2ra-1903/17 — recunoasterea dobindirii dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2ra-1903/17

Prima instanță: Judecătoria Drochia (jud. V.Zaporojan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A.Gheorghieș, A.Toderaș, A.Albu)

Î N C H E I E R E

01 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova

Judecători: Maria Ghervas, Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ciumac

Vitalie și Ciumac Angela,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Lopată Nicolae

împotriva lui Ciumac Vitalie și Ciumac Angela cu privire la recunoașterea ca

dobândit a dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile, revendicarea acestora

din posesia străină și încasarea cheltuielilor de înmormântare,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 02 mai 2017, prin care s-a admis

apelul declarat de Ciumac Vitalie și Ciumac Angela, fiind casată parțial hotărârea

Judecătoriei Drochia din 19 septembrie 2016, în partea ce ține de recunoașterea ca

dobândit a dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile, revendicarea acestora

din posesia străină, cu emiterea unei noi hotărâri în această parte de respingere a

cerinței date,

c o n s t a t ă:

La 26.02.2015 Lopată Nicolae a depus cerere de chemare în judecată către

împotriva lui Ciumac Vitalie și Ciumac Angela cu privire la recunoașterea ca

dobândit a dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile, revendicarea acestora

din posesia străină și încasarea cheltuielilor de înmormântare.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, s-a aflat în relații de

concubinaj cu Novac Feodora, începînd cu anul 1987 pînă la decesul acesteia la

09.07.2014, adică timp de 27 ani. Ambii au locuit în gospodăria decedatei, unde și-

au unit posesiunile și dispunînd de mijloace financiare în cadrul proprietății comune,

au valorificat acest imobil, în calitatea lor de concubini. Potrivit registrului de

evidență al gospodăriilor nr. 07 p. 84 contul 641, Lopată Nicolae a domiciliat în

gospodăria decedatei. Indică că, toate cheltuielile legate de ultima maladie a

decedatei, organizarea funerariilor, meselor de pomenire, în întregime au fost

suportate de reclamant.

Însă la locul de trai al reclamantului s-a prezentat Ciumac Vitalie care a

manifestat intenția de a dispune de imobilul decedatei, potrivit argumentului că, ar

fi îndreptățit să facă acest lucru în baza contractului de donație nr. 5073 încheiat la

18.09.2009. Indică reclamantul că nu a cunoscut despre contractul menționat,

deoarece pînă în prezent pîrîtul nu a invocat careva pretenții și nu s-a comportat cu

bunul ca al său propriu. Transmiterea ca atare a bunului nu s-a produs, astfel,

reclamantul a depus acțiune în judecată privind recunoașterea contractului de

donație nul și a dreptului de proprietate în proporție de ½ cotă parte din construcțiile

realizate cu donatorul.

În rezultat a fost încheiată o tranzacție de împăcare, potrivit căreia reclamantul

a renunțat la acțiune, costul ½ cotă-parte din construcții au fost recuperate. Totodată,

reclamantul s-a obligat să părăsească locuința sa în termen de 24 de ore împreună cu

bunurile sale.

Executînd întocmai tranzacția de împăcare, reclamantul a încercat în mod

amiabil să soluționeze problema bunurilor ce-i aparțin, care, de altfel, în tranzacție

nu a fost vizată, dar a întîmpinat opuneri din partea pîrîtului, care nu i-a permis să i-

a nimic din lucruri.

Menționează că, existența bunurilor mobile, este dovedită prin actul in

27.01.2015 întocmit cu concursul funcționarilor APL Chetrosu. Astfel, împreună cu

decedata reclamantul a agonisit bunuri mobile pe care le estimează la prețul total de

60350 lei. Mai indică că, Ciumac Angela a depus declarație de acceptare a

succesiunii patrimoniului decedatei Novac Feodora și a primit un certificat de

moștenitor legal.

Solicită reclamantul, recunoașterea ca dobîndit dreptul de proprietate a său în

proporție de ½ cotă-parte din bunurile mobile la preț de 30175 lei cu revendicarea

din contul copîrîților în beneficiul reclamantului a acestor bunuri în natură sau a

valorii lor. Obligarea în ordinea art. 119 CPC, a notarului public Panteleev Ala să

prezinte instanței judecătorești originalul sau copia adeverită a certificatului de

moștenitor legal și a declarației de acceptare a succesiunii în privința patrimoniului

Feodorei Novac, decedată la 09.07.2014. De a încasa de la Ciumac Angela în

beneficiul reclamantului suma de 21300 lei ce reprezintă cheltuieli de înmormîntare

a decedatei Novac Feodora, precum și încasarea cheltuielilor de judecată în

beneficiul reclamantului din contul pîrîtului.

Prin hotărîrea Judecătoriei Drochia din 19 septembrie 2016 a fost admisă

acțiunea.

S-a recunoscut ca dobîndit dreptul de proprietate a lui Lopată Nicolae în

proporție de ½ cotă parte din bunurile mobile în sumă de 30175 lei cu revendicarea

bunurilor în natură din posesia lui Ciumac Vitalie și Ciumac Angela.

S-a încasat din contul Angelei Ciumac în beneficiul lui Lopată Nicolae suma

de 21300 lei cu titlu de cheltuieli de înmormîntare.

S-a încasat în mod solidar din contul lui Ciumac Vitalie și Ciumac Angela în

beneficiul lui Lopată Nicolae suma de 6547 lei cu titlu de cheltuieli de judecată

(f.d.109).

La data de 17.10.2016, Ciumac Vitalie și Ciumac Angela au declarat apel

nemotivat, iar la 10 ianuarie 2017 au declarat apel motivat împotriva hotărîrii

judecătoriei Drochia din 19 septembrie 2016, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 02 mai 2017 s-a admis apelul declarat de

Ciumac Vitalie și Ciumac Angela, fiind casată parțial hotărârea Judecătoriei Drochia

din 19 septembrie 2016, în partea ce ține de recunoașterea ca dobândit a dreptului

de proprietate asupra bunurilor mobile, revendicarea acestora din posesia străină, cu

emiterea unei noi hotărâri în această parte de respingere a cerinței date. În rest

hotărârea primei instanțe s-a menținut.

La adoptarea soluției instanța de apel a invocat că, potrivit art. 311 alin. (1)

Cod civil, posesorul de bună-credință care nu are dreptul să posede bunul sau care a

pierdut acest drept este obligat să-l predea persoanei îndreptățite. În cazul în care

persoana îndreptățită nu-și realizează dreptul, iar posesorul consideră pe bună

dreptate că trebuie să păstreze posesiunea în continuare, fructul bunului și drepturile

aparțin posesorului.

Iar, conform art. 374 alin. (1) și (2) Cod Civil, proprietarul este în drept să-și

revendice bunurile aflate în posesiunea nelegitimă a altuia. (2) Posesorul poate

refuza să predea bunul dacă el sau posesorul mijlocit pentru care posedă are dreptul

preferențial de posesiune în raport cu proprietarul. Revendicarea bunului poate fi

aplicată în raport cu cel care are un drept superior dacă acesta a obținut bunul prin

violență sau prin dol.

Potrivit contractului de donație din 18.09.2009 (f.d.11-13), Novac Feodora a

donat lui Ciumac Vitalie casa de locuit individuală cu suprafața totală 89,6 m.p.,

construcție accesorie cu suprafața totală de 35,3 m.p., construcție accesorie cu

suprafața totală de 18,1 m.p., construcție accesorie cu suprafața totală de 18,8 m.p.,

garaj cu suprafața totală de 30,8 m.p., construcție accesorie cu suprafața totală de

10,3 m.p., construcție subterană cu suprafața totală 12,3 m.p., cu terenul aferent în

mărime de 0,0624 ha., nr. cadastral 3614203745, situat în s. Chetrosu, r-nul Drochia.

Prin încheierea judecătoriei Drochia din 30.01.2015 a fost confirmată

tranzacția de împăcare încheiată între Lopată Nicolae și Ciumac Vitalie, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată formulată de Lopată Nicolae către Ciumac

Vitalie privind recunoașterea contractului de donație nul și recunoașterea dreptului

de proprietate asupra bunului imobil. Potrivit tranzacției de împăcare Lopată Nicolae

renunță la acțiunea sa privind recunoașterea contractului de donație nul și

recunoașterea dreptului de proprietate, iar în schimb este de acord ca Ciumac Vitalie

să-i achite o sultă în valoare de 120000 lei, iar reclamantul se obligă să părăsească

imobilul, împreună cu bunurile sale în termen de 24 ore, de la aprobarea tranzacției

de împăcare. (f.d.14-16).

Prin cererea de chemare în judecată Lopată Nicolae a înaintat cerința privind

recunoașterea ca dobîndit dreptul de proprietate în proporție de ½ cota parte din

bunurile mobile la preț de 30175 lei cu revendicarea din contul copîrîților a acestor

bunuri în natură sau a valorii lor.

În conformitate cu art. 1551 Cod civil, din contul averii succesorale, pînă a

fi repartizată între moștenitori, urmează a fi satisfăcute creanțele privind

compensarea cheltuielilor utile efectuate în legătură cu ultima boală a defunctului, a

cheltuielilor de înmormîntare, de obținere a averii succesorale, de păstrare și

gestionare a ei, de executare a testamentului, precum și a cheltuielilor de plată a

remunerației executorului testamentar sau custodelui averii succesorale. Aceste

creanțe urmează a fi satisfăcute din contul averii succesorale în mod prioritar față de

toate celelalte creanțe, inclusiv față de cele garantate prin gaj.

Cu referire la cerința privind încasarea cheltuielilor de înmormîntare a

decedatei Novac Feodora, instanța de apel a invocat că, prima instanță corect a admis

acțiunea în această parte.

Apelanții Ciumac Vitalie și Ciumac Angela atît în prima instanță cît și în

cererea de apel nu neagă faptul că, intimatul Lopată Nicolae a suportat careva

cheltuieli ce țin de înmormîntarea decedatei Novac Feodora, însă nu sunt de acord

cu suma solicitată, consideră că nu a fost probată.

În conformitate cu art. 123 alin. (6) Cod de procedură civilă, faptele invocate

de una din părți nu trebuie dovedite în măsura în care cealaltă parte nu le-a negat.

La 10 august 2017 Ciumac Vitalie și Ciumac Angela a declarat recurs

împotriva deciziei din 02 mai 2017 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de

respingere integrală a acțiunii.

În susținerea recursului s-a invocat că hotărârile instanțelor ierarhic inferioare

au fost adoptate cu încălcarea normelor de drept material, instanța de judecată a

aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.

Totodată au invocat recurenții că au fost încălcate prevederile art.432 alin.2 și

3 lit.b) CPC.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Prin scrisoarea de însoțire Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa părților

copia deciziei din 02 mai 2017 la 07 iunie 2017 (f.d.157), și a fost recepționată de

către recurenți la 14 iunie 2017 (f.d.159), contra semnătură. Prin urmare, recursul

declarat la 10 august 2017 se consideră depus în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ciumac Vitalie și Ciumac Angela,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ciumac Vitalie și Ciumac

Angela, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod

de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Ciumac Vitalie și Ciumac Angela.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de Ciumac Vitalie și Ciumac Angela se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecători Maria Ghervas

Iurie Bejenaru