2rh-208-17 — recunoasterea dreptului proprietate si obligarea inregistrarii dreptului de proprietate asupra bunului imobil

2rh-208-17 — recunoasterea dreptului proprietate si obligarea inregistrarii dreptului de proprietate asupra bunului imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

dosarul nr. 2rh-208/17

prima instanță: Judecătoria Cimișlia

Judecător: Z. Aramă

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Vascan, E. Fistican, D. Manole

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție

Judecători. T. Vieru, N. Craiu, O. Sternioală

Î N C H E I E R E

1 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

examinând cererea de revizuire declarată de Vladimir Bîtcă,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Bîtcă

împotriva Organului Cadastral Teritorial Cimișlia, Întreprinderea de Stat „Cadastru”,

intervenient accesoriu Societatea cu Răspundere Limitată „Agroholtineni” cu privire

la recunoașterea dreptului proprietate și obligarea înregistrării dreptului de proprietate

asupra bunului imobil,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 26 iulie 2017, prin care a fost

a fost declarat inadmisibil recursul depus de Vladimir Bîtcă prin intermediului

avocatului Mihail Barbaroș,

c o n s t a t ă:

La 18 aprilie 2011, petiționarul Vladimir Bîtcă, persoana interesată Primăria

satului Porumbrei, a depus cerere cu privire la constatarea faptelor juridice.

În motivarea cererii, Vladimir Bîtcă a indicat că posedă bunul imobil cu

destinație „special”, numită „fosta cazangerie” mai mult de 10 ani, dreptul de

proprietate fiindu-i autorizat de persoanele care dețineau bunul imobil în cote-părți

valorice primite în natură, în structura de la ÎA CA „Porumbrei”.

1

La 5 februarie 2011, Vladimir Bîtcă a depus cerere în adresa Organului Cadastral

Teritorial Cimișlia pentru inspectarea și cumpărarea bunului imobil respectiv, precum

și confirmarea înregistrării dreptului de proprietate.

Susține petiționarul că Organul Cadastral Teritorial Cimișlia nu a eliberat un

extras sau confirmare de înregistrare a dreptului de proprietate, doar a înregistrat

obiectul imobil cu inspectarea, atribuindu-i număr cadastral și fiind întocmit planul

cadastral.

Menționează Vladimir Bîtcă că Primăria satului Porumbrei raionul Cimișlia a

confirmat dreptul de proprietate asupra bunului imobil al persoanelor care dețin cote

părți valorice.

Solicită Vladimir Bîtcă recunoașterea dreptului de proprietate după sine asupra

bunului imobil din str. N. Sulac 6, satul Porumbei rl. Cimișlia cu suprafața de 218,5

m2, amplasat pe terenul aferent cu suprafața de 0,0653 ha procurat conform

contractului de vînzare-cumpărare din 28 martie 2011.

Prin hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 29 aprilie 2011 acțiunea a fost admisă,

fiind recunoscut dreptul de proprietate a lui Vladimir Bîtcă asupra bunului imobil de

menire socială cazangerie din str. N. Sulac 6 satul Porumbrei rl. Cimișlia cu suprafața

de 218,5 m2, amplasat pe terenul aferent cu suprafața de 0,0653 ha (f.d. 22, Vol. I).

La 9 august 2011, Societatea cu Răspundere Limitată „Agroholtineni” a depus

cerere de revizuire, solicitînd admiterea acesteia, casarea hotărârii Judecătoriei

Cimișlia din 29 aprilie 2011 cu pronunțarea unei încheieri privind scoaterea cererii de

pe rol, din motivul existenței unui litigiul de drept, care ține de competența instanței

judecătorești (f.d. 25-26, Vol. I).

În motivarea cererii, Societatea cu Răspundere Limitată „Agroholtineni” a

indicat că Vladimir Bîtcă a solicitat recunoașterea dreptului de proprietate asupra

bunului imobil, clădirea pentru autobuz, cu suprafața de 47,4 m2, care de facto nu face

parte din clădirea cazangeriei, dar se află în posesia Societății cu Răspundere Limitată

„Agroholtineni”.

Prin încheierea Judecătoriei Cimișlia din 28 septembrie 2011, s-a admis cererea

de revizuire înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „Agroholtineni”, s-a casat

hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 29 aprilie 2011 (f.d. 46, Vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 3 aprilie 2012 s-a restituit recursul depus

de Vladimir Bîtcă împotriva încheierii Judecătoriei Cimișlia din 28 septembrie 2011

(f.d. 61-62, Vol. I).

Prin încheierea Judecătoriei Cimișlia din 7 decembrie 2012 s-a dispus scoaterea

de pe rol a cererii înaintată de Vladimir Bîtcă, pe motiv, că aceasta a fost înaintată în

procedură specială conform prevederilor art. 281-283 CPC, iar în cadrul examinări s-

a constatat un litigiu de drept (f.d. 78, Vol. I ).

2

Potrivit deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 martie 2013 s-a admis recursul

depus de Vladimir Bîtcă prin intermediul avocatului Mihail Barbaroș, s-a casat

încheierea Judecătoriei Cimișlia din 7 decembrie 2012 și s-a restituit cauza spre

examinare în aceiași instanță, pe motiv că deși în cererea înaintată de Vladimir Bîtcă

nu este indicat pîrîtul, instanța prin hotărârea din 29 aprilie 2011 a recunoscut dreptul

de proprietate a lui Vladimir Bîtcă asupra bunului, de unde rezultă că cererea a fost

examinată în procedură contencioasă și nu în procedură specială (f.d. 93-97, Vol. I).

La 24 iulie 2013, Societatea cu Răspundere Limitată „Agroholtineni” a înaintat

cerere reconvențională privind declararea nulității contractului din 28 martie 2011 de

vînzare-cumpărare a bunului imobil - cazangerie, din str. N. Sulac 6, satul Porumbrei

raionul Cimișlia, declararea nulității dispoziției Primarului satului Porumbrei raionul

Cimișlia nr. 04-d din 28 februarie 2011 cu privire la permisiunea cotașilor de a vinde

cota-parte valorică a cazangeriei.

Prin încheierea Judecătoriei Cimișlia din 24 iulie 2013, s-a restituit cererea

reconvențională înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „Agroholtineni”

privind declararea nulității contractului din 28 martie 2011 de vînzare-cumpărare a

bunului imobil - cazangerie, din str. N. Sulac 6, satul Porumbrei raionul Cimișlia, pe

motiv că nu a fost respectată procedura prealabilă prevăzută de lege (f.d. 142-143,

Vol. I).

Potrivit deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 octombrie 2013, a fost casată

încheierea Judecătoriei Cimișlia din 24 iulie 2013 (f.d. 155-158, Vol. I).

Conform încheierii Judecătoriei Cimișlia din 22 ianuarie 2014, cererea înaintată

de Vladimir Bîtcă a fost scoasă de pe rol, din motiv că litigiu ține de competența

instanței de drept comun (f.d. 175-176, Vol I).

Prin deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 martie 2014 a fost casată încheierea

Judecătoriei Cimișlia din 22 ianuarie 2014 cu restituirea pricinii spre rejudecare în

prima instanță (f.d. 192-195, Vol. I).

La 24 iunie 2014 instanța din oficiu a pus în discuție întrebarea cu privire la

determinarea pîrîtului, reieșind din deciziile instanței de apel, care indică că cererea

se examinează în procedura contencioasă de drept comun, însă fără a fi identificat

pîrîtul.

La 21 decembrie 2015 Vladimir Bîtcă a înaintat cerere de completare a acțiunii

împotriva Organului Cadastral Teritorial Cimișlia, Întreprinderea de Stat „Cadastru”,

intervenient accesoriu Societatea cu Răspundere Limitată „Agroholtineni” cu privire

la recunoașterea dreptului de proprietate și obligarea înregistrării dreptului de

proprietate asupra bunului imobil (f.d. 18-19, Vol. II).

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat, că a procurat bunul imobil de menire

socială cazangerie din str. N. Sulac 6 satul Porumbrei rl. Cimișlia cu suprafața de

3

218,5 m2, amplasat pe terenul aferent cu suprafața de 0,0653 ha, fapt confirmat prin

contractul de vînzare-cumpărare din 28 martie 2011.

Susține reclamantul că vînzătorii nu au careva obiecții asupra naturii, formei

actului juridic și onorării obligațiilor de către cumpărător.

Astfel reclamantul Vladimir Bîtcă a depus cerere în adresa Organului Cadastral

Teritorial Cimișlia privind înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil

de menire socială cazangerie din str. N. Sulac 6 satul Porumbrei rl. Cimișlia cu

suprafața de 218,5 m2, amplasat pe terenul aferent cu suprafața de 0,0653 ha procurat

în temeiul contractului de vînzare-cumpărare din 28 martie 2011.

Menționează reclamantul că i-a fost refuzată cererea cu privire la înregistrarea

dreptului de proprietate asupra bunului imobil, pe motiv că există un litigiul în

instanța de judecată, precum și în lipsa unei hotărâri de recunoaștere a dreptului de

proprietate.

Solicită Vladimir Bîtcă recunoașterea dreptului de proprietate după sine asupra

bunului imobil din str. N. Sulac 6 satul Porumbrei rl. Cimișlia cu suprafața de 218,5

m2, amplasat pe terenul aferent cu suprafața de 0,0653 ha, procurat conform

contractului de vînzare-cumpărare din 28 martie 2011 și obligarea Organului

Cadastral Teritorial Cimișlia să înregistreze după sine dreptul de proprietate asupra

bunului imobil din str. N. Sulac 6 satul Porumbrei rl. Cimișlia cu suprafața de 218,5

m2, amplasat pe terenul aferent cu suprafața de 0,0653 ha.

Prin încheierea Judecătoriei Cimișlia din 3 februarie 2016 s-a admis în calitate

de pîrît Întreprinderea de Stat „Cadastru” (f.d. 34-35, Vol. II).

Prin încheierea Judecătoriei Cimișlia din 3 februarie 2016 a fost refuzată în

primire cererea reconvențională depusă de Societatea cu Răspundere Limitată

„Agroholtineni” (f.d. 54-56, Vol. II).

Prin hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 18 mai 2016 acțiunea înaintată de

Vladimir Bîtcă a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 76, 82-87, Vol. II).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 8 februarie 2017, a fost respins apelul

declarat de Vladimir Bîtcă prin intermediul avocatului Mihail Barbaroș, fiind

menținută hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 18 mai 2016 și încheierea Judecătoriei

Cimișlia din 28 septembrie 2011 (f.d. 126-136, vol. II).

La 13 martie 2017, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa participanților

la proces copia deciziei adoptate (f.d. 137, vol. II).

La 15 mai 2017, Vladimir Bîtcă prin intermediului avocatului Mihail Barbaroș

a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 8 februarie 2017,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă.

4

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 26 iulie 2017, s-a considerat

inadmisibil recursul declarat de Vladimir Bîtcă prin intermediului avocatului Mihail

Barbaroș, deoarece Mihail Barbaroș nu a avut dreptul de a exercita în numele lui

Vladimir Bîtcă calea de atac sub formă de recurs, având în vedere faptul că în mandatul

anexat la cererea de recurs nu a fost indicat dreptul acestuia de a ataca hotărârea

judecătorească (f.d. 147-153 Vol. II).

La 25 septembrie 2017, Vladimir Bîtcă a depus cerere de revizuire a încheierii

Curții Supreme de Justiție din 26 iulie 2017, solicitând casarea încheierii cu rejudecare

cauzei civile în ordine de recurs.

În motivarea cererii sale, revizuentul a invocat că instanța de recurs contrar art.

437 alin. (3) Codul de procedură civilă a stabilit lipsa împuternicirilor acordate de către

recurent la prezentarea, susținerea și semnarea cererii de recurs declarate de către

reprezentantul său Mihail Barbaroș, deoarece de la data inițierii, înregistrării și

admiterii spre examinare a cauzei civile, atît la examinarea fondului cauzei în prima

instanță, cît și în instanța de apel, cererile au fost înregistrate, examinate cu același

reprezentat al recurentului.

În drept, cererea de revizuire este întemeiată pe art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă.

La 18 octombrie 2017, Curtea Supremă de Justiție a comunicat cererea de

revizuire Organului Cadastral Teritorial Cimișlia, Societății cu Răspundere Limitată

„Agroholtineni”, informându-i despre posibilitatea depunerii referinței. În mod

corespunzător, dacă referința nu este prezentată până la examinarea cauzei, examinarea

cererii se decide în lipsa acesteia (f. d. 161).

Pînă la examinarea cererii de revizuire, Organul Cadastral Teritorial Cimișlia,

Societatea cu Răspundere Limitată „Agroholtineni” nu au depus referință prin care să-

și exprime opinia referitor la cererea de revizuire declarată.

În conformitate cu art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, revizuirea se

examinează fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora ședinței a fost

plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul a decis inoportună

invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuirea au fost

formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul încheierii

contestate. Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a

se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen și alții v. Finlanda, 19 aprilie 2007,

parag. 72 – 75, Eriksson v. Suedia, 12 aprilie 2012, parag. 66, 72, Pönkä v. Estonia, 8

noiembrie 2016, parag. 33 – 34).

Verificând încheierea supusă revizuirii, în raport cu criticile formulate și în

limitele temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios

5

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire este

inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 446 din Codul de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii

hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor

judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Structura logico – juridic a articolului 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă

se fundamentează pe rațiunea că cererea de revizuire se depune în scris, iar revizuentul

Vladimir Bîtcă este obligat să indice temeiurile specificate expres și exhaustiv în

articolul 449, anexând probele ce le confirmă. Totodată, alineatul 4 din articolul citat,

nu admite depunerea repetată a unei asemenea cereri, care este întemeiată pe aceleași

temeiuri.

În acest sens, instanța de judecată își propune să verifice respectarea acestor

condiții legale pentru autorizarea unei asemenea cereri introduse pe o cale de atac de

retractare, care pot fi mai stricte decât condițiile instituite pentru o cale de atac ordinară.

Luând în considerare cele menționate și în urma studierii cererii de revizuire,

instanța de judecată constată că aceasta a fost depusă de subiectul abilitat cu dreptul de

a revizui o hotărâre judecătorească în conformitate cu articolul 447 lit. a) din Codul de

procedură civilă. În același context, Vladimir Bîtcă a invocat temeiul prevăzut la art.

449 lit. b) din Codul de procedură civilă, invocînd în acest sens că instanța de recurs

contrar art. 437 alin. (3) Codul de procedură civilă a stabilit lipsa împuternicirilor

acordate de către recurent la prezentarea, susținerea și semnarea cererii de recurs

declarate de către reprezentantul său Mihail Barbaroș.

În același timp, succesiunea materialelor cauzei, confirmă că cererea

revizuentului nu a fost depusă repetat.

Prin urmare, Colegiul judiciar constată că revizuentul a îndeplinit condițiile de

formă cerute de articolul 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, iar fondul cererii

nu a fost judecat anterior de către o instanță de judecată, fiind necesar de purces la

analiza argumentelor inserate în aceasta.

Din aceste raționamente, instanța de revizuire subliniază că dreptul la judecarea

într-un mod echitabil de către o instanță, așa cum este garantat de articolul 6 parag. 1

din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, trebuie interpretat în lumina

Preambulului Convenției, care, în partea sa relevantă, declară preeminența dreptului o

parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, inter

alia, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a se vedea Brumărescu v. România,

28 octombrie 1999, parag. 61; Roșca v. Moldova, 22 martie 2005, parag. 24).

Sub acest aspect, Colegiul notează că, în jurisprudența sa consecventă, Curtea

Europeană a constatat în mod frecvent încălcări ale articolului 6 parag. 1 din Convenție,

6

în special în cauzele care ridicau probleme cu privire la încălcarea principiului indicat

supra (a se vedea Popov c. Moldovei (nr.2), 6 decembrie 2005, par. 52 – 58; „Oferta

Plus” S.R.L. c. Moldovei, 19 decembrie 2006, par. 104-107 și 112-115; Melnic c.

Moldovei, 14 noiembrie 2006, par. 38 - 44; Istrate c. Moldovei, 13 iunie 2006, par. 46

– 61, Lipcan v. Moldova, 17 decembrie 2013, parag. 17 – 21, Brantom International

S.R.L. și alții v. Moldova, 10 februarie 2015, parag. 30 – 32).

Conjunctura prezentată mai sus impune, în prealabil, obligația instanței de

revizuire de a verifica termenele de depunere a cererii de revizuire în acord cu art. 450

din Codul de procedură civilă (a se vedea „Oferta Plus” S.R.L. v. Moldova, ibidem,

parag. 109, Eugenia și Doina Duca v. Moldova, 3 martie 2009, parag. 41, Lipcan v.

Moldova, ibidem, parag. 17).

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție reiterează că, în această cauză, revizuentul și-a întemeiat cererea pe articolul

449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

În aceste circumstanțe, conform articolului 450 lit. b) din Codul de procedură

civilă, cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana

interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale pricinii care nu

i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data

rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei (temeiul din art. 449 lit. b).

La acest capitol, revizuentul Vladimir Bîtcă a relatat că, instanța de recurs contrar

art. 437 alin. (3) Codul de procedură civilă a stabilit lipsa împuternicirilor acordate de

către recurent la prezentarea, susținerea și semnarea cererii de recurs declarate de către

reprezentantul său Mihail Barbaroș.

Prin urmare, având în vedere data adoptării încheierii Curții Supreme de justiție

și anume 26 iulie 2017 și data depunerii cererii de revizuire (25 septembrie 2017),

precum și norma de drept enunțată mai sus, instanța de revizuire constată că cererea,

supusă examinării, a fost depusă în interiorul termenului de 3 luni.

Cu privire la fondul cauzei, instanța notează că, în temeiul art. 449 lit. b) din Codul

de procedură civilă, procedura judiciară poate fi redeschisă în cazul când au devenit

cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au

putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

În subsidiar, Curtea Europeană a precizat că instanțele naționale urmează să

folosească adecvat procedurile de revizuire, având în vedere principiile securității

raporturilor juridice și preeminenței dreptului. Or, în esență, deciziile de a revizui

hotărâri judecătorești irevocabile trebuie să fie în conformitate cu criteriile legale

relevante, iar folosirea necorespunzătoare a unei astfel de proceduri poate fi contrară

Convenției, pe motiv că rezultatul său – „pierderea” unei hotărâri judecătorești – este

același ca și în cazul recursului în anulare (a se vedea Popov v. Moldova (nr. 2), citată

7

mai sus, parag. 46. „Oferta Plus” S.R.L. c. Moldovei, ibidem, parag. 100 sau Eugenia

și Doina Duca c. Moldovei, ibidem, parag. 33).

În această ordine de idei, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea

principiului res judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor

judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite

revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o

reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare

de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției,

dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel

camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu

este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar

atunci când este necesară, pe motivul unor circumstanțe esențiale și convingătoare (a

se vedea cauzele Roșca, citată mai sus, parag. 25 sau „Oferta - Plus” S.R.L., citată mai

sus, parag. 98).

În partea ce ține de circumstanțele noi descoperite, Colegiul reține că,

circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de fapte juridice (obiect

al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor

civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată,

avînd putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost

cunoscute revizuentului anterior, dar existau pînă la momentul pronunțării hotărîrii,

care să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit irevocabilă, și dacă

revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și

faptele esențiale în timpul judecării și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii.

La caz, Colegiul observă că revizuentul Vladimir Bîtcă a invocat că instanța de

recurs contrar art. 437 alin. (3) Codul de procedură civilă a stabilit lipsa

împuternicirilor acordate de către recurent la prezentarea, susținerea și semnarea cererii

de recurs declarate de către reprezentantul său Mihail Barbaroș, deoarece de la data

inițierii, înregistrării și admiterii spre examinare a cauzei civile, atît la examinarea

fondului cauzei în prima instanță, cît și în instanța de apel, cererile au fost înregistrate,

examinate cu același reprezentat al recurentului.

În acest sens, Colegiul reține că art. 75 alin. (2) și (3) din Codul de procedură

civilă, prevede că procesele persoanelor juridice se susțin în instanță de judecată de

către organele lor de administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite

prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum și de către

alți angajați împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau avocați stagiari.

Așadar, conducătorul organizației își confirmă împuternicirile prin documentele

prezentate în judecată ce atestă funcția sau calitatea lui de serviciu ori, după caz, prin

actele de constituire.

8

Ansamblul acestor norme de drept urmăresc scopul legitim al protecției

intereselor legale ale persoanei reprezentate, întrucât, în conformitate cu art. 75 alin.

(4) din CPC, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor

sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost

efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

Instanța de judecată constată că la 15 mai 2017 Vladimir Bîtcă a depus cerere de

recurs prin intermediul avocatului Mihail Barbaroș (f.d. 139-142).

Potrivit mandatului din 1 ianuarie 2012, se observă că Vladimir Bîtcă, a

împuternicit pe avocatul Mihail Barbaroș, cu dreptul de a exercita, în numele acestuia,

în instanțele de judecată toate drepturile prevăzute de art. 80-81 CPC, drepturi depline

prevăzute în procura de reprezentare (f. d. 59, Vol. I).

Conform procurii nr. 5577 din 7 aprilie 2011, valabilă pe un termen de 3 ani,

Vladimir Bîtcă, a împuternicit pe avocatul Mihail Barbaroș, cu dreptul de a exercita, în

numele acestuia, în instanțele de judecată toate actele procedurale în lipsa sa, cu dreptul

de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a strămuta pricina la o judecată

arbitrară, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau de a

reduce cuantumul acestora pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o

recunoaște, de a încheia tranzacții de împăcare, de a intenta acțiune reconvențională,

de a primi și a ataca hotărârile judecătorești, de a-i schimba modul de executare, de a

amîna sau eșalona executarea ei, de a prezenta titlul executoriu spre urmărire, a primi

bunuri în baza hotărârii judecătorești (f.d. 7, Vol. I).

Prin urmare, instanța nu poate reține că mandatul din 1 ianuarie 2012 și procura

nr. 5577, care a expirat la 7 aprilie 2014, sunt înscrisuri care i-ar permite lui Mihail

Barbaroș să semneze la 15 mai 2017 cererea de recurs, întrucît nu a fost indicat expres

dreptul acestuia de a contesta hotărârea judecătorească, or în conformitate cu art. 81

din CPC împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de

a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de

a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea

litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce

cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o

recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune

reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărîrea

judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amîna sau eșalona executarea

ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul

hotărîrii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în

procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat

avocatului.

9

Mai mult, conform art. 60 alin. (2) din Lege cu privire la avocatură nr. 1260 din

19 iulie 2002, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin

mandat.

În această ordine de idei, nu poate fi considerat temei de revizuire argumentul

revizuentului că de la data inițierii, înregistrării și admiterii spre examinare a cauzei

civile, atît la examinarea fondului cauzei în prima instanță, cît și la examinarea cauzei

în instanța de apel, cererile au fost înregistrate, examinate cu același reprezentat al

recurentului, or acest fapt nu îi dă dreptul lui Mihail Barbaroș de a exercita în numele

lui Vladimir Bîtcă calea de atac sub formă de recurs, având în vedere faptul că în

mandatul anexat la cererea de recurs nu a fost indicat dreptul acestuia de a ataca

hotărârea judecătorească.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, analizând toate materialele prezentate de revizuent, nu găsește niciun motiv de

a deroga de la constatările Curții Europene, în jurisprudența consecventă a acesteia, pe

cazuri similare, cum ar fi, Popov v. Moldova (nr.2), ibidem, parag. 50 - 51; „Oferta

Plus” S.R.L. v. Moldova, ibidem, parag. 105-107; Eugenia și Doina Duca v. Moldova,

ibidem, parag. 36 – 38, „Rusu Lintax” S.R.L. v. Moldova, 13 decembrie 2016, parag.

12 -14.

Din aceste raționamente, cererea de revizuire conține caracteristicile „unui apel

camuflat” al cărui scop a fost să obțină o nouă examinare a cauzei decât o procedură

de revizuire, așa cum se prevede în articolele 449 - 453 ale Codului de procedură civilă.

Suplimentar, principiul enunțat mai sus exclude posibilitatea ca părțile, având scopul

de a redeschide noi proceduri judiciare referitoare la aceeași problemă și de a obține o

reanalizare a cauzei, respectiv o nouă hotărâre în privința sa, să transforme

reexaminarea cauzei într-un control judiciar deghizat.

În consecință, instanța apreciază că înscrisul și argumentele susținute de revizuent

nu întrunesc nicio condiție prevăzută de articolul 449 lit. b) din Codul de procedură

civilă, iar, în atare situație, nu există temeiuri legale de a admite cererea de revizuire.

În conformitate cu art. 453 al. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

Astfel, având în vedere circumstanțele determinate supra, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide că

revizuirea depusă de Vladimir Bîtcă urmează a fi declarată inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270, art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

10

Se respinge cererea de revizuire declarată de Vladimir Bîtcă împotriva încheierii

Curții Supreme de Justiție din 26 iulie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Vladimir Bîtcă împotriva Organului Cadastral Teritorial Cimișlia,

Întreprinderea de Stat „Cadastru”, intervenient accesoriu Societatea cu Răspundere

Limitată „Agroholtineni” cu privire la recunoașterea dreptului proprietate și obligarea

înregistrării dreptului de proprietate asupra bunului imobil.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

11