2rh-204/17 — încasarea prejudiciului material

2rh-204/17 — încasarea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

dosarul nr. 2rh-204/17

prima instanță: Judecătoria Soroca

Judecător: D. Gherman

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți

Judecători: I. Grosu, A. Corcenco și D. Corolevschi

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție

Judecători. S. Filincova I. Bejenaru, G. Stratulat, S. Novac și T. Vieru

Î N C H E I E R E

1 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Svetlana Filincova

Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

Oleg Sternioală

examinând cererea de revizuire declarată de Pantelemon Țurcanu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Spînu

împotriva lui Pantelemon Țurcanu, intervenient accesoriu Veaceslav Melnic cu privire

la încasarea prejudiciului material,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 30 ianuarie 2013, prin care s-a

respins recursul declarat de Pantelemon Țurcanu și s-a menținut decizia Curții de Apel

Bălți din 31 mai 2012 și hotărârea Judecătoriei Soroca din 9 ianuarie 2012,

c o n s t a t ă

La 28 octombrie 2011, Andrei Spînu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Pantelemon Țurcanu, intervenient accesoriu Veaceslav Melnic cu privire

la încasarea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a avut în proprietate un tractor de

model MTZ-82 cu numărul de înmatriculare XXXX 67 anul fabricării 1983. Dreptul

1

de proprietate este confirmat prin pașaportul tehnic eliberat pe numele lui la 10 iulie

1995.

Susține că în anul 1999 a eliberat o procură pe numele lui Veaceslav Melnic prin

care i-a încredințat acestuia să primească de la Comisariatul de poliție Călărași tractorul

de model MTZ-82 cu numărul de înmatriculare XXXX care a fost reținut. Veaceslav

Melnic a primit tractorul și la folosit un timp oarecare pentru necesitățile sale, refuzând

să-l întoarcă. În anul 2009 reclamantul a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Veaceslav Melnic cu privire la restituirea tractorului de model MTZ-82 cu numărul

de înmatriculare XXXX. Interesele sale în judecată au fost reprezentate de către

Pantelemon Țurcanu, iar în procesul de judecată a fost încheiată o tranzacție de

împăcare între Melnic Veaceslav și reprezentantul său Pantelemon Turcanu.

Potrivit tranzacției enunțate, Veaceslav Melnic a fost de acord să-i restituie costul

tractorului și paguba pentru reținerea tractorului timp de 9 ani în sumă de 11 800 lei,

iar Pantelemon Țurcan în calitate de reprezentant al reclamantului a acceptat

propunerea. Tranzacția de împăcare a fost acceptată de către instanța de judecată și prin

încheierea din 30 noiembrie 2009 procesul a fost încetat.

Conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat notarial din 2 decembrie

2009, Pantelemon Țurcanu a vândut lui Veaceslav Melnic tractorul de model MTZ-82

cu numărul de înmatriculare XXXX la prețul de 11 800 lei. Reclamantul indică că

Pantelemon Țurcanu a primit de la Veaceslav Melnic suma de 11 800 lei, însă refuză

să-i transmită această sumă reclamantului.

Solicită, Andrei Spînu, încasarea din contul lui Pantelemon Țurcanu în beneficiul

său a prejudiciului material în sumă de 11 800 lei și cheltuielile de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Soroca din 9 ianuarie 2012, s-a admis acțiunea, s-a

încasat din contul lui Pantelemon Țurcanu în beneficiul lui Andrei Spînu prejudiciul

material în sumă de 11 800 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 354 lei.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 31 mai 2012 s-a respins cererea de apel

declarată de Pantelemon Țurcanu și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Soroca din 9

ianuarie 2012.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 30 ianuarie 2013, s-a respins recursul

declarat de Pantelemon Țurcanu și s-a menținut decizia Curții de Apel Bălți din 31 mai

2012 și hotărârea Judecătoriei Soroca din 9 ianuarie 2012.

La 11 aprilie 2013 Pantelemon Țurcanu a depus cerere de revizuire a deciziei

Curții Supreme de Justiție din 30 ianuarie 2013, solicitând casarea încheierii cu

rejudecare cauzei civile în ordine de recurs.

În drept, cererea de revizuire a fost întemeiată pe art. 449 lit. d) din Codul de

procedură civilă.

2

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție 12 iunie 2013 s-a respins ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Pantelemon Țurcanu (f.d. 103-107).

La 18 august 2017, Pantelemon Țurcanu a depus cerere de revizuire a deciziei

Curții Supreme de Justiție din 30 ianuarie 2013, solicitând casarea încheierii cu

rejudecare cauzei civile în ordine de recurs.

În motivarea cererii sale, revizuentul a invocat că instanța de recurs, a interpretat

eronat legea cu privire la regulile de înmatriculare a mijloacelor de transport și

prevederile art. 1398 Cod civil, fără a lua în considerație că acțiunile sale au fost

efectuate la rugămintea și cu consimțământul lui Andrei Spînu.

Totodată revizuentul indică că la întrebarea sa, Spînu Andrei nu a confirmat

dreptul său de proprietate asupra tractorului de model MTZ-82 cu numărul de

înmatriculare XXXX-67.

În drept, cererea de revizuire este întemeiată pe art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă.

La 10 octombrie 2017, Curtea Supremă de Justiție a comunicat cererea de

revizuire lui Andrei Spînu, informându-l despre posibilitatea depunerii referinței. În

mod corespunzător, dacă referința nu este prezentată până la examinarea cauzei,

examinarea cererii se decide în lipsa acesteia (f. d. 138).

În conformitate cu art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, revizuirea s-

a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora ședinței a fost

plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul a decis inoportună

invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuirea au fost

formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul încheierii

contestate. Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a

se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen și alții v. Finlanda, 19 aprilie 2007,

parag. 72 – 75, Eriksson v. Suedia, 12 aprilie 2012, parag. 66, 72, Pönkä v. Estonia, 8

noiembrie 2016, parag. 33 – 34).

Verificând încheierea supusă revizuirii, în raport cu criticile formulate și în

limitele temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire este

inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 446 din Codul de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii

hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor

judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Structura logico – juridic a articolului 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă

se fundamentează pe rațiunea că cererea de revizuire se depune în scris, iar revizuentul

Pantelemon Țurcanu este obligat să indice temeiurile specificate expres și exhaustiv în

articolul 449, anexând probele ce le confirmă. Totodată, alineatul 4 din articolul citat,

3

nu admite depunerea repetată a unei asemenea cereri, care este întemeiată pe aceleași

temeiuri.

În acest sens, instanța de judecată își propune să verifice respectarea acestor

condiții legale pentru autorizarea unei asemenea cereri introduse pe o cale de atac de

retractare, care pot fi mai stricte decât condițiile instituite pentru o cale de atac ordinară.

Luând în considerare cele menționate și în urma studierii cererii de revizuire,

instanța de judecată constată că aceasta a fost depusă de subiectul abilitat cu dreptul de

a revizui o hotărâre judecătorească în conformitate cu articolul 447 lit. a) din Codul de

procedură civilă. În același context, Pantelemon Țurcanu a invocat temeiul prevăzut la

art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, invocînd în acest sens că instanța a

interpretat eronat legea cu privire la regulile de înmatriculare a mijloacelor de transport

și prevederile art. 1398 Cod civil, fără a lua în considerație că acțiunile sale au fost

efectuate la rugămintea și cu consimțământul lui Andrei Spînu.

În același timp, succesiunea materialelor cauzei, confirmă că cererea

revizuentului nu a fost depusă repetat.

Prin urmare, Colegiul judiciar constată că revizuentul a îndeplinit condițiile de

formă cerute de articolul 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, iar fondul cererii

nu a fost judecat anterior de către o instanță de judecată, fiind necesar de purces la

analiza argumentelor inserate în aceasta.

Din aceste raționamente, instanța de revizuire subliniază că dreptul la judecarea

într-un mod echitabil de către o instanță, așa cum este garantat de articolul 6 parag. 1

din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, trebuie interpretat în lumina

Preambulului Convenției, care, în partea sa relevantă, declară preeminența dreptului o

parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, inter

alia, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a se vedea Brumărescu v. România,

28 octombrie 1999, parag. 61; Roșca v. Moldova, 22 martie 2005, parag. 24).

Sub acest aspect, Colegiul notează că, în jurisprudența sa consecventă, Curtea

Europeană a constatat în mod frecvent încălcări ale articolului 6 parag. 1 din Convenție,

în special în cauzele care ridicau probleme cu privire la încălcarea principiului indicat

supra (a se vedea Popov c. Moldovei (nr.2), 6 decembrie 2005, par. 52 – 58; „Oferta

Plus” S.R.L. c. Moldovei, 19 decembrie 2006, par. 104-107 și 112-115; Melnic c.

Moldovei, 14 noiembrie 2006, par. 38 - 44; Istrate c. Moldovei, 13 iunie 2006, par. 46

– 61, Lipcan v. Moldova, 17 decembrie 2013, parag. 17 – 21, Brantom International

S.R.L. și alții v. Moldova, 10 februarie 2015, parag. 30 – 32).

Conjunctura prezentată mai sus impune, în prealabil, obligația instanței de

revizuire de a verifica termenele de depunere a cererii de revizuire în acord cu art. 450

din Codul de procedură civilă (a se vedea „Oferta Plus” S.R.L. v. Moldova, ibidem,

4

parag. 109, Eugenia și Doina Duca v. Moldova, 3 martie 2009, parag. 41, Lipcan v.

Moldova, ibidem, parag. 17).

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reiterează că, în această cauză, revizuentul și-a întemeiat cererea

pe articolul 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

În aceste circumstanțe, conform articolului 450 lit. b) din Codul de procedură

civilă, cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana

interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale pricinii care nu

i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data

rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei (temeiul din art. 449 lit. b).

Cu referire la prevederile normei enunțate, Colegiul ține să menționeze că

termenul de depunere a cererii de revizuire reprezintă intervalul de timp înăuntrul

căruia poate fi exercitată calea de atac a revizuirii. Termenul dat este unul legal și

imperativ.

În interpretarea corectă a prevederii enunțate, instanța de revizuire relevă că,

circumstanțele sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv pînă la pronunțarea

hotărîrii, iar revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării

hotărîrii, revizuirea căreia se atacă.

Analizând cererea de revizuire prin prisma prevederilor legale menționate,

Colegiul concluzionează că de către revizuent nu a fost respectat termenul de depunere

a cererii de revizuire.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul reține că Pantelemon Țurcanu a invocat

ca temei de revizuire: tranzacția de împăcare din 30 noiembrie 2009 încheiată între

Andrei Spînu și Pantelemon Țurcanu, procura nr. 6044 din 30 noiembrie 2009,

procesul-verbal al ședinței de judecată din 9 ianuarie 2012, contractul de vînzare-

cumpărare a autoturismului nr. 11243 din 2 decembrie 2009, procura nr. 279 din 12

iunie 2009, originalul procurii nr. 279 din 12 iunie 2009, copia cererii de chemare în

judecată, hotărârea Judecătoriei Soroca din 9 ianuarie 2012 și decizia Curții de Apel

Bălți din 31 mai 2012 pronunțate în această cauză, hotărîrea Judecătoriei Soroca din

17 decembrie 2015 pronunțată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă

de Pantelemon Țurcanu împotriva lui Andrei Spînu, Galben Alexandr, intervenient

accesoriu Ministerul Finanțelor cu privire la repararea prejudiciului material și moral

și copia înregistrărilor audio-video a ședinței de judecată în cauza enunțată, procesul-

verbal de audiere a martorului Andrei Spînu din 22 martie 2012, procesul-verbal de

audiere a martorului Veaceslav Melnic din 19 februarie 2012, procesul-verbal de

confruntare între partea vătămată Pantelemon Țurcanu și martorul Andrei Spînu din

29 mai 2017 (f.d. 118-136).

În acest aspect, se constată că, cererea de revizuire înaintată la 18 august 2017,

este depusă cu depășirea termenului prevăzut de lege de depunere a cererii de revizuire.

5

În acest sens, se vor reține prevederile art. 450 CPC, care condiționează

posibilitatea depunerii cererii de revizuire în baza temeiului prevăzut la litera b), acesta

fiind de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele

sau faptele esențiale ale pricinii care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior,

dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau

deciziei.

Prin urmare revizuentul nu a demonstrat că nu a cunoscut anterior circumstanțele

invocate a fi noi, precum și nu a dovedit că a întreprins toate măsurile pentru a afla

aceste circumstanțe în timpul judecării anterioare a pricinii.

Mai mult decît atît este de menționat că tranzacția de împăcare din 30 noiembrie

2009 încheiată între Andrei Spînu și Pantelemon Țurcanu, procura nr. 6044 din 30

noiembrie 2009, procesul-verbal al ședinței de judecată din 9 ianuarie 2012, contractul

de vînzare-cumpărare a autoturismului nr. 11243 din 2 decembrie 2009, procura nr.

279 din 12 iunie 2009, copia cererii de chemare în judecată, hotărârea Judecătoriei

Soroca din 9 ianuarie 2012 și decizia Curții de Apel Bălți din 31 mai 2012 pronunțate

în această cauză au fost anexate la materialele pricinii, fiind supusă aprecierii la

examinarea cauzei în fond (f.d.1, 7-6, 22, 24, 52, 63-64).

Cît privește procesul-verbal de audiere a martorului Andrei Spînu din 22 martie

2012, procesul-verbal de audiere a martorului Veaceslav Melnic din 19 februarie

2012, invocate de revizuent în susținerea cererii de revizuire, instanța indică că

revizuentul nu a demonstrat că nu a cunoscut anterior circumstanțele invocate a fi noi,

precum și nu a dovedit că a întreprins toate măsurile pentru a afla aceste circumstanțe

în timpul judecării anterioare a pricinii.

Totodată, instanța opinează că înscrisurile, supuse cercetării supra, nu pot fi

apreciate ca fapte, circumstanțe sau documente noi, care nu au fost cunoscute anterior

și care nici nu puteau fi cunoscute anterior de către părțile în proces. Așadar, în

viziunea instanței, este cert că revizuentul era conștient de existența unor asemenea

acte și nu avea niciun impediment legal în prezentarea acestora în fața instanțelor de

judecată până la termenele de examinare a cererii lor. Or, instanța de judecată reține că

fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea,

veridicitatea ei, iar, în conformitate cu art. 122 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

se consideră inadmisibile probele ce nu au fost prezentate de participanții la proces

până la data stabilită de judecător, cu excepția cazurilor prevăzute la art.204 și art.372

alin.(1). Deci aceștia nu au prezentat excepții de la regula generală.

De asemenea instanța menționează că hotărîrea Judecătoriei Soroca din 17

decembrie 2015 pronunțată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Pantelemon Țurcanu împotriva lui Andrei Spînu, Galben Alexandr, intervenient

accesoriu Ministerul Finanțelor cu privire la repararea prejudiciului material și moral,

copia înregistrărilor audio-video a ședinței de judecată în cauza enunțată și procesul-

6

verbal de confruntare între partea vătămată Pantelemon Țurcanu și martorul Andrei

Spînu din 29 mai 2017 nu constituie circumstanță esențială a pricinii care nu au fost și

nu au putut fi cunoscute anterior, întrucît acestea au fost emise după examinarea cauzei

în instanța de recurs.

Sub acest aspect, instanța menționează că conținut probelor invocate de revizuent

drept temei de revizuire reflectă aceiași informație, care există la materialele cauzei.

Astfel instanța consideră că motivele invocate în susținerea cererii de revizuire se

referă la dezacordul cu soluția pronunțată și nu relevă prin prisma art. 449 Codul de

procedură civilă careva temeiuri legale ce ar justifica retractarea unei hotărâri

judecătorești rămase irevocabile.

Revizuentul în argumentarea cererii nu invocă careva circumstanțe sau probe care

a-r putea fi raportate la temeiurile stabilite de norma procedurală.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizând toate materialele prezentate de revizuent, nu găsește niciun motiv

de a deroga de la constatările Curții Europene, în jurisprudența consecventă a acesteia,

pe cazuri similare, cum ar fi, Popov v. Moldova (nr.2), ibidem, parag. 50 - 51; „Oferta

Plus” S.R.L. v. Moldova, ibidem, parag. 105-107; Eugenia și Doina Duca v. Moldova,

ibidem, parag. 36 – 38, „Rusu Lintax” S.R.L. v. Moldova, 13 decembrie 2016, parag.

12 -14.

Din aceste raționamente, cererea de revizuire conține caracteristicile „unui apel

camuflat” al cărui scop a fost să obțină o nouă examinare a cauzei decât o procedură

de revizuire, așa cum se prevede în articolele 449 - 453 ale Codului de procedură civilă.

Suplimentar, principiul enunțat mai sus exclude posibilitatea ca părțile, având scopul

de a redeschide noi proceduri judiciare referitoare la aceeași problemă și de a obține o

reanalizare a cauzei, respectiv o nouă hotărâre în privința sa, să transforme

reexaminarea cauzei într-un control judiciar deghizat.

În consecință, instanța apreciază că înscrisul și argumentele susținute de revizuent

nu întrunesc nicio condiție prevăzută de articolul 449 lit. b) din Codul de procedură

civilă, iar, în atare situație, nu există temeiuri legale de a admite cererea de revizuire.

În conformitate cu art. 453 al. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

Astfel, având în vedere circumstanțele determinate supra, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide că

revizuirea depusă de Pantelemon Țurcanu urmează a fi declarată inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270, art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

7

Se respinge cererea de revizuire declarată de Pantelemon Țurcanu împotriva

deciziei Curții Supreme de Justiție din 30 ianuarie 2013, în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Andrei Spînu împotriva lui Pantelemon Țurcanu,

intervenient accesoriu Veaceslav Melnic cu privire la încasarea prejudiciului material.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Svetlana Filincova

Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

Oleg Sternioală

8