2ra-1663/17 — repararea prejudiciului cauzat

2ra-1663/17 — repararea prejudiciului cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Judecătoria Buiucani Dosarul nr.2ra-1663/17

Mun. Chișinău

Judecător:E. Cojocari

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A: Panov, M. Anton, I. Cotruță

ÎNCHEIERE

04 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Valentina Clevadî

Judecători Dumitru Mardari, Iuliana Oprea

soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Ministerul Justiției,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Kemal

Erkut împotriva Ministerului Justiției și Procuraturii Generale privind repararea

prejudiciului material și moral cauzat în urma acțiunilor ilicite ale organului de

urmărire penală și instanțele de judecată, obligarea de a cerere scuze și încasarea

cheltuielile de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, prin care s-a

respins apelul declarat de Ministerul Justiției și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din 24 noiembrie 2016,

c o n s t a t ă:

La 03 octombrie 2016, Kemal Erkut s-a adresat cu cererea de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției și Procuraturii Generale, prin care a

solicitat încasarea din contul bugetului de stat în beneficiul său a prejudiciului

material în sumă de 237,716 lei și a prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei,

obligarea Procurorului General de a aduce reclamantului scuze oficiale în numele

statului și încasarea din contul bugetului de stat în beneficiul acestuia a cheltuielilor

de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, fiind cetățean al republicii

Cipru, împreună cu ruda sa Mustafa Sertach, la data 28 ianuarie 2016, cu cursa

Londra-Chișinău au aterizat pe Aeroportul Internațional Chișinău cu scopul ca să se

logodească cu cetățeanca Republicii Moldova, Vera Ceban.

Aflându-se la Aeroportul Internațional Chișinău la ghișeul de control al

pașaportului se aflau două doamne care la prezentarea pașaportului său, cât și a

pașaportului lui Mustafa Sertach una dintre acele doamne a ieșit din ghișeu și

întorcându-se peste 10-15 minute, a întrebat reclamantul de ce a pus bani în

interiorul pașaportului, la care reclamantul a declarat că probabil banii au nimerit

întâmplător, deoarece în buzunarele unde erau pașapoartele acolo erau și banii.

După ce au fost interogați fără a le prezenta vreo copie a procesului-verbal de

audiere și a procesului-verbal de ridicare a pașapoartelor, anchetatorul le-a spus că

sunt liberi și pot pleca. Atunci i-a cerut anchetatorului pașapoartele prezentându-i

biletul de întoarcere pentru data de 06 februarie 2016, însă anchetatorul le-a

1

comunicat că timp de 2-3 zile acestora le vor fi restituite pașapoartele.

Comunică că după aproximativ patru ore de la aterizare în sala de așteptare a

aeroportului s-au întâlnit cu Ceban Vera care le-a spus că și ea a fost interogată de

doi polițiști, unul dintre ei i-a dat numărul de telefon și i-a spus că a doua zi să se

apropie de el la sectorul de poliție care se află în spatele aeroportului.

Relatează reclamantul că a doua zi dânsul împreună cu Ceban Vera și Mustafa

Sertach au plecat la aeroport, ajungând acolo ei au rămas în sala aeroportului, iar

Ceban Vera a plecat la sectorul de poliție. După ce a ieșit de la sectorul de poliție

Ceban Vera le-a comunicat acestora că polițistul pe nume Aurel i-a dat un număr de

telefon a unui avocat care trebuia chipurile să-i ajute.

În aceiași zi, Ceban Vera a telefonat avocatul la care ultimul i-a comunicat că

persoanele străine cărora li s-a luat pașapoartele trebuie să achite câte 600 euro

pentru a le întoarce. Nefiind de acord cu aceasta, dânșii au scris o plângere la

organele competente pentru faptul că de la ei se pretind bani.

Astfel, în baza plângerii depuse, de către DGUP a CNA a fost pornită cauza

penală nr.2016970044, conform art.42, 324 alin.(l) Cod penal pe faptul coruperii

pasive comise de către avocat și unul dintre colaboratorii poliției care estorcau bani

de la cetățenii Republicii Cipru Kemal Erkut și Mustafa Ertach.

Indică reclamantul că la 24 februarie 2016 ofițerul de urmărire penală P.C.E.

al direcției Generale Urmărire penală a C.N.A., locotenent colonel Ciobanu

Vladislav i-a înaintat lui Kemal Erkut ordonanța de recunoaștere în calitate de

bănuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art.325 alin.(2) lit. b) Cod penal.

La 29 februarie 2016, de către procurorul Procuraturii Anticorupție

Munteanu Ion i-a fost adusă spre cunoștință ordonanța prin care a fost scos de sub

urmărire penală, pașaportul și bancnota de 10 euro i s-a restituit.

Consideră reclamantul că ofițerul de urmărire penală al P.C.E. al Direcției

Generale Urmărire penală a C.N.A. locotenent colonel Ciobanu Vladislav și organul

de urmărire penală al SUP a SPP Aeroportul Internațional Chișinău, cât și

procurorul care a condus urmărirea penală au încălcat drepturile constituționale.

Menționează reclamantul că, prin ordonanța din 29 februarie 2016 emisă de

către procurorul în Procuratura Anticorupție Munteanu Ion, de iure și de facto s-a

constatat că urmărirea penală în privința reclamantului a fost începută în lipsa

probelor, nu a existat temei de a aplica măsuri de constrângere în privința acestuia și

de a1 bănui în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.325 alin.(l) lit. b) Cod penal.

Totodată, indică că a fost bănuit ilegal în comiterea acțiunilor pe care nu le-a

comis, iar colaboratorii care au instrumentat cauza penală în privința lui intenționat

și-au depășit atribuțiile de serviciu.

Pe parcursul urmăririi penale dânsul nu s-a autodenunțat și nu a recunoscut

săvârșirea infracțiunii fabricate de către organul de urmărire penală care a

administrat cauza penală.

Constată reclamantul că, ilegal a fost intentat dosarul penal nr.2016875005

pe semnele infracțiunii prevăzute de art.325 alin.(2) lit. b) Cod penal fapt care cade

sub incidența înaintării cerințelor despăgubirii atât materiale cât și morale.

În pofida faptului că bănuielile respective au fost deja anterior argumentat

respinse, colaboratorii urmăririi penale PCE al direcției Generale Urmărire Penală a

CNA și-au realizat intențiile sale, fără a-i aduce probe obiective, considerându-1

deja criminal.

Indică reclamantul că, până la moment nici procurorul care a condus

urmărirea penală nici procurorul ierarhic superior nu i-au adus scuze oficiale în

2

numele statului. Astfel, toate aceste acțiuni i-au pricinuit imense stresuri și suferințe

sufletești care evident i-au agravat starea sănătății.

Specifică reclamantul că la 06 februarie 2016 avea bilet retur achitat în

prealabil la avionul cu cursa nr.3797 spre Marea Britanie, însă, din cauza

circumstanțelor expuse, costul biletului retur fiind la prețul de 141 lire sterline.

Aflându-se pe teritoriul Republicii Moldova, dânsul a avut nevoie să

închirieze un automobil, deoarece locuia în sat și trebuia să se prezinte la organul

de urmărire penală în mun. Chișinău. Conform contractului de locațiune cu nr.CPE

496/4577 din 28 ianuarie 2016 și 01martie 2016, reclamantul a închiriat

automobilul Toyota Carolla de pe data de 28 ianuarie 2016 până pe 06 februarie

2016 achitând 4648 lei și de pe data de 01 martie 2016 până pe 06 martie 2016

achitând 3292 lei. În total, cheltuielile pentru închirierea automobilului constituie

7940 lei.

Suma pretinsă de reclamant constituie 7 237 lire sterline (185 267 lei), suma

pentru salariul lunar ratat, 141 lire sterline (3609 lei), suma pentru biletul retur ratat

la avion, 1500 lire sterline (38400 lei), suma pentru închirierea imobilului în care

trebuia să-și desfășoare activitatea profesională, (7237+141+1500=8878) lire

sterline conform ratei de schimb a BNM constituie 227276 lei) și 7940 lei pentru

închirierea automobilului și 2500 lei pentru asistența juridică, în total 237 716 lei.

Astfel, prejudiciul moral, reclamantul îl estimează la suma de 50000 mii lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 24 noiembrie 2016,

acțiunea a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea din contul bugetului de stat în

beneficiul lui Kemal Erkut a prejudiciului moral cauzat în sumă de 15 000 lei. În

rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 24 noiembrie 2016, Ministerului Justiției a contestat cu apel hotărârea

primei instanțe, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri prin care

acțiunea să fie respinsă integral ca neîntemeiată.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a

constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

procedural.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, s-a respins apelul

declarat de către Ministerului Justiției și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din 24 noiembrie 2016.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de

apelant nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele

dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat o apreciare

obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat

normele de drept material și procedural și în consecință a adoptat o hotărâre legală și

întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanțe de apel, Ministerului Justiției a declarat

recurs, prin care solicită admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței

de apel și a hotărârii primei instanțe din 24 noiembrie 2016, cu emiterea unei noi

hotărâri prin care acțiunea înaintată de Kemal Erkut să fie respinsă integral.

Prin referința depusă la 30 august 2017, Procuratura Generală, reprezentată de

Danilescu Cristina, consideră că acțiunea depusă de Kemal Erkut este neîntemeiată,

3

invocând absența temeiurilor prevăzute la art. 6 al Legii privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești, care ar acorda dreptul intimatului la

repararea prejudiciului cauzat.

Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 23

februarie 2017 a fost expediată recurentului la 11 aprilie 2017, însă deoarece la

materialele cauzei nu există dovada recepționării acesteia, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin

prisma art. 434 CPC, consideră recursul depus la data de 21 iulie 2017 în termen.

Pledând pentru admiterea recursului în sensul declarat, recurentul consideră

că soluția instanței de apel este pripită, fapt ce rezultă din nedeterminarea naturii

juridice a obiectului litigiului, criteriu care presupune prin sine lămurirea corectă și

certă a situației de fapt și de drept.

De asemenea, susține că instanța de apel examinând apelul a trecut în mod

superficial argumentele invocate de către Ministerului Justiției și materialul

probator anexat la materialele cauzei, fără a examina legalitatea și temeinicia

hotărârii supusă apelului sub toate aspectele, în raport cu legislația ce guvernează

litigiul în cauză.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Ministerului Justiției,

urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau

analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a

fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i-a comunicat locul, data

și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind

limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor

persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al

ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât

cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

4

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat Ministerului Justiției, este

declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4)

CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, completul a constatat existența

unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede

că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În cazul de față, argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs

nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, nefiind posibilă

determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi

supus controlului judiciar.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul reiterează și faptul că, recursul trebuie să fie unul „efectiv”, atât în

practică, cât și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi

considerate ca fiind „serioase și legitime” conform Convenției (a se vedea

Mitropolia Basarabiei și alții vs. Moldova, nr. 45701/99 § 137, ECHR 2001-XII). În

același timp, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică

să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito

vs Republica Moldova, 10 iulie 2001, Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă în

recursul declarat de către Ministerului Justiției asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de către Ministerului Justiției, ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Ministerului Justiției se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului Valentina Clevadî

Judecători Dumitru Mardari

Iuliana Oprea

5