2ra-1830/17 — declararea nulității testamentelor

2ra-1830/17 — declararea nulității testamentelor (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Prima instanță: Judecătoria Criuleni (judecător E. Sanduța)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători M. Anton, V. Negru și G. Dașchevici)

Dosar nr. 2ra-1830/17

Î N C H E I E R E

18 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în următoarea componență:

Președintele completului, judecător Iulia Sîrcu

Judecători Mariana Pitic

Luiza Gafton

examinând admisibilitatea recursului declarat de Cîrlig Oleg,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Cîrlig Oleg

împotriva Nadejdei Cîrlig cu privire la declararea nulității testamentelor,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2017, prin care s-a

respins apelul declarat de Cîrlig Oleg și a fost menținută hotărârea Judecătoriei

Criuleni din 19 iulie 2016, prin care s-a respins acțiunea ca neîntemeiată și a fost

obligat Cîrlig Oleg să compenseze Nadejdei Cîrlig cheltuielile ei de asistență

juridică,

C O N S T A T Ă:

La 12 mai 2016 Cîrlig Oleg a înaintat o cerere de chemare în judecată

împotriva Nadejdei Cîrlig (f.d. 4-5), solicitând declararea nulității testamentului

întocmit de Cîrlig Vasile, care la 04 noiembrie 2015 a fost autentificat de notarul

public Chirtoacă Petru și înregistrat sub nr. 9616.

În motivarea acțiunii, a susținut că este fiul lui Cîrlig Vasile, născut în

căsătoria acestuia cu Cîrlig Valentina, care a fost desfăcută la 22 septembrie 1994,

iar în anul 2004 Cîrlig Vasile a încheiat căsătoria cu Cîrlig Nadejda (Cereș Nadejda

până la încheierea căsătoriei).

A invocat că la 28 ianuarie 2016 Cîrlig Vasile a decedat, fiind deschisă

succesiunea, din care motiv, având intenția de a depune declarația de acceptare a

succesiunii, s-a adresat la notarul public Chirtoacă Petru, care i-a comunicat că nu

poate moșteni patrimoniul defunctului, întrucât acesta a testat întreaga sa avere

Nadejdei Cîrlig.

1

A indicat că prin testamentul autentic din 04 noiembrie 2015, Cîrlig Vasile a

testat Nadejdei Cîrlig cota-parte din averea sa, care îi va aparține la data decesului

său.

În acest context, a evidențiat că în condițiile în care testatorul nu a

determinat în mod expres mărimea cotei-părți succesorale de care a dispus în

beneficiul Nadejdei Cîrlig, conținutul testamentul este neclar, ceea ce atrage

nulitatea acestui act juridic.

În ședința de judecată din 14 iunie 2016 Cîrlig Oleg a depus, prin

intermediul avocatului Crivorucica Iurie, o cerere privind modificarea obiectului

acțiunii (f.d. 20-21), solicitând, pe lângă pretenția inițial introdusă, declararea

nulității testamentului întocmit de Cîrlig Vasile, care la 16 aprilie 2015 a fost

autentificat de notarul public Semionova Rodica și înregistrat sub nr. 4573.

În motivarea noii pretenții, a explicat că ulterior declanșării acțiunii, notarul

public Chirtoacă Petru i-a comunicat că prin testamentul autentic din 16 aprilie

2015, Cîrlig Vasile a testat Nadejdei Cîrlig toată averea sa, care îi va aparține la

data decesului său.

A susținut că după autentificarea testamentului din 16 aprilie 2015, Cîrlig

Vasile a avut intenția de a testa o parte din patrimoniul său altor persoane în afară

de Cîrlig Nadejda, din care motiv a fost întocmit noul testament, autentificat la 04

noiembrie 2015, prin care Cîrlig Vasile a testat Nadejdei Cîrlig doar o cotă-parte

din averea sa.

A invocat că în situația pluralității de testamente, în conformitate cu art.

1467 Cod civil, testamentul din 16 aprilie 2015 a fost parțial substituit prin

testamentul din 04 noiembrie 2015, dar ținând cont de faptul că prin al doilea

testament, Cîrlig Vasile nu a determinat în mod expres mărimea cotei-părți

succesorale de care a dispus în beneficiul Nadejdei Cîrlig, este imposibilă

determinarea părții nesubstituite a primului testament.

În acest fel, a concluzionat că se constată imposibilitatea executării ambelor

testamente.

În ședința de judecată din 13 iulie 2016 reprezentanta Nadejdei Cîrlig,

avocatul Gratila Lidia, a solicitat obligarea lui Cîrlig Oleg de a compensa Nadejdei

Cîrlig cheltuielile ei de asistență juridică în sumă de 5 000 lei (f.d. 26-27).

Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 19 iulie 2016 (f.d. 36; 44-46), s-a

respins acțiunea ca neîntemeiată și a fost obligat Cîrlig Oleg să compenseze

Nadejdei Cîrlig cheltuielile ei de asistență juridică în sumă de 3 000 lei.

La 15 august 2016 Cîrlig Oleg a depus o cerere de apel nemotivată împotriva

hotărârii primei instanțe (f.d. 42), solicitând casarea integrală a acesteia și emiterea

unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

La 18 octombrie 2016 Cîrlig Oleg a depus, prin intermediul avocatului

Crivorucica Iurie, o cerere de apel motivată împotriva hotărârii primei instanțe (f.d.

51-52).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2017 (f.d. 89; 90-96), s-a

respins apelul declarat de Cîrlig Oleg și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

La 11 august 2017 Cîrlig Oleg a depus recurs împotriva deciziei instanței de

2

apel (f.d. 105-108), solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie

admisă integral.

În motivarea recursului, a susținut că instanțele ierarhic inferioare au încălcat

norme de drept material prin interpretarea eronată a legii, și anume a prevederilor

art. 1450 alin. (1) în coroborare cu art. 1469 alin. (2) Cod civil.

A specificat că în situația în care prin testamentul din 04 noiembrie 2015,

Cîrlig Vasile nu a determinat în mod expres mărimea cotei-părți succesorale de

care a dispus în beneficiul Nadejdei Cîrlig, conținutul testamentului este neclar,

ceea ce atrage nulitatea acestui act juridic, iar instanțele ierarhic inferioare eronat

au considerat că nu este incident temeiul de nulitate prevăzut de art. 1469 alin. (2)

Cod civil.

A invocat că instanțele ierarhic inferioare au admis încălcări exprimate prin

omisiunea de a se expune asupra tuturor argumentelor pe care le-a adus în fața

acestora, prin ce a fost încălcat dreptul său la un proces echitabil.

A precizat că din materialele dosarului rezultă că, Cîrlig Vasile nu cunoștea

grafia latină, despre care fapt au fost înștiințate instanțele ierarhic inferioare, or în

conținutul testamentului din 16 aprilie 2015 este inserată mențiunea precum că

acesta i-a fost citit cu voce testatorului de către notarul public Semionova Rodica

din motiv că testatorul nu poseda grafia latină.

În aceeași conjunctură, a indicat că în conținutul testamentului din 04

noiembrie 2015 este inclusă mențiunea precum că testatorul l-a citit personal, iar

instanțele ierarhic inferioare au neglijat obligația de a se expune asupra

argumentului ce ține de vicierea consimțământului testatorului la semnarea

testamentului din 04 noiembrie 2015.

A reiterat poziția sa privind imposibilitatea executării ambelor testamente,

bazată pe aceea că în situația pluralității de testamente, în conformitate cu art. 1467

Cod civil, testamentul din 16 aprilie 2015 a fost parțial substituit prin testamentul

din 04 noiembrie 2015, dar având în vedere că prin al doilea testament, testatorul

nu a determinat în mod expres mărimea cotei-părți succesorale de care a dispus în

beneficiul Nadejdei Cîrlig, este imposibilă determinarea părții nesubstituite a

primului testament.

A reliefat că instanțele ierarhic inferioare au omis să se expune în privința

argumentului dat.

A evidențiat că instanța de apel nu a argumentat temeinicia hotărârii primei

instanțe în partea ce ține de obligarea lui Cîrlig Oleg de a compensa Nadejdei

Cîrlig cheltuielile ei de asistență juridică în sumă de 3 000 lei, deși partea adversă

nu a prezentat o listă detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de avocatul Gratila

Lidia și a timpului aferent acestora (cu tariful și orarul).

A susținut că instanța de apel a admis încălcări în legătură cu faptul că a

respins și solicitarea de declarare a nulității certificatului de moștenitor

testamentar, deși obiectul acțiunii privește doar cerința de declarare a nulității

testamentelor.

A exprimat dubii cu referire la imparțialitatea judecătorilor care au examinat

3

cauza în instanța de apel, făcând trimitere la ilegalitatea încheierii instanței de apel

din 30 noiembrie 2016, în legătură cu ce a depus plângeri în privința judecătorului

Marina Anton inclusiv la Procuratura Anticorupție, fiind pornit un proces penal cu

referire la acțiunile acestui judecător.

Presupune că decizia instanței de apel, prin care s-a respins apelul său,

reprezintă o metodă de răzbunare pentru plângerile depuse.

La 07 septembrie 2017 Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului o

copie a cererii de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a

referinței timp de o lună de la data primirii copiei respective, dar intimatul nu a

prezentat referința în termenul stabilit, admisibilitatea recursului urmând a fi decisă

în lipsa acesteia.

Examinând admisibilitatea recursului potrivit rigorilor prevăzute de art. 440

Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ consideră că recursul depus de Cîrlig Oleg urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele raționamente.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Cod de procedură civilă, Judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și

face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin. (2).

Potrivit art. 433 lit. b) Cod de procedură civilă, Cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului

de declarare prevăzut la art. 434.

Conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, Recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Fișa de însoțire a deciziei integrale a instanței de apel (f.d. 97) nu conține

data la care a fost expediată recurentului și reprezentantului său. De asemenea, la

materialele dosarului nu se află avizul de recepție a actului judecătoresc contestat

și nicio recipisă care ar atesta că recurentului sau reprezentantului său i-a fost

comunicată decizia integrală a instanței de apel.

Din copia plicului ce conținea decizia integrală a instanței de apel (f.d. 109),

care a fost anexată la cererea de recurs, rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a

expediat decizia respectivă în adresa recurentului la 17 iulie 2017.

Astfel, nu poate fi stabilită cu precizie data la care recurentul sau

reprezentantul său a recepționat decizia integrală a instanței de apel, dar ținând

cont de faptul că actul comunicării nu se putea produce mai devreme de 17 iulie

2017, recursul din 11 august 2017 se consideră a fi declarat în termen.

În conformitate cu art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă, Cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este

în drept să-l declare.

În speță, recursul a fost înaintat de Cîrlig Oleg, partea în proces care a

declanșat acțiunea civilă, astfel încât temeiul stipulat de art. 433 lit. c) Cod de

procedură civilă nu are incidență.

Potrivit art. 433 lit. d) Cod de procedură civilă, Cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul se depune în mod repetat după ce a

4

fost examinat.

La caz, completul relevă că nici temeiul prevăzut de art. 433 lit. d) Cod de

procedură civilă nu este aplicabil.

Luând în considerare cele constatate supra, completul conchide că recursul

nu poate fi considerat inadmisibil în baza temeiurilor enumerate de art. 433 lit. b),

c) sau d) Cod de procedură civilă.

În continuare, audiind raportul verbal al judecătorului raportor cu privire la

încadrarea celor invocate în recurs în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2)-(4)

Cod de procedură civilă, completul constată existența temeiului de inadmisibilitate

stipulat la art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă.

Conform art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, Părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Potrivit art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, Se consideră că normele

de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Conform art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, Se consideră că normele

de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă prevede că Săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Aceste dispoziții legale fundamentează ideea potrivit căreia judecarea

recursului exercitat conform Secțiunii a 2-a, Cap. XXXVIII, Cod de procedură

civilă, are un caracter devolutiv și privește în exclusivitate probleme de drept

material și procedural, verificându-se legalitatea deciziei, nu și temeinicia ei în

fapt.

5

Astfel, sarcina instanței de recurs la această etapă este de a verifica

temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în

limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția

Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie

civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,

consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la

justiție și la dreptul subsecvent de a fi audiat de o instanță judecătorească

(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra

Greciei din 27 martie 2014).

În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilității recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea

unei cereri introduse pe o cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât

condițiile stabilite pentru o cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul

de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de

administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO

(hotărârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2

octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra

Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul notează că cererea de recurs depusă de Cîrlig Oleg este

întemeiată, în drept, pe temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2) lit. c) și alin. (4)

Cod de procedură civilă.

Totuși, din conținutul cererii de recurs rezultă că, în mare parte, Cîrlig Oleg

a reluat criticile formulate în faza procesuală anterioară, asupra cărora instanța de

apel s-a pronunțat cu suficientă putere de convingere, iar invocarea pretinselor

încălcări admise de instanța de apel nu este suficient de fundamentată și nu are

vocația de a conduce la modificarea soluției în prezenta cauză civilă.

Potrivit art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, În cazul în care se constată

existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Din considerentele nominalizate și având în vedere faptul că instanța de apel

a examinat cauza sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și

aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor, argumentele principale ale

recursului, care sunt similare argumentelor invocate în instanța de apel, au fost

verificate minuțios la judecarea cauzei în ordinea de apel, completul ajunge în mod

unanim la concluzia de a considera recursul declarat de Cîrlig Oleg ca inadmisibil.

6

În conformitate cu art. 269-270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E:

Recursul declarat de Cîrlig Oleg se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Iulia Sîrcu

Judecători Mariana Pitic

Luiza Gafton

7