comunicațiilor a UTA Găgăuzia.

Prin încheierea protocolară din 05 ianuarie 2015 a Judecătoriei Comrat a fost atras

în calitate de copârât Comitetul Executiv al UTA Găgăuzia.

La 25 iunie 2015, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a depus cerere de

completare a acțiunii, invocând prevederile art. 3 alin.(1), (2), art. 26 alin.(1) ale Legii

contenciosului administrativ.

Prin încheierea din 18 februarie 2016 a Judecătoriei Comrat a fost admisă cererea

de recuzare înaintată judecătorului Judecătoriei Comrat- Serghei Popovici, cauza fiind

repartizată judecătorului Judecătoriei Comrat - Vasilii Hrapacov.

Prin încheierea din 15 martie 2016 a Judecătoriei Comrat a fost admisă declarația

de abținere a judecătorului Judecătoriei Comrat - Vasilii Hrapacov.

Prin decizia din 21 aprilie 2016 a Curții de Apel Comrat cauza civilă a fost

transmisă pentru judecare în fond spre judecătoria Ceadîr-Lunga.

La 25 octombrie 2016, în cadrul ședinței de judecată, reprezentantul reclamantului

a depus cerere de concretizare a cerințelor, prin care a solicitat anularea licenței (cu

anexele) eliberate de Comisia de licențiere de pe lângă Direcția generală construcții,

dezvoltarea infrastructurii și comunicațiilor a UTA Găgăuzia și anume: licența seria

TP/П nr. 13 din 04 octombrie 2011 eliberată SRL ”Ilk Halk Televizionu”; licența seria

TP-12 nr. 23 din 15 noiembrie 2012 eliberată SRL ”Manol.net”; licența seria TP/П nr.

16 din 11 februarie 2011 eliberată SRL ”Cadirtelcom”; licența seria TP/П nr. 14 din 11

februarie 2011 eliberată SRL ”Teleghium”; licența seria TP-12 nr. 20 din 14

septembrie 2012 eliberată SRL ”Orvitmedia”; licența seria TP/I nr. 15 din 11 februarie

2011 eliberată SRL ”VTV Media”; licența seria TP nr. I/09, pct. 6, din 13 februarie

2009 eliberată SC „Stamsatelit-TV” SRL; licența seria TP-12 nr. 19 din 27 februarie

2012 eliberată de SRL ”Infomedia net”; licența seria TP nr. I/09, pct. 7, din 13 februarie

2009 eliberată SRL ”Lansica-TV”; licența seria TP nr. I/10 din 23 septembrie 2010

eliberată SRL ”Oguztelcom”; licența eliberată SRL ”Oguzsatlink” în baza procesului-

verbal nr. 02/13 TP din 10 iulie 2013; licențele ÎI ”Temp-Cîssa”, SRL ”Media-tel-

com” și ÎI ”Piron S”; obligarea Direcției generale de construcții, dezvoltarea

infrastructurii și comunicațiilor a UTA Găgăuzia să prezinte copiile proceselor-verbale

cu privire la eliberarea licențelor din 14 decembrie 2013; obligarea Direcției generale

de construcții, dezvoltarea infrastructurii și comunicațiilor a UTA Găgăuzia de a nu

elibera licențe/autorizații de retransmisie; suspendarea activității ilegale în domeniul

audiovizualului a următoarelor firme: SRL ”Ilk Halk Televizionu”, SRL ”Manol.net”,

SRL ”Cadirtelcom”, SRL ”Teleghium”, SRL ”Orvitmedia”, SRL ”VTV Media”, SC

„Stamsatelit-TV” SRL, SRL ”Informedia net”, SRL ”Lansica-TV”, SRL

”Oguztelcom”, SRL ”Oguzsatlink”, ÎI ”Temp-Cîssa”, SRL ”Media-tel-com”, ÎI ”Piron

S”.

Prin hotărârea din 05 decembrie 2016 a judecătoriei Ceadîr-Lunga s-a respins ca

fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție cererea de chemare în judecată

depusă de Consiliul Coordonator al Audiovizualului împotriva Direcției generale

construcții, dezvoltarea infrastructurii și comunicațiilor a UTA Găgăuzia și

Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia cu privire la anularea licențelor (cu anexele),

eliberate de Comisia de licențiere de pe lângă Direcția generală construcții, dezvoltarea

infrastructurii și comunicațiilor a UTA Găgăuzia și anume: licența seria TP/П nr. 13

din 04 octombrie 2011 eliberată SRL ”Ilk Halk Televizionu”; licența seria TP-12 nr.

4

23 din 15 noiembrie 2012 eliberată SRL ”Manol.net”; licența seria TP/П nr. 16 din 11

februarie 2011 eliberată SRL ”Cadirtelcom”; licența seria TP/П nr. 14 din 11 februarie

2011 eliberată SRL ”Teleghium”; licența seria TP-12 nr. 20 din 14 septembrie 2012

eliberată SRL ”Orvitmedia”; licența seria TP/I nr. 15 din 11 februarie 2011 eliberată

SRL ”VTV Media”; licența seria TP nr. I/09, pct. 6, din 13 februarie 2009 eliberată SC

„Stamsatelit-TV” SRL; licența seria TP-12 nr. 19 din 27 februarie 2012 eliberată de

SRL ”Infomedia net”; licența seria TP nr. I/09, pct. 7, din 13 februarie 2009 eliberată

SRL ”Lansica-TV”; licența seria TP nr. I/10 din 23 septembrie 2010 eliberată SRL

”Oguztelcom”; licența eliberată SRL ”Oguzsatlink” în baza procesului-verbal nr.

02/13 TP din 10 iulie 2013; licențele ÎI ”Temp-Cîssa”, SRL ”Media-tel-com” și ÎI

”Piron S”; obligarea Direcției generale de construcții, dezvoltarea infrastructurii și

comunicațiilor a UTA Găgăuzia de a nu elibera licențe/autorizații de retransmisie și

suspendarea activității ilegale în domeniul audiovizualului a următoarelor firme: SRL

”Ilk Halk Televizionu”, SRL ”Manol.net”, SRL ”Cadirtelcom”, SRL ”Teleghium”,

SRL ”Orvitmedia”, SRL ”VTV Media”, SC „Stamsatelit-TV” SRL, SRL ”Informedia

net”, SRL ”Lansica-TV”, SRL ”Oguztelcom”, SRL ”Oguzsatlink”, ÎI ”Temp-Cîssa”,

SRL ”Media-tel-com”, ÎI ”Piron S”.

Prin decizia din 25 mai 2017 a Curții de Apel Comrat s-a admis cererea de apel

depusă de Consiliul Coordonator al Audiovizualului și s-a casat hotărârea din 05

decembrie 2016 a judecătoriei Ceadîr-Lunga; s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care

cererea de chemare în judecată depusă de Consiliul Coordonator al Audiovizualului

împotriva Direcției generale construcții, dezvoltarea infrastructurii și comunicațiilor a

UTA Găgăuzia și Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia cu privire la anularea actelor

administrative s-a scos de pe rol din motivul nerespectării soluționării prealabile a

cauzei pe cale extrajudiciară.

La data de 05 iulie 2017, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a declarat

recurs împotriva deciziei din 25 mai 2017 a Curții de Apel Comrat, solicitând casarea

acesteia și a hotărîrii instanței de fond cu emiterea unei hotărâri de admitere a cererii

de chemare în judecată.

În motivarea recursului s-a invocat că decizia instanței de apel este ilegală și

nefondată, adoptată contrar prevederilor legislației Republicii Moldova. Instanța de

apel la examinarea cauzei, a apreciat eronat probele prezentate la dosar și incorect a

aplicat prevederile legii materiale. Prin adoptarea deciziei contestate, au fost încălcate

și aplicate eronat normele de drept material, a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

Consideră că, decizia instanței de apel este neîntemeiată și adoptată cu încălcarea

normelor de drept material, iar concluziile instanței, expuse în decizie, fiind nefondate

și neîntemeiate. În decizia contestată, instanța nu s-a expus asupra circumstanțelor și

probelor importante în vederea soluționării pricinii în cauză.

Opinează că, concluziile primei instanțe vin în contradicție cu circumstanțele

cauzei, deoarece instanța reține: „reclamantul a depus prezenta cerere de chemare în

judecată la data de 18 decembrie 2013... astfel, reclamantul s-a adresat în instanță după

expirarea termenului de 30 de zile ... cererea de chemare în judecată putea fi depusă

doar până la data de 17 decembrie 2013 ”. Astfel, în opinia recurentului, această

concluzie este total eronată, contravine normelor legale.

Precizează că, cererea prealabilă a fost expediată la data de 17 octombrie 2013,

fiind recepționată de către pârât la data de 21 octombrie 2013. Art. 15 al Legii

5

contenciosului administrativ prevede că: „cererea prealabilă se examinează de către

organul emitent sau ierarhic superior în termen de 30 de zile de la data înregistrării ei”.

Astfel, cererea prealabilă a fost recepționată și înregistrată la data de 21 octombrie 2013

și respectiv termenul de prescripție de 30 de zile urma să curgă de la data înregistrării

cererii prealabile și anume din 21 octombrie 2013, iar expirarea - la 21 noiembrie 2013.

Remarcă recurentul că, cererea prealabilă nr. 762 din 17 octombrie 2013 nu a fost

examinată de către pârât și astfel nu a primit răspuns la aceasta. Astfel, în contextul

prevederilor art. 16 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ, s-a adresat în

instanța de judecată cu cererea de chemare în judecată nr. 915 din 14 decembrie 2013.

Conform art. 17 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000, termenul de 30 zile curge de la data expirării termenului prevăzut de

lege pentru soluționarea acesteia, or, termenul de examinare a cererii prealabile a

expirat la data de 21 noiembrie 2013. Astfel termenul de adresare în instanța de

judecată urma să expire la 21 decembrie 2013. Cererea de chemare în judecată a fost

expediată instanței la 14 decembrie 2013, rezultând din prevederile art. 112 alin. (3)

Cod de procedură civilă.

Consideră eronată abordarea instanței și total greșită calcularea termenului de

procedură, deoarece s-a demonstrat respectarea cu strictețe a termenelor de procedură

prevăzute în legislația națională.

Susține recurentul că, instanța de apel nu a elucidat circumstanțele pentru a

soluționa corect litigiul în cauză și anume că Consiliul Coordonator al Audiovizualului,

conform prevederilor art. 39 alin. (2) din Codul audiovizualului, este unica autoritate

publică din Republica Moldova abilitată să elibereze licențe de emisie și autorizații de

retransmisie în domeniul audiovizualului pe întreg teritoriul Republicii Moldova. La

fel, a constatat că în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (UTA Găgăuzia) pe

parcursul mai multor ani, sfidând legislația Republicii Moldova, Direcția generală de

construcții, și infrastructură a UTA Găgăuzia eliberează ilegal licențe/autorizații de

retransmisie a serviciilor de programe pe teritoriul UTA Găgăuzia. Astfel, Direcția

generală de construcții și infrastructura nu este instituția abilitată să acorde licență

(autorizație) pentru dreptul de a desfășură activități de retransmisie prin orice mijloc

de comunicație electronică, inclusiv prin satelit, cablu sau eter. Or, această atribuție

revine Consiliului Coordonator al Audiovizualului rezultând din prevederile art. 40

alin. (1) lit. 1) Codul audiovizualului.

Afirmă că, intimatul încalcă atât legislația Republicii Moldova din domeniul

audiovizualului, cât și propria lege adoptată de Adunarea Populară a Găgăuziei, care

prevede în art. 2 lit.r) și c) al Legii audiovizualului nr. 66 din 10 iulie 2007 a UTA

Găgăuzia, ce reprezintă licența de emisie și autorizația de retransmisie și de cine este

eliberată. Astfel, în opinia recurentului, pe teritoriul UTA Găgăuzia activează ilegal

următoarele emițătoare terestre: SRL ”Ilk Halk Televizionu”, SRL ”Manol.net”, SRL

”Cadirtelcom”, SRL ”Teleghium”, SRL ”Orvitmedia”, SRL ”VTV Media”, SC

„Stamsatelit-TV” SRL, SRL ”Informedia net”, SRL ”Lansica-TV”, SRL

”Oguztelcom”, SRL ”Oguzsatlink”, ÎI ”Temp-Cîssa”, SRL ”Media-tel-com”, ÎI ”Piron

S”, deoarece nu dețin actele necesare pentru a practica acest gen de activitate, precum

Autorizația de retransmisie eliberată de Consiliul Coordonator al Audiovizualului și

contractele de retransmisie pentru fiecare post de televiziune inclus în oferta canalelor

retransmise.

6

Declară recurentul că, a întreprins toate măsurile necesare în vederea respectării

legislației din domeniu, adresându-se organelor abilitate centrale și din UTA Găgăuzia.

Relevă recurentul că, instanța de fond la emiterea hotărârii din 05 decembrie 2016

și Curtea de Apel Comrat la emiterea deciziei din 15 mai 2017 au ignorat faptul că

intimatul a încălcat cu bună știință prevederile art. 28 alin.(1) al Codului

audiovizualului -retransmisia serviciilor de programe de către distribuitorii de servicii

se face numai în baza autorizației de retransmisie eliberată de Consiliul Coordonator

al Audiovizualului și cu acordul producătorului serviciilor de programe preconizate

pentru retransmisie.

Conform art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se

depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Comrat a fost pronunțată la 25 mai 2017, iar Consiliul

Coordonator al Audiovizualului a declarat recurs la 05 iulie 2017, ceea ce denotă că

recursul este în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este

considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 18 octombrie 2017 a Curții Supreme de Justiție completul din

3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de

un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs

și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a

administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat

de Consiliul Coordonator al Audiovizualului și va casa decizia instanței de apel, cu

trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței

de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanțele care

au importanță pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de instanța

judecătorească, pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la

proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate.

În conformitate cu art. 238 alin. (2) Cod de procedură civilă, completul de

judecată deliberează, sub conducerea președintelui ședinței, toate problemele

7

prevăzute de lege care urmează să fie soluționate, apreciază probele, determină

circumstanțele și caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării

pricinii și admiterea acțiunii. Fiecare problemă urmează să fie pusă astfel încît să se

poată da un răspuns afirmativ sau negativ.

În conformitate cu art. 241 alin.(5), (6) Cod de procedură civilă, în motivare se

indică: circumstanțele pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază

concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la

respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța. Dispozitivul cuprinde

concluzia instanței judecătorești privind admiterea sau respingerea integrală sau

parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea și termenul de atac al

hotărîrii.

În conformitate cu art. 373 alin. (1)-(4) Cod de procedură civilă, instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și

cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii,

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către

participanții la proces. În cazul în care motivarea apelului nu cuprinde argumente sau

dovezi noi, instanța de apel se pronunță în fond, numai în temeiul celor invocate în

primă instanță. Instanța de apel nu este legată de motivele apelului privind legalitatea

hotărârii primei instanțe, ci este obligată să verifice legalitatea hotărârii în întregul ei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că instanța de apel adoptând soluția pe caz, prin prisma verificării

legalității și temeiniciei hotărârii primei instanțe, expunându-se asupra scoaterii de pe

rol a cererii de chemare în judecată depusă de Consiliul Coordonator al

Audiovizualului împotriva Direcției generale construcții, dezvoltarea infrastructurii și

comunicațiilor a UTA Găgăuzia și Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia cu privire

la anularea actelor administrative, din motivul nerespectării soluționării prealabile a

cauzei pe cale extrajudiciară, a interpretat eronat circumstanțele cauzei în raport cu

prevederile legale, prin ce se impune casarea deciziei instanței de apel, cu trimiterea

cauzei spre rejudecare.

Colegiul constată că instanța ierarhic inferioară incorect a decis scoaterea de pe

rol a cererii de chemare în judecată depusă de Consiliul Coordonator al

Audiovizualului împotriva Direcției generale construcții, dezvoltarea infrastructurii și

comunicațiilor a UTA Găgăuzia și Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia cu privire

la anularea actelor administrative din motivul nerespectării soluționării prealabile a

cauzei pe cale extrajudiciară.

La acest capitol, Colegiul remarcă că rezultând din prevederile art. 14 alin. (1) al

Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, la 17 octombrie 2013,

Consiliul Coordonator al Audiovizualului a adresat o cerere prealabilă Direcției

generale construcții, dezvoltarea infrastructurii și comunicațiilor a UTA Găgăuzia

(Vol.I, f.d.26), recepționată de ultima la 21 octombrie 2013, conform avizului de

recepție (Vol.I, f.d.27), prin care a solicitat anularea deciziei Comisiei de licențiere de

pe lângă Direcția generală construcții, dezvoltarea infrastructurii și comunicațiilor a

UTA Găgăuzia privind eliberarea licențelor, autorizațiilor de retransmisie SRL ”Ilk

Halk Televizionu”, SRL ”Manol.net”, SRL ”Cadirtelcom”, SRL ”Teleghium”, SRL

8

”Orvitmedia”, SRL ”VTV Media”, SC „Stamsatelit-TV” SRL, SRL ”Informedia net”,

SRL ”Lansica-TV”, SRL ”Oguztelcom”, SRL ”Oguzsatlink”, ÎI ”Temp-Cîssa”, SRL

”Media-tel-com”, ÎI ”Piron S”, solicitând totodată anularea licențelor (cu anexele)

eliberate acestor întreprinderi (Vol.I, f.d.26).

Conform art. 16 alin. (1), (2) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de

lege, printr-un act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea

prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să

sesizeze instanța de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în

parte, a actului respectiv și repararea pagubei cauzate. Acțiunea poate fi înaintată

nemijlocit instanței de contencios administrativ în cazurile expres prevăzute de lege și

în cazurile în care persoana se consideră vătămată într-un drept al său prin

nesoluționarea în termen legal ori prin respingerea cererii prealabile privind

recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate.

În contextul normei date, Colegiul menționează că un răspuns al intimatului –

autoritatea emitentă a actelor a căror anulare se solicită, la materialele cauzei lipsește,

de altfel, acest fapt nu a fost negat de către pârât.

Conform art. 17 alin.(1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000, cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau

recunoașterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în

care legea nu dispune altfel. Acest termen curge de la: a) data primirii răspunsului la

cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea

acesteia; b) data comunicării refuzului de soluționare a unei cereri prin care se solicită

recunoașterea dreptului pretins sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru

soluționarea unei astfel de cereri; c) data comunicării actului administrativ, în cazul în

care legea nu prevede procedura prealabilă.

Prin cererea de chemare în judecată depusă la 18 decembrie 2013, cu

concretizările ulterioare din 25 iunie 2015 și 25 octombrie 2016, împotriva Direcției

generale construcții, dezvoltarea infrastructurii și comunicațiilor a UTA Găgăuzia,

Consiliul Coordonator al Audiovizualului a solicitat anularea licențelor (cu anexele)

eliberate de Comisia de licențiere de pe lângă Direcția generală construcții, dezvoltarea

infrastructurii și comunicațiilor a UTA Găgăuzia și anume: licența seria TP/П nr. 13

din 04 octombrie 2011 eliberată SRL ”Ilk Halk Televizionu”; licența seria TP-12 nr.

23 din 15 noiembrie 2012 eliberată SRL ”Manol.net”; licența seria TP/П nr. 16 din 11

februarie 2011 eliberată SRL ”Cadirtelcom”; licența seria TP/П nr. 14 din 11 februarie

2011 eliberată SRL ”Teleghium”; licența seria TP-12 nr. 20 din 14 septembrie 2012

eliberată SRL ”Orvitmedia”; licența seria TP/I nr. 15 din 11 februarie 2011 eliberată

SRL ”VTV Media”; licența seria TP nr. I/09, pct. 6, din 13 februarie 2009 eliberată SC

„Stamsatelit-TV” SRL; licența seria TP-12 nr. 19 din 27 februarie 2012 eliberată de

SRL ”Infomedia net”; licența seria TP nr. I/09, pct. 7, din 13 februarie 2009 eliberată

SRL ”Lansica-TV”; licența seria TP nr. I/10 din 23 septembrie 2010 eliberată SRL

”Oguztelcom”; licența eliberată SRL ”Oguzsatlink” în baza procesului-verbal nr.

02/13 TP din 10 iulie 2013; licențele ÎI ”Temp-Cîssa”, SRL ”Media-tel-com” și ÎI

”Piron S”; obligarea Direcției generale de construcții, dezvoltarea infrastructurii și

comunicațiilor a UTA Găgăuzia să prezinte copiile proceselor-verbale cu privire la

eliberarea licențelor din 14 decembrie 2013; obligarea Direcției generale de construcții,

dezvoltarea infrastructurii și comunicațiilor a UTA Găgăuzia de a nu elibera

9

licențe/autorizații de retransmisie; suspendarea activității ilegale în domeniul

audiovizualului a următoarelor firme: SRL ”Ilk Halk Televizionu”, SRL ”Manol.net”,

SRL ”Cadirtelcom”, SRL ”Teleghium”, SRL ”Orvitmedia”, SRL ”VTV Media”, SC

„Stamsatelit-TV” SRL, SRL ”Informedia net”, SRL ”Lansica-TV”, SRL

”Oguztelcom”, SRL ”Oguzsatlink”, ÎI ”Temp-Cîssa”, SRL ”Media-tel-com”, ÎI ”Piron

S” (Vol.I, f.d.1-7, Vol.II, f.d.111-114, Vol.III, f.d.190).

Prin hotărârea din 05 decembrie 2016 a judecătoriei Ceadîr-Lunga s-a respins ca

fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție cererea de chemare în judecată

depusă de Consiliul Coordonator al Audiovizualului împotriva Direcției generale

construcții, dezvoltarea infrastructurii și comunicațiilor a UTA Găgăuzia și

Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia cu privire la anularea licențelor (cu anexele),

eliberate de Comisia de licențiere de pe lângă Direcția generală construcții, dezvoltarea

infrastructurii și comunicațiilor a UTA Găgăuzia și anume: licența seria TP/П nr. 13

din 04 octombrie 2011 eliberată SRL ”Ilk Halk Televizionu”; licența seria TP-12 nr.

23 din 15 noiembrie 2012 eliberată SRL ”Manol.net”; licența seria TP/П nr. 16 din 11

februarie 2011 eliberată SRL ”Cadirtelcom”; licența seria TP/П nr. 14 din 11 februarie

2011 eliberată SRL ”Teleghium”; licența seria TP-12 nr. 20 din 14 septembrie 2012

eliberată SRL ”Orvitmedia”; licența seria TP/I nr. 15 din 11 februarie 2011 eliberată

SRL ”VTV Media”; licența seria TP nr. I/09, pct. 6, din 13 februarie 2009 eliberată SC

„Stamsatelit-TV” SRL; licența seria TP-12 nr. 19 din 27 februarie 2012 eliberată de

SRL ”Infomedia net”; licența seria TP nr. I/09, pct. 7, din 13 februarie 2009 eliberată

SRL ”Lansica-TV”; licența seria TP nr. I/10 din 23 septembrie 2010 eliberată SRL

”Oguztelcom”; licența eliberată SRL ”Oguzsatlink” în baza procesului-verbal nr.

02/13 TP din 10 iulie 2013; licențele ÎI ”Temp-Cîssa”, SRL ”Media-tel-com” și ÎI

”Piron S”; obligarea Direcției generale de construcții, dezvoltarea infrastructurii și

comunicațiilor a UTA Găgăuzia de a nu elibera licențe/autorizații de retransmisie și

suspendarea activității ilegale în domeniul audiovizualului a următoarelor firme: SRL

”Ilk Halk Televizionu”, SRL ”Manol.net”, SRL ”Cadirtelcom”, SRL ”Teleghium”,

SRL ”Orvitmedia”, SRL ”VTV Media”, SC „Stamsatelit-TV” SRL, SRL ”Informedia

net”, SRL ”Lansica-TV”, SRL ”Oguztelcom”, SRL ”Oguzsatlink”, ÎI ”Temp-Cîssa”,

SRL ”Media-tel-com”, ÎI ”Piron S” (Vol.IV, f.d.60, 77-85).

Prin decizia din 25 mai 2017 a Curții de Apel Comrat s-a admis cererea de apel

depusă de Consiliul Coordonator al Audiovizualului și s-a casat hotărârea din 05

decembrie 2016 a judecătoriei Ceadîr-Lunga; s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care

cererea de chemare în judecată depusă de Consiliul Coordonator al Audiovizualului

împotriva Direcției generale construcții, dezvoltarea infrastructurii și comunicațiilor a

UTA Găgăuzia și Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia cu privire la anularea actelor

administrative s-a scos de pe rol din motivul nerespectării soluționării prealabile a

cauzei pe cale extrajudiciară (Vol.V, f.d.44-55).

Ca temei privind scoaterea cauzei de pe rol, instanța de apel a invocat precum că,

reclamantul nu ar fi respectat procedura soluționării prealabile a litigiului pe cale

extrajudiciară în ceea ce privește contestarea proceselor verbale conform cererii de

chemare în judecată înregistrată la 18 decembrie 2013. Concomitent, remarcă că

cererea prealabilă nu ar conține o solicitare concretă de anulare a proceselor-verbale și

licențelor, cu indicarea numerelor și datelor a actelor administrative contestate, însă ar

fi niște cerințe cu caracter general despre anularea unor decizii și licențe ale Comisiei

de licențiere de pe lângă Direcția generală construcții, dezvoltarea infrastructurii și

10

comunicațiilor a UTA Găgăuzia, eliberate întreprinderilor enumerate, fără indicarea

numerelor și datelor adoptării acestora. Pe cale de consecință, instanța de apel a

concluzionat că contrar prevederilor art. 14 al Legii contenciosului administrativ,

reclamantul nu s-a adresat cu cerere prealabilă cu privire la anularea proceselor verbale

ale Comisiei de licențiere de pe lângă Direcția generală construcții, dezvoltarea

infrastructurii și comunicațiilor a UTA Găgăuzia despre eliberarea licențelor/

autorizațiilor de retransmisie indicate în cererea de chemare în judecată, respectiv nu

ar fi fost respectată calea soluționării prealabile a litigiului pe cale extrajudiciară.

Colegiul apreciază constatările instanței de apel superficiale, dând dovadă de un

formalism excesiv, or, instanța de apel a ignorat faptul că reclamantul și-a concretizat

cerințele prin cererea din 25 octombrie 2016, solicitând în final doar anularea licențelor

cu anexele, eliberate intervenienților accesorii de către Comisia de licențiere de pe

lângă Direcția generală construcții, dezvoltarea infrastructurii și comunicațiilor a UTA

Găgăuzia, însă cerințele inițiale de anulare a proceselor verbale nu au mai fost

menținute.

Referitor la argumentul instanței de apel precum că cerințele din cererea prealabilă

nu ar conține date concrete despre actele administrative contestate, Colegiul

menționează că cerința conține solicitare expresă de anulare a licențelor (cu anexele)

eliberate SRL ”Ilk Halk Televizionu”, SRL ”Manol.net”, SRL ”Cadirtelcom”, SRL

”Teleghium”, SRL ”Orvitmedia”, SRL ”VTV Media”, SC „Stamsatelit-TV” SRL, SRL

”Informedia net”, SRL ”Lansica-TV”, SRL ”Oguztelcom”, SRL ”Oguzsatlink”, ÎI

”Temp-Cîssa”, SRL ”Media-tel-com”, ÎI ”Piron S”, de către Comisia de licențiere de

pe lângă Direcția generală construcții, dezvoltarea infrastructurii și comunicațiilor a

UTA Găgăuzia.

În această ordine de idei, Colegiul menționează că neindicarea în cererea

prealabilă a datelor actelor administrative contestate, nu modifică esența litigiului, în

condițiile când s-a solicitat expres anularea licențelor (cu anexele) eliberate anumitor

întreprinderi.

În atare circumstanțe, este irelevantă ipoteza instanței de apel privind lipsa datelor

concrete în cererea prealabilă despre actele administrative contestate, în condițiile când

agenților economici li se eliberează o singură licență pentru genul de activitate pretins

în condițiile legii. În speță, specificarea întreprinderilor a căror licențe eliberate de

pârât, solicită a fi anulate, deja exclude caracterul general al cerințelor din cererea

prealabilă, invocat de instanța de apel.

Or, licența reprezintă un act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de

autoritatea de licențiere în procesul de reglementare a activității de întreprinzător, ce

atestă dreptul titularului de licență de a desfășura, pentru o perioadă stabilită, genul de

activitate indicat în aceasta, integral sau parțial, cu respectarea obligatorie a condițiilor

de licențiere.

Cu atât mai mult, cererea prealabilă atestă că actele solicitate a fi anulate, în esen-

ță, țin de activitatea de emisie pentru difuzarea serviciilor de programe pe cale

radioelectrică terestră și/sau prin orice alte mijloace de telecomunicații.

În domeniul audiovizualului, conform art.2 Codul audiovizualului, licența de

emisie reprezintă un act oficial prin care Consiliul Coordonator al Audiovizualului

acordă unui radiodifuzor aflat sub jurisdicția Republicii Moldova dreptul de a difuza,

într-o zonă determinată, un anumit serviciu de programe, iar autorizația de retransmisie

11

reprezintă un act oficial prin care Consiliul Coordonator al Audiovizualului acordă

dreptul de retransmisie a unui serviciu de programe pe teritoriul Republicii Moldova.

Concomitent, Colegiul reține că rezultând din prevederile art. 170 alin. (1) lit. a)

Cod de procedură civilă, judecătorul restituie cererea de chemare în judecată dacă

reclamantul nu a respectat procedura de soluționare prealabilă a pricinii pe calea

extrajudiciară, prevăzută de lege pentru categoria respectivă de pricini sau de contractul

părților.

Or, la primirea cererii de chemare în judecată, instanța de fond urmează să verifice

dacă cererea de chemare în judecată întrunește condițiile prevăzute la art. 166 și art.

167 Cod de procedură civilă pentru a fi acceptată spre examinare.

În contextul normelor precitate, Colegiul precizează că cererea de chemare în

judecată, a fost acceptată de către instanța de fond spre examinare în varianta expusă,

fiind înmânată părții oponente.

De asemenea, Colegiul relevă că în cadrul ședinței de judecată nu s-a pus

problema scoaterii de pe rol a cerinței în partea contestării proceselor verbale în

condițiile art. 267 lit. a) Cod de procedură civilă, rezultând din faptul că nu ar fi fost

respectată procedura de soluționare prealabilă a cauzei pe cale extrajudiciară.

În consecință, Colegiul conchide că instanța de apel, în contextul prevederilor art.

373 Cod de procedură civilă, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei

instanțe urma să se expună asupra cererii de chemare în judecată sub aspectul

temeiniciei sau sub aspectul tardivității, prin prisma circumstanțelor, argumentelor

invocate de părți, constatate de instanța de fond și circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care

au importanță pentru soluționarea cauzei, precum și probelor din dosar și cele

prezentate suplimentar în instanță de apel, în condițiile când în cererea de concretizare

reclamantul nu a mai pretins anularea proceselor verbale, conform acțiunii inițiale.

Or, concretizarea cerințelor este un drept al reclamantului rezultând din

prevederile art. 60 alin.(2) Cod de procedură civilă, conform cărora reclamantul este în

drept să modifice temeiul sau obiectul acțiunii, să mărească ori să reducă cuantumul

pretențiilor în acțiune.

Colegiul precizează că chiar și în condițiile când cerințele conform cererii

prealabile privind anularea anumitor decizii și licențe eliberate anumitor agenți

economici de o anumită autoritate, ar avea un caracter general, deoarece actele

respective nu ar conține concret data și numărul, fapt invocat de instanța de apel, acest

aspect nu poate servi ca temei de scoatere a cauzei de pe rol în baza art. 267 lit.a) Cod

de procedură civilă, deoarece o eventuală cerere de chemare în judecată prin care se

contestă aceleași acte administrative, va putea fi respinsă pe motiv de tardivitate,

rezultând din prevederile art. 17 al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000, prin stingerea elementului de protecție juridică a dreptului pretins a fi

lezat.

Mai mult, examinarea termenului depinde de circumstanțele fiecărei spețe, or, la

caz, reclamantul riscă să fie lipsit de posibilitatea de a-și apăra drepturile pretinse a fi

lezate prin dispozițiile adoptate de către pârât.

Prin urmare, pornind de la faptul că instanța de fond a acceptat spre examinare

prin încheierea din 23 decembrie 2013 cererea privind contestarea actelor

administrative în variantă depusă, chiar și dacă nu ar fi fost respectată procedura

prealabilă în partea anumitor cerințe, iar de la primirea acesteia și până la scoaterea

12

cererii de pe rol prin decizia din 25 mai 2017 a Curții de Apel Comrat s-au scurs toate

termenele legale pentru respectarea procedurii prealabile, Colegiul concluzionează că

acest aspect constituie temei de rejudecare.

Or, actul judecătoresc privind scoaterea de pe rol a cererii privind contestarea

actelor administrative în condițiile expirării termenelor stabilite de Legea

contenciosului administrativ poate fi calificată ca o posibilă îngrădire a accesului liber

la justiție, ipoteză reținută și de Plenul Curții Supreme de Justiție în avizul consultativ

nr. 4ac-7/14 din 14 aprilie 2014.

CtEDO, în jurisprudența sa, relevă că autorităților naționale le revine, în primul

rând, sarcina de a interpreta și de a aplica normele de natura procedurala, un formalism

excesiv în aplicarea acestora se poate dovedi contrar art. 6 § 1 din Convenție atunci

când acesta se face în detrimentul uneia dintre părți (Sovtransavto Holding împotriva

Ucrainei, nr. 48.553/99, pct. 81, CEDO 2002-VII).

Concomitent, Colegiul notează că CtEDO în practica sa reiterează dreptul

fiecăruia de a formula orice pretenție cu privire la „drepturile și obligațiile [sale]

civile” în fața unei judecătorii sau a unui tribunal. În acest fel, art. 6 § 1 ia forma

„dreptului la o instanță”, din care dreptul de acces, adică dreptul de a institui proceduri

în fața instanțelor pe probleme de natură civilă, constituie un aspect (Golder împotriva

Regatului Unit, 21 februarie 1975, pct.36). „Dreptul la o instanță” și dreptul de acces

nu sunt absolute. Ele pot face obiectul unor limitări, însă acestea nu trebuie să

restricționeze sau să reducă accesul conferit individului într-un mod sau într-o măsură

în care însăși esența dreptului respectiv să fie afectată (De Geouffre de la Pradelle

împotriva Franței, 16 decembrie 1992, pct. 28 și Stanev împotriva Bulgariei (MC), nr.

36760/06, pct.229, CEDO 2012).

Astfel, reclamantul din prezenta cauză a avut posibilitatea de a introduce o acțiune

în justiție, beneficiind de acest drept prin introducerea unei acțiuni civile împotriva

Direcției generale construcții, dezvoltarea infrastructurii și comunicațiilor a UTA

Găgăuzia.

În acest context, CtEDO reamintește că dreptul de acces la o instanță nu include

doar dreptul de a institui proceduri, ci și dreptul de a obține o „soluționare” a litigiului

de către o instanță (Beneficio Cappella Paolini împotriva San Marino, nr. 40786/98,

pct.29, CEDO 2004). Acest drept ar fi iluzoriu dacă sistemul juridic intern al unui stat

contractant ar permite unui individ să introducă o acțiune civilă în fața unei instanțe

fără a asigura că respectiva cauză fost soluționată printr-o decizie definitivă, în cursul

procedurii judiciare. Ar fi de neconceput ca art. 6 § 1 să descrie în detaliu garanțiile

procedurale oferite părților în litigiu – proceduri care sunt echitabile, publice și

prompte – fără a asigura părților dreptul ca litigiile lor civile să fie în cele din urmă

soluționate (Multiplex împotriva Croației, nr.58112/00, pct.45, 10 iulie 2003).

În consecință, Colegiul reiterează că la rejudecarea cauzei urmează a fi luate în

considerare circumstanțele constatate, ca, în final, să fie adoptată o hotărâre conform

prevederilor legale și întemeiată.

În atare circumstanțe, pornind de la faptul că această eroare nu poate fi corectată

de instanța de recurs, Colegiul concluzionează asupra anulării deciziei instanței de apel

contestate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează a adopta soluția la caz rezultând

din pretențiile înaintate, atât prin prisma argumentelor reclamantului, cât și a pîrîtului,

rezultând din prevederile art. 130 alin. (1) Cod de procedură civilă, conform cărora

13

instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe

cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor

din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, ca în consecință

soluția adoptată să fie certă și coerentă, sub aspectul temeiniciei/netemeiniciei acțiunii

sau tardivității acesteia. Caracterul peremptoriu al concluziei instanței de judecată,

urmează a fi stabilit în coraport cu circumstanțele pricinii și normele de drept material

și procedural aplicabile speței.

În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Consiliul Coordonator al Audiovizualului.

Se casează decizia din 25 mai 2017 a Curții de Apel Comrat, adoptată în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Consiliul Coordonator al

Audiovizualului împotriva Direcției generale construcții, dezvoltarea infrastructurii și

comunicațiilor a UTA Găgăuzia și Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia cu privire

la anularea actelor administrative, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de

Apel Comrat, în același complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Svetlana Filincova

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

14