2rac-325/17 — încasarea datoriei

dosarul nr. 2rac-325/17

prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani)

Judecător: V. Muntean

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

Î N C H E I E R E

11 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Primăria satului

Ghidighici, reprezentată de avocatul Dlujanschi Elic,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Institutul

Municipal de Proiectări ,,CHIȘINĂUPROIECTʼʼ împotriva Primăriei satului

Ghidighici cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de Primăria satului Ghidighici, reprezentată de avocatul

Dlujanschi Elic, și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul

Buiucani) din 30 ianuarie 2017,

c o n s t a t ă :

La 20 octombrie 2016 IMP ,,CHIȘINĂUPROIECTʼʼ a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Primăriei satului Ghidighici cu privire la încasarea

datoriei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, în temeiul contractului nr. 3120-VP din 2

august 2013, IMP ,,CHIȘINĂUPROIECTʼʼ a prestat pârâtului Primăriei satului

Ghidighici servicii de organizare a procesului de verificare a proiectului obiectivului

- ,,Reconstrucția casei de cultură din str. Ștefan cel Mare și Sfînt din satul

Ghidighiciʼʼ. Prețul serviciilor de verificare, potrivit pct.2.1. al contractului a fost

stabilit în sumă de 43 514 lei, inclusiv TVA 20% - 7 252 lei, care urma să fie plătit

în termen de 10 zile după semnarea actului de predare-primire, sub sancțiunea

aplicării unei penalități de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, dar nu mai mult de

15% din suma contractului (pct.4.1 din contract).

Comunică că, la 29 august 2013 părțile contractante IMP

,,CHIȘINĂUPROIECTʼʼ și Primăria satului Ghidighici în calitate de beneficiar, prin

perfectarea actului nr.1/53 de predare-primire a lucrărilor de proiectare pe obiectul

nr.3120-VP, au constatat executarea serviciilor de verificare a proiectului

1

obiectivului - ,,Reconstrucția casei de cultură din str. Ștefan cel Mare și Sfint din

satul Ghidighiciʼʼ, în sumă de 43 514 lei, inclusiv TVA 20% - 7 252 lei, oferind

asigurări privind achitarea cât de curând posibil a serviciilor prestate.

Menționează că pârâtul Primăria satului Ghidighici, în confirmarea

recepționării serviciilor prestate din executarea contractului nr.3120-VP din 2 august

2013 în sumă de 43 514 lei, la 29 august 2013 a semnat fără obiecții factura fiscală

eliberată de către IMP ,,CHIȘINĂUPROIECTʼʼ.

Susține că, în legătură cu întârzierea executării obligației de plată a serviciilor

prestate, prin actul de verificare a datoriilor reciproce la situația din 1 octombrie

2014, Primăria satului Ghidighici a confirmat soldul datoriei în sumă de 43 514 lei

față de IMP ,,CHIȘINĂUPROIECTʼʼ, reconfirmând obligația de plată a serviciilor

prestate.

Relevă că ulterior, în anul 2015, în legătură cu schimbarea primarului, în

adresa Primăriei satului Ghidighici a fost remis din nou actul de verificare a

decontărilor reciproce la situația din 30 noiembrie 2015, care de această dată nu a

fost semnat de către primar, fiind restituit cu obiecțiile contabilului din 28 decembrie

2015.

Insistă că din motivul tergiversării executării obligației de plată, în ordinea

tranșării extrajudiciare a litigiului, în adresa pârâtului a fost adresată notificarea

repetată privind finalizarea plăților, care a fost lăsată de către pârât fără răspuns.

Mai indică că, potrivit art.277 alin. (1) lit. b) și alin.(2) Cod civil, cursul

prescripției extinctive se întrerupe în cazul în care debitorul săvârșește acțiuni din

care rezultă că recunoaște datoria. După întreruperea cursului prescripției extinctive,

începe să curgă un nou termen. Timpul scurs până la întreruperea cursului

prescripției extinctive nu se include în noul termen de prescripție extinctivă.

Astfel, prin actul de verificare a decontărilor reciproce la situația din 1

octombrie 2014, semnat de către primarul satului Ghidighici, a fost recunoscută

datoria în sumă de 43 514 lei față de reclamant, fiind reconfirmată obligația de plată.

Consideră că, în asemenea circumstanțe, ținând cont de prevederile art. 277

Cod civil, prezenta acțiune este înaintată cu respectarea termenului prescripției

extinctive.

Solicită încasarea din contul pârâtului Primăriei satului Ghidighici, mun.

Chișinău în beneficiul IMP ,,CHIȘINĂUPROIECTʼʼ a sumei datoriei de 43 514 lei

și a tuturor cheltuielilor de judecată, inclusiv pentru asistență juridică.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 30 ianuarie 2017

acțiunea a fost admisă integral. S-a încasat din contul Primăriei satului Ghidighici în

beneficiul IMP ,,CHIȘINĂUPROIECTʼʼ datoria în baza contractului nr. 3120-V din

2 august 2013 în mărime de 43 514 lei și 1 305 lei achitați în calitate de taxă de stat,

iar în total 44 819,42 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2017 a fost respins apelul

declarat de Primăria satului Ghidighici, reprezentată de avocatul Dlujanschi Elic,

și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 30

ianuarie 2017.

2

La data de 25 iulie 2017 Primăria satului Ghidighici, reprezentată de avocatul

Dlujanschi Elic, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11

mai 2017, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel nu s-a expus asupra

faptului că instanța de fond a examinat cauza în absența reprezentantului pârâtului,

avocatului Dlujanschi Elic, care fiind bolnav, prin intermediul adresei e-mail a depus

o cerere de amânare a ședinței de judecată.

Susține că instanța de apel nu a constatat și nu a elucidat pe deplin

circumstanțe importante pentru soluționarea cauzei. Nu s-a expus asupra faptului că

obiectivul - ,,Reconstrucția casei de cultură din str. Ștefan cel Mare și Sfint din satul

Ghidighiciʼʼ, a fost finanțat din bugetul Primăriei municipiului Chișinău și nu din

bugetul Primăriei Ghidighici, or contractul nr. 3120-VP din 2 august 2013 încheiat

între IMP ,,CHIȘINĂUPROIECTʼʼ și Primăria satului Ghidighici nu prevede din

contul căreia va fi sursa de finanțare.

Reiterează că nu a avut posibilitatea de a invoca motivele date în instanțele

ierarhic inferioare, deoarece cauza a fost examinată în lipsa sa.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei instanței de apel din 11

mai 2017 a fost expediată în adresa recurentei la 9 iunie 2017, fapt confirmat prin

scrisoarea de însoțire cu nr. 5387 (f. d. 9993).

Astfel, instanța de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 25 iulie 2017 în termen.

La data de 16 august 2017, în adresa intimatului IMP

,,CHIȘINĂUPROIECTʼʼ a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

Însă, intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus

referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Primăria satului Ghidighici,

reprezentată de avocatul Dlujanschi Elic, în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

3

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Primăria satului

Ghidighici, reprezentată de avocatul Dlujanschi Elic, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că nu poate fi reținut argumentul recurentei precum că

a fost lipsită de dreptul de a participa la examinarea cauzei în instanța de fond, or în

procesul-verbal al ședinței de judecată a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din

30 ianuarie 2017 este indicat expres că instanța de judecată a citat pârâtul pe adresa

indicată în cererea de chemare în judecată și la dosar a parvenit avizul de recepție pe

numele pârâtului prin care se dovedește că a fost citat legal (f. d. 38-39).

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție conchide că la materialele cauzei se atestă avizul de

recepție a Primăriei satului Ghidighici semnat la data de 15 noiembrie 2016 (f. d.

28).

Iar, potrivit art. 102 alin. (41) Cod de procedură civilă, participanții la proces

înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor

de procedură la o dată ulterioară.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

4

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către Primăria satului Ghidighici,

reprezentată de avocatul Dlujanschi Elic.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Primăria satului Ghidighici, reprezentată de

avocatul Dlujanschi Elic, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva

5