2r-578/17 — încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată

prima instanță: C. Guzun dosarul nr. 2r-578/17

instanța de apel: I. Cimpoi, N. Simciuc, A. Pahopol

D E C I Z I E

11 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță

examinând recursul declarat de Ivan Parmacli împotriva încheierii Curții de Apel

Chișinău din 03 noiembrie 2016,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de banca comercială „

Moldova Agroindbank”, societate pe acțiuni împotriva Elenei Parmacli, Ivan Parmacli

și societății cu răspundere limitată „Parmacli Com” cu privire la încasarea datoriei și a

cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă

La 25 noiembrie 2015 banca comercială „Moldova Agroindbank”, societate pe

acțiuni (în continuare – BC „Moldova Agroindbank” SA) a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Elenei Parmacli, Ivan Parmacli și societății cu răspundere limitată

„Parmacli Com” (în continuare – SRL „Parmacli Com”), solicitînd încasarea în mod

solidar a datoriei în sumă de 83745,90 de lei și a cheltuielilor de judecată pentru

achitarea taxei de stat în sumă de 2512,38 de lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 21 martie 2016 s-a admis

acțiunea integral. S-a încasat în mod solidar de la Elena Parmacli, Ivan Parmacli și SRL

„Parmacli Com” în beneficiul BC „Moldova Agroindbank” SA datoria totală în baza

contractului de credit în sumă de 83745,90 de lei, cheltuielile de judecată pentru

achitarea taxei de stat în sumă de 2512,38 de lei, cheltuielile de judecată pentru

înștiințarea pîrîtului în sumă de 118 lei și cheltuielile de executare în sumă de 2157 de

lei (f.d.50).

La 16 august 2016 Ivan Parmacli a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din 21 martie 2016, solicitînd admiterea apelului, casarea

hotărîrii primei instanțe cu trimiterea cauzei spre examinare în prima instanță în alt

complet de judecători (f.d.70-73).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2016 s-a restituit apelul

declarat de Ivan Parmacli din motivul că a fost depus în afara termenului legal (f.d.103-

106).

La 20 iunie 2017 Ivan Parmacli a expediat în adresa Curții Supreme de Justiție

1

cererea de recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2016,

solicitând admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel cu restituirea cauzei

spre rejudecare în prima instanță și scutirea de la plata taxei de stat (f.d.114-116).

În argumentarea recursului a menționat că, a recepționat încheierea recurată

tradusă în limba rusă la 05 iunie 2017, iar pînă în prezent nu a primit o copie de pe

cererea de chemare în judecată.

Susține că nu a fost înștiințat despre faptul că poate lua cunoștință de procesul-

verbal al ședinței de judecată în prima instanță și în instanța de apel, fiind încălcate

dispozițiile art. 275 din Codul de procedură civilă.

Consideră că instanța de apel nu a aplicat prevederile art. 388 alin. (1) lit. b) și f)

din Codul de procedură civilă.

Afirmă că se află într-o situația financiară grea, deoarece are la întreținere un copil

minor și soția se află în concediu pentru îngrijirea acestuia, el fiind unicul întreținător.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Ivan

Parmacli, urmează a fi respins pentru următoarele.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Avînd în vedere faptul că din materialele cauzei nu se poate desprinde momentul

comunicării recurentului încheierii Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2016

(f.d.103-106), însă în recurs ultimul invocă faptul că a luat cunoștință de încheierea

recurată tradusă în limba rusă la 05 iunie 2017, la care instanța de recurs îi va acorda

credibilitate, deoarece nu există alte probe ce ar atesta contrariul, Colegiul ajunge la

concluzia că demararea căii de atac a fost exercitată în termen, or potrivit art. 425 din

Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este

de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Verificînd legalitatea încheierii instanței de apel prin prisma argumentelor invocate

în recurs, Colegiul constată că, actul de dispoziție judecătoresc a fost emis cu

respectarea normelor de drept material și procedural incidente speței.

În conformitate cu art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărîrii, dacă

legea nu prevede altfel.

Potrivit art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de apel

restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal,

iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze

repunerea în termen.

Conform art. 113 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul

de procedură încetează o dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța judecătorească (judecător).

Colegiul reține justețea încheierii instanței de apel de restituire a apelului declarat

de Ivan Parmacli din motivul că a fost depus în afara termenului legal, deoarece ultimul

luînd cunoștință de hotărîrea motivată a primei instanței tradusă în limba rusă la 13 iulie

2016, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS2000374781AS (f.d.94), nu a

prezentat probe care ar demonstra imposibilitatea depunerii cererii de apel în termenul

stabilit de lege, totodată nefiind solicitată repunerea în termen, or potrivit art. 116 alin.

(3) din Codul de procedură civilă, la cererea de repunere în termen se anexează probele

2

ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de

procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate

documentele respective etc.).

Mai mult, Ivan Parmacli la data recepționării hotărîrii Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 21 martie 2016, tradusă în limba rusă, cunoștea termenul și modul de atac

a acesteia, întrucît în dispozitivul actului de dispoziție judecătoresc sunt indicate atît

termenul de atac cît și instanța în care poate fi demarată calea de atac, or recurentul

urma să dea dovadă de diligența corespunzătoare în vederea susținerii poziției sale în

proces, întru evitarea restituirii cererii de apel peste termen, ca sancțiune procedurală, or

potrivit art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă în raport cu art. 56 alin. (1) și (3)

din aceeași lege, sancțiunile procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele

de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz

de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz

de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

În această ordine de idei, Colegiul nu poate reține argumentele invocate de recurent

în susținerea poziției, întrucît acestea vizează fondul cauzei și sunt expuse asupra

ilegalității hotărîrii primei instanțe, care nu pot fi puse la baza recursului.

Totodată, Colegiul reiterează că, termenul stabilit de lege este unul imperativ și

peremptoriu, or art.110 din Codul de procedură civilă prevede că, termenul de

procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu

de acte. Astfel, recurentul urma să demareze calea de atac apelul în interiorul termenului

stabilit de lege, în caz contrar intervenind uno icto restituirea cererii de apel. Or

dispoziția art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de apel

restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal,

iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze

repunerea în termen.

Instanța de recurs consideră relevantă jurisprudența CtEDO la examinarea cauzelor

în care Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare

privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (Van Harn contra Germaniei, nr.

7557/03 din 11 septembrie 2007).

Astfel, Colegiul menționează că Ivan Parmacli fiind interesat în soarta soluționării

prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de

acces la instanță prin depunerea în termen a cererii de apel, fapt omis de acesta.

Din aceste motive, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia respingerii recursului declarat de Ivan Parmacli,

ca fiind neîntemeiat cu menținerea încheierii Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie

2016.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e

Se respinge recursul declarat de Ivan Parmacli.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2016 în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de banca comercială „ Moldova

3

Agroindbank”, societate pe acțiuni împotriva Elenei Parmacli, Ivan Parmacli și

societății cu răspundere limitată „Parmacli Com” cu privire la încasarea datoriei și a

cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Ion Druță

4