2rh-182/17 — incasarea datoriei dobinzii de intirziere

Prima instanță: Iu. Palade dosarul nr. 2rh-182/17 Instanța de apel: Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov Instanța de recurs: V. Doagă, I. Druță, M. Pitic Î N C H E I E R E 25 octombrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Ion Druță, Mariana Pitic examinând cererea de revizuire depusă de către Alexandru Condrea, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Iurcu Grigore împotriva lui Alexandru Condrea cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 28 iunie 2017, prin care a fost respins recursul declarat de către Alexandru Condrea și menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2017, c o n s t a t ă: La data de 28 septembrie 2015, Ion Iurcu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Condrea cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 30 august 2013, în calitate de împrumutător a acordat cu titlu de împrumut lui Alexandru Condrea suma de 4300 dolari SUA pe un termen de 15 zile, fiind întocmită în acest sens o recipisă, data scadență fiind data de 14 septembrie 2013. Menționează că, până în prezent suma nu a fost restituită, iar la nenumăratele adresări către acesta privind restituirea sumei, nu s-au soldat cu succes. Solicită, încasarea din contul lui Alexandru Condrea în beneficiul său a datoriei în sumă de 4300 dolari SUA, a sumei de 2547,37 dolari SUA, cu titlu de dobânda de întârziere și a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 18 octombrie 2016, acțiunea a fost admisă parțial, a fost încasat din contul lui Alexandru Condrea în beneficiul lui Ion Iurcu suma de 4300 dolari SUA cu titlu de datorie, suma de 2480,37 dolari SUA, cu titlu de dobânda de întârziere, suma de 3337 lei, cu titlu de taxa de stat.

A fost încasat din contul lui Alexandru Condrea în beneficiul statului taxa de stat în suma de 570 lei. În rest acțiunea a fost respinsă. La data de 17 noiembrie 2016, Alexandru Condrea a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Cimișlia din 18 octombrie 2016 considerând-o ilegală și neântemeiată (f.d.99). Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2017, nu a fost dat curs cererii de apel depuse de către Alexandru Condrea, fiindu-i acordat apelantului termen până la 14 februarie 2017, ora 11:00, pentru prezentarea apelului motivat și dovada 1 achitării taxei de stat în sumă de 3074,05 lei. Totodată a fost explicat apelantului că în cazul în care nu va lichida neajunsurile menționate în termenul stabilit, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu toate documentele anexate va fi restituită (f.d.

32). La data de 14 februarie 2017, Alexandru Condrea a depus recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2017, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate și transmiterea cauzei spre rejudecare, la faza primirii cererii de apel (f.d.120-121). Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 22 martie 2017, a fost respins recursul declarat de Alexandru Condrea și menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2017 (f.d. 125-130). Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2017, a fost restituită cererea de apel depusă de către Alexandru Condrea cu toate înscrisurile anexate la aceasta, pe motivul că apelantul nu s-a conformat indicațiilor obligatorii stabilite prin încheierea din 18 ianuarie 2017, și anume nu a prezentat dovada de plată a taxei de stat și cererea de apel motivată.

La data de 02 iunie 2017, Alexandru Condrea a declarat recurs nemotivat împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2017, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate, cu transmiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, la faza primirii cererii de apel. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 28 iunie 2017 a fost respins recursul declarat de către Alexandru Condrea și menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2017. La data de 18 iulie 2017, Alexandru Condrea a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 28 iunie 2017, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei Curții de Supreme de Justiție din 28 iunie 2017 și examinarea cererii de recurs.

În motivarea cererii de revizuire, a invocat că, soluția expusă în decizia contestată reprezintă o încălcare a dispozițiilor art. 6 paragraf 1 al CEDO, fără a intra în esența chestiunilor deduse judecății i-au fost încălcate drepturile de acces la un tribunal. Susține că, termenul în care s-a examinat recursul la către Curtea Supremă de Justiție l-a pus într-o disbalanță procesuală, în condițiile în care Curtea de Apel Chișinău nu i-a expediat în adresa sa încheierea motivată din data de 23 mai 20017. Afirmă că, instanța de recurs nu ia comunicat dat și ora examinării recursului, nu ia comunicat neajunsul constatat la primirea cererii de recurs pentru a fi înlăturat. Afirmă că, instanța de recurs urma să se asigure că Alexandru Condrea în mod obiectiv a avut posibilitatea să ia cunoștință cu încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2017, motivată.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453, alin. (1), lit. a) Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451, alin. (1) Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă. 2 În conformitate cu art. 452 alin. (11) Cod de procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în speță nu consideră necesară prezența participanților la proces, astfel cererile de revizuire urmează a fi examinate fără înștiințarea participanților la proces. Motivele revizuirii sunt prevăzute limitativ de art. 449 Cod de procedură civilă.

Astfel, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu pricina care se judecă, b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii, c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere, e) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului, g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova,

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională. Din dispozițiile legale supra citate urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reânnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că revizuentul Alexandru Condrea în cererea de revizuire nu a invocat nici unul din temeiurile prevăzute în art. 449 Cod de procedură civilă, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii. Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a 3 Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că în cererea de revizuire nu este indicat nici unul din temeiurile prevăzute de art. 449 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Alexandru Condrea împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 28 iunie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Iurcu Grigore împotriva lui Alexandru Condrea cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Druță Mariana Pitic 4