2ra-1792/17 — constatarea faptului ce are valoare juridică

2ra-1792/17 — constatarea faptului ce are valoare juridică (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 2ra – 1792/2017

prima instanță: Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău

Judecătorul: O. Țurcan

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol

D E C I Z I E

11 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Iuliana Oprea

Nicolae Craiu

Galina Stratulat

Mariana Pitic

judecând cererea de recurs declarată de Rjavitin Alexandr, prin intermediul

avocatului Tatiana Chebac,

în cauza civilă la cererea depusă de petiționarul Rjavitin Alexandr, persoana

interesată Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, privind constatarea faptului

ce are valoare juridică,

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 11 aprilie 2017, prin care s-a

respins apelul depus de Rjavitin Alexandr și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Râșcani, mun. Chișinău din 28 octombrie 2016,

c o n s t a t ă :

La 15 august 2016, petiționarul Rjavitin Alexandr, persoană interesată

Serviciul Stare Civilă, a depus o cerere cu privire la constatarea faptului ce are

valoare juridică.

În motivarea cererii sale, petiționarul a indicat că s-a născut la 5 mai 1994 în

satul Pervomaisc, raionul Slobozia, Republica Moldova, în familia lui Grigorii

Rjavitin și Irina Rjavitina. Nașterea a fost înregistrată de sovietul sătesc Pervomaisc

(regiunea transnistreană) cu nr. 31 la 18 mai 1994. Totuși, părinții săi nu au reușit

documentarea lui cu certificat legal de naștere.

Rjavitin Alexandr a relatat că tatăl lui, Grigorii Rjavitin (anul nașterii XXX),

a decedat în anul 2010, iar alte rude de gradul I sau II, care ar putea confirma

identitatea sunt mama acestuia Irina Rjavitina (anul nașterii XXXXXX), cetățeancă

a Federației Ruse, și fratele Simion Rjavitin (anul nașterii XXXX), cetățean al

Republicii Moldova.

Pagină 1 din 9

În aceeași ordine de idei, petiționarul a precizat că a finalizat studiile la Școala

medie generală nr.2 din Pervomaisc în anul 2010, iar Liceul de construcții din

Tiraspol l-a absolvit în anul 2013, locuind împreună cu mama sa în sat. Pervomaisc,

raionul Slobozia. În luna mai 2015, a fost înrolat în armata transnistreană, în

unitatea militară din Parcani. Din cauza relelor tratamente la care a fost supus în

această structură paramilitară, a fost nevoit să o părăsească din motive de siguranță

fizică și psihică. Astfel, în august 2015, a reușit să evadeze din unitatea militară și să

se refugieze în mun. Chișinău, unde a solicitat protecția autorităților constituționale.

De asemenea, Rjavitin Alexandr a menționat că organele represive de la

Tiraspol l-au anunțat în urmărire penală, iar la moment este în imposibilitate să

acceadă în regiunea transnistreană, inclusiv la domiciliul său, pe motiv de

insecuritate.

În vederea perfectării actelor, petiționarul a susținut că, 3 decembrie 2015, a

depus o cerere la Serviciul Stare Civilă a Republicii Moldova, solicitând

documentarea nașterii. Totodată, s-a adresat și Oficiilor teritoriale ale Serviciului

Stare Civilă din Varnița și Ștefan Vodă cu aceleași cerințe, însă a primit răspuns

negativ.

Astfel, potrivit răspunsului Serviciului Stare Civilă nr. 06/R-313 din 16

decembrie 2015, i-a fost comunicat că înregistrarea nașterii este posibilă doar cu

respectarea următoarelor condiții: 1) prezentării copiei actului de stare civilă privind

înregistrarea nașterii de către oficiile de stare civilă din partea stângă a Nistrului; 2)

actele ce confirmă identitatea solicitantului; 3) în lipsa actelor sus menționate,

documentarea faptului nașterii este posibilă doar în baza hotărârii instanței de

judecată cu privire la constatarea faptului nașterii copilului de către femeie concretă.

Mai mult, în justificarea punctului său de vedere, acesta a invocat că nu poate

prezenta actele solicitate de persoana interesată, din cauza imposibilității accesului

fizic în regiunea transnistreană, unde există riscul încarcerării pentru infracțiuni

militare. De fapt, secțiile de stare civilă transnistrene nu eliberează decât personal

solicitanților copiile actelor de stare civilă.

Petiționarul a pretins că actele de identitatea națională, i-ar putea asigura

integrarea în societate, efectuarea studiilor sau angajarea în câmpul muncii, inclusiv

de a călători sau domicilia pe teritoriul Republicii Moldova, dar și de a pleca peste

hotarele țări.

Rjavitin Alexandr a solicitat constatarea nașterii sale la 5 mai 1994 în satul

Pervomaisc, raionul Slobozia, Republica Moldova, de către mama Rjavitina Irina

(anul nașterii XXXXX) și stabilirea identității acestuia, cu părinții tatăl Rjavitin

Grigorii și mama Rjavitina Irina (f. d. 7).

Pe parcursul examinării cauzei, persoana interesată Serviciul Stare Civilă a

depus referință în întâmpinarea cererii petiționarului, indicând că instanța de

judecată urmează să țină cont de probe suplimentare concludente, care direct sau

indirect pot servi temei la constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile (f. d. 25

– 25).

Prin hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 28 octombrie 2016, s-

a respins cererea petiționarului Rjavitin Alexandr ca neîntemeiată (f. d. 38, 44 – 49).

Pagină 2 din 9

Împotriva acestui act de dispoziție, Rjavitin Alexandr a declarat apel în

termenul legal. Cu toate acestea, intimatul Serviciul Stare Civilă nu a formulat nicio

referință în acest sens.

Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 11 aprilie 2017, a respins apelul

depus de Rjavitin Alexandr și a menținut hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău din 28 octombrie 2016 (f. d. 77 – 82).

La 2 iunie 2017, Curtea de Apel Chișinău le-a expediat participanților la

proces copia deciziei integrale din 11 aprilie 2017 (f. d. 83).

La 1 august 2017, Rjavitin Alexandr, prin intermediul avocatului Tatiana

Chebac, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie

2017, solicitând casarea acesteia și trimiterea pricinii spre rejudecare în instanța de

apel.

În motivarea ilegalității deciziei contestate, recurentul a afirmat că instanța de

apel nu a aplicat articolul 20 alin. (2) din Legea nr. 100 – XV din 26 aprilie 2001

privind actele de stare civilă, care era pertinent pentru justa soluționarea a cauzei.

Așadar, a precizat că prezumția instanței referitoare la faptul că petiționarul ar

poseda unul din documentele enunțate în răspunsul Serviciului Stare Civilă nr. 06/3

– 313 din 16 decembrie 2015 este neîntemeiată. Or instanța de judecată a

administrat eronat extrasul de arhivă din actul de înregistrare a nașterii în calitate de

act de înregistrare a nașterii solicitat de Serviciul Stare Civilă.

Prin urmare, recurentul a susținut că nu are o altă posibilitate de a avea

documentat faptul nașterii sale decât în baza unei hotărârii judecătorești. În plus, la

materialele cauzei au fost anexate articole din presă, care demonstrează că acesta nu

a putut să se adreseze la autoritatea din regiunea transnistreană care deținea actele

solicitate în original. De fapt, în regiunea respectivă putea fi reținut și supus torturii

și relelor tratamente din partea acestor organe.

În viziunea recurentului, o altă încălcare admisă de instanța de apel constă în

judecarea pricinii în ordine de apel în absența sa, nefiindu-i comunicată data și ora

ședinței de judecată. Astfel, a fost arătat că instanța de apel l-a citat pentru 11 aprilie

2017, ora 11:00, însă la această dată, ora 10.50, a fost informat despre examinarea

cauzei sale. Din aceste raționamente, Rjavitin Alexandr a pretins că a fost lipsit de

dreptul de a se expune pe marginea cererii sale de apel și au fost încălcate principiile

contradictorialității și oralității.

La 1 septembrie 2017, în conformitate art. 439 alin. (2) din Codul de

procedură civilă, Curtea Supremă de Justiție a comunicat cererea de recurs

Serviciului Stare Civilă a Republicii Moldova, informând că referința se depune în

termen de o lună de la data primirii scrisorii.

În cadrul examinării admisibilității recursului, completul de judecată a permis

înlocuirea Serviciului Stare Civilă a Republicii Moldova cu succesorul acestuia în

drepturi, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” (f. d. 98 și 99).

Intimatul Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, prin referința din 20

septembrie 2017, a susținut că examinarea cauzei în lipsa unui participant constituie

temei de a declara recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie

2017 (f. d. 101 – 102).

Pagină 3 din 9

În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra

admisibilității recursului se decide fără prezența participanților la proces sau a

reprezentanților acestora, prin emiterea unei încheieri nemotivate despre care se face

o mențiune pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

În procedura de filtru, completul de judecată a stabilit că decizia integrală a

instanței de apel din 11 aprilie 2017 a fost expediată în adresa părților la 2 iunie

2017 (f. d. 83), însă nu a existat dovada recepționării efective a acesteia de către

participanții la proces. Astfel, în atare situație și pentru a nu admite o ingerință

disproporțională în dreptul de acces la justiție, dar având în vederea data expedierii

deciziei contestate, instanța de judecată a constatat că recursul declarat de Rjavitin

Alexandr la 1 august 2017 este depus în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) din

Codul de procedură civilă.

În același timp, mandatul seria MA nr. 1035628 din 31 iulie 2017 dovedește

faptul că avocatul Tatiana Chebac a fost împuternicită în mod legal să atace

hotărârea judecătorească și să reprezinte interesele recurentului, care era în drept să

declare prezentul recurs (f. d. 85), fiind respectate dispozițiile art. 430 din Codul de

procedură civilă, iar materialele cauzei confirmă că cererea nu a fost examinată

anterior. La fel, a fost stabilit că argumentele recurentului se încadrează în

temeiurile prevăzute de art. 432 din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 4 octombrie 2017,

recursul declarat de Rjavitin Alexandr a fost considerat admisibil spre examinare în

fond (f. d. 104).

În conformitate cu articolele 441 și 444 din Codul de procedură civilă,

recursul s-a examinat de un complet de 5 judecători, fără înștiințarea participanților

la proces, însă data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de

Justiție. Astfel, Colegiul a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele

expuse în cererea de recurs și referință au fost formulate cu suficientă precizie

pentru a permite instanței verificarea legalității hotărârii atacate. Totodată, toate

punctele de drept care puteau exista în această cauză pot fi cercetate și soluționate în

mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la dosar. În esență, recurentul și intimatul

au avut posibilitatea să își prezinte poziția în scris și să răspundă la concluziile părții

adverse. Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a

se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen și alții v. Finlanda, 19 aprilie

2007, parag. 72 – 75, Eriksson v. Suedia, 12 aprilie 2012, parag. 66, 72, Pönkä v.

Estonia, 8 noiembrie 2016, parag. 33 – 34).

În subsidiar, în parag. 26 – 27 din decizia Curții Constituționale nr. 95 din 19

decembrie 2016 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 444 din Codul

de procedură civilă, Curtea a statuat că în cazul procedurilor care au ca obiect

autorizarea unui apel sau care consacră verificarea unor aspecte de drept, și nu de

fapt, sunt îndeplinite condițiile articolului 6 din Convenție chiar dacă instanța de

apel sau de recurs nu oferă reclamantului posibilitate să se exprime în fața sa, în

persoană. Iar, în esență nu este afectat accesul liber la justiție.

Verificând decizia contestată în raport cu criticile formulate, în limitele

controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și

Pagină 4 din 9

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de Rjavitin Alexandr este întemeiat și urmează a fi admis, cu dispunerea

casării deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2017 și trimiterea pricinii spre

rejudecare la instanța de apel, pentru motivele ce succed.

Instanța de recurs notează că raportul juridic dedus judecății vizează cererea

depusă de petiționarul Rjavitin Alexandr la 15 august 2016, cu privire la constatarea

nașterii sale la 5 mai 1994 în satul Pervomaisc, raionul Slobozia, Republica

Moldova, de către mama Rjavitina Irina (anul nașterii 1966) și stabilirea identității

acestuia, cu părinții tatăl Rjavitin Grigorii și mama Rjavitina Irina (f. d. 7).

La 28 octombrie 2016, Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău, fiind investită cu

judecarea prezentei pricini, a respins cererea petiționarului Rjavitin Alexandr ca

neîntemeiată (f. d. 38, 44 – 49).

Împotriva celor stabilite de instanța de fond, Rjavitin Alexandr a depus cerere

de apel, iar, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2017, s-a respins

apelul depus de Rjavitin Alexandr și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Râșcani,

mun. Chișinău din 28 octombrie 2016 (f. d. 77 – 82).

La adoptarea soluției, instanța de apel a constatat situația de fapt prezentată de

Rjavitin Alexandr în cererea sa.

Cu privire la fondul cauzei, instanța ierarhic inferioară a reținut că, potrivit

legislației naționale și răspunsului oferit de Serviciul Stare Civilă al Republicii

Moldova, apelantul urma să se adreseze organului competent deținător al

originalelor documentelor cu solicitare scrisă, iar în cazul refuzului în documentare,

să prezinte probe în sensul confirmării refuzului primit. Mai mult, Colegiul judiciar

a specificat că, doar în situația în care nu este posibilă identificarea persoanei în

afară decât prin hotărârea instanței de judecată, este oportună prezentarea

suplimentară a documentelor justificative, eliberate de autoritățile administrației

publice locale sau de altă instituție de stat, care dispune de informație despre

persoana în cauză, cum ar fi, certificatul de la locul de studii sau muncă ș.a., dacă

acestea contribuie la stabilirea identității persoanei (f. d. 80).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel s-a călăuzit de art. 118, 122

din Codul de procedură civilă și de Ordinul Serviciului Stării Civile nr. 31 din 15

aprilie 2011, administrând în calitate de probă răspunsul Serviciului Stării Civile nr.

06/R – 313 din 16 decembrie 2015.

În conformitate cu limitele impuse de articolul 442 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Colegiul lărgit învederează că recurentul s-a plâns că pricina civilă

în ordine de apel a fost judecată în absența sa, nefiindu-i comunicată data și ora

ședinței de judecată. Totodată, cu privire la fondul cauzei, acesta a considerat că

instanța de apel nu a aplicat articolul 20 alin. (2) din Legea nr. 100 – XV din 26

aprilie 2001, care era pertinent pentru justa soluționarea a cauzei.

Persoana interesată Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, prin

referința din 20 septembrie 2017, a susținut că examinarea cauzei în lipsa unui

participant constituie temei de a declara recurs împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 11 aprilie 2017 (f. d. 101 – 102).

Pagină 5 din 9

Analizând argumentele rezumate mai sus, invocate atât de recurent, cât și de

intimat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că instanța de apel a încălcat normele de drept

procedural, atunci când a judecat pricina în absența lui Rjavitin Alexandr și a

apărătorului acestuia, cărora nu le-a comunicat ora ședinței de judecată din 11

aprilie 2017.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) lit. b) din Codul de procedură civilă, se

consideră normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care: pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată.

Colegiul lărgit subliniază că, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 2

februarie 2017, s-a dispus prezentarea cererii de apel motivată de către Rjavitin

Alexandr și achitarea taxei de stat în sumă de 75 lei, dar și s-a fixat ședința de

judecată pentru 11 aprilie 2017, ora 10:00 (f. d. 53 – 54).

În conformitate cu art.102 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța

înștiințează prin citație participanții la proces, martorii, experții, specialiștii și

interpreții privitor la locul, data și ora ședinței de judecată sau la locul, data și ora

efectuării unor acte de procedură. Aceeași obligație pozitivă este prevăzută la

articolul 370 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Conform citației nr. 2a – 262/17 din 10 februarie 2017, a fost înștiințat

apelantul Rjavitin Alexandr și avocatului acestuia, Tatiana Chebac, despre

examinarea cererii acestuia la 11 aprilie 2017, ora 11:00 (f. d. 55).

Instanța de recurs reține că, potrivit avizului de recepție, citația respectivă a

fost recepționată doar de către avocatul Tatiana Chebac la 9 martie 2017. În același

timp, se atestă că pe avizul menționat este inserată ora și data ședinței de judecată

din 11 aprilie 2017, ora 11:00 (f. d. 56). Mai mult, plicul expediat pe numele lui

Rjavitin Alexandr, adeverește faptul că acesta nu a recepționat citația instanței de

apel, fiindu-i expediată la domiciliul acestuia din regiunea transnistreană (f. d. 58).

În subsidiar, scrisoarea Curții de Apel Chișinău anexată la fila dosarului nr. 60

confirmă că ședința de judecată pentru examinarea cererii de apel se va desfășura la

11 aprilie 2017, ora 11:00.

În continuare, rațiunea art. 379 alin. (1) din Codul de procedură civilă impune

obligația instanței de apel de a judeca apelul doar în cazul citării legale a apelantului

și a reprezentantului acestuia, iar atunci când nu există date cu privire la respectarea

procedurii înștiințării, procesul se amână.

La acest capitol, instanța de judecată observă că ședința judiciară din 11

aprilie 2017 a fost deschisă la ora 10:48, fiind constatat că avocatul apelantului,

Tatiana Chebac și reprezentantul Serviciului Stare Civilă nu s-au prezentat, ce se

dovedește prin procesul – verbal al ședinței de judecată (f. d. 75). Cu toate acestea,

în partea descriptivă a deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2017, s-a

indicat ad litteram că, în ședința de judecată, reprezentantul apelantului a susținut

cererea de apel și a solicitat casarea integrală a hotărârii cu remiterea pricinii la o

nouă examinare (f. d. 80). Însă CD-ul anexat la coperta dosarului nu conține nicio

confirmare referitoare la această împrejurare.

Pagină 6 din 9

În plus, din conținutul recipisei din 11 aprilie 2017, rezultă că avocata Chebac

Tatiana a fost prezentă doar la pronunțarea deciziei (f. d. 74). De fapt, este evident

că concluziile instanței de apel referitoare la înștiințarea reprezentantului apelantului

și prezenței acestuia în ședința judiciară, expuse în decizia din 11 aprilie 2017, sunt

în contradicție cu circumstanțele cauzei civile.

Din această perspectivă, Colegiul lărgit constată că pricina civilă în ordine de

apel s-a judecat în absența lui Rjavitin Alexandr și avocatei acestuia, Tatiana

Chebac, cărora nu le-a fost comunicat ora ședinței de judecată din 11 aprilie 2017.

În esență, în dosar lipsesc probele care confirmă transmiterea prin mijloace legale și

primirea citației de către aceștia.

Suplimentar, instanța de recurs apreciază că articolul 26 alin. (2) din Codul de

procedură civilă prevede că principiul contradictorialității presupune organizarea

procesului astfel încât părțile și ceilalți participanți la proces să aibă posibilitatea de

a-și formula, argumenta și dovedi poziția în proces, de a alege modalitățile și

mijloacele susținerii ei de sine stătător și independent de instanță, de alte organe și

persoane, de a-și expune opinia asupra oricărei probleme de fapt și de drept care are

legătură cu pricina dată judecății și de a-și expune punctul de vedere asupra

inițiativelor instanței.

În același context, Curtea Europeană a statuat că principiul

contradictorialității și principiul egalității armelor, care sunt strâns legate, constituie

componente fundamentale ale conceptului de „audiere echitabilă” în sensul

articolului 6 parag. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Aceste

principii, care acoperă toate aspectele dreptului procesual din statele contractante, se

aplică și în sfera specifică de notificare a actelor judiciare ale părților, deși articolul

6 parag. 1 nu poate fi interpretat ca prescripând o formă specifică de notificare a

documentelor (a se vedea Avotiņš v. Letonia [GC], nr. 17502/07, parag. 119, CEDO

2016). Totodată, un prim pas a respectării acestor garanții și dreptului de acces la

tribunal a fost considerat ca fiind citarea corectă a participanților și comunicarea

hotărârilor pentru a le putea contesta (a se vedea cauza Capital Bank Ad v.

Bulgaria, 24 noiembrie 2005). Astfel, Curtea a arătat că instanțele trebuie să dea

dovadă de diligență suficientă și să ia toate măsurile ce se pot aștepta, în mod

rezonabil, de la ele pentru a-i cita pe justițiabili (a se vedea cauza Miholpa v.

Letonia, 31 mai 2007).

Complementar, instanța de recurs subliniază că articolul 373 din Codul de

procedură civilă prevede competența instanței de apel, în cadrul judecării unei cereri

de apel, de soluționare a circumstanțelor de drept și de fapt referitoare la fondul

cauzei. Așadar, aceasta a fost împuternicită să examineze dovezile din dosar și

explicațiile suplimentare date direct de părți. Prin urmare, atât apelantul, cât și

reprezentantul acesteia, urmau a fi audiați de către instanță, de vreme ce au indicat

că nu pot prezenta actele solicitate de Serviciul Stare Civilă, din cauza

imposibilității accesului fizic în regiunea transnistreană (f. d. 63). Cu toate acestea,

instanța de apel a considerat că Rjavitin Alexandr urma să se adreseze către

autoritatea emitentă din această zonă, care deține documentele în original (f. d. 81).

Pagină 7 din 9

Astfel, Colegiul lărgit opinează că cererea de apel conținea atât chestiuni de

fapt, cât și juridice, iar Curtea de Apel a trebuit să facă o evaluare completă a

împrejurării de mai sus. În esență, omisiunea de a clarifica circumstanța referitoare

la riscul întoarcerii recurentului în regiunea transnistreană denotă, în plus, o judecare

superficială și formală a cererii. Mai mult, noțiunea de proces echitabil garantează

dreptul participantului la proces să comenteze toate elementele din cauza sa, în

scopul de a influența decizia instanței.

În consecință, instanța de recurs conchide că instanța de apel a judecat pricina

în absența lui Rjavitin Alexandr și avocatului acestuia, Tatiana Chebac, cărora nu le-

a comunicat ora ședinței de judecată din 11 aprilie 2017, ceea ce constituie o

încălcare a normelor de procedură prevăzute la art. 432 alin. (3) lit. b) din Codul de

procedură civilă. Per ansamblu, această împrejurare a condus la încălcarea dreptului

la un proces echitabil al lui Rjavitin Alexandr garantat la art. 20 alin. (1) din

Constituția Republicii Moldova și art. 6 parag. 1 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

Colegiul lărgit învederează că faptele descrise mai sus confirmă că erorile

judiciare depistate supra sunt esențiale și nu pot fi corectate de către instanța de

recurs. La fel, având în vedere că normele de drept procedural au un caracter

absolut, fiind reglementate de norme imperative, iar încălcarea acestora atrage după

sine casarea deciziei, instanța de recurs nu va analiza motivele invocate în cererea de

recurs cu privire la fondul cauzei.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept: să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în

toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Pe baza celor prezentate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul declarat de Rjavitin Alexandr, prin intermediul avocatului Tatiana Chebac,

de a casa decizia instanței de apel și de a restitui pricina spre rejudecare în aceiași

instanță, în alt complet de judecători.

La rejudecarea pricinii este necesar de ținut cont de cele expuse și în

dependență de cele obținute de emis o hotărâre legală, respectând dreptul părților la

un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Rjavitin Alexandr, prin intermediul avocatului

Tatiana Chebac.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2017, în cauza civilă

la cererea depusă de petiționarul Rjavitin Alexandr, persoana interesată Instituția

Pagină 8 din 9

Publică „Agenția Servicii Publice”, privind constatarea faptului ce are valoare

juridică, cu trimiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecător Tatiana Vieru

Judecători Iuliana Oprea

Nicolae Craiu

Galina Stratulat

Mariana Pitic

Pagină 9 din 9