2ra-1639/17 — incasarea datoriei si compensarea cheltuielilor de judecata

Prima instanță, Jud. Edineț: G. Bîrsan dosarul nr. 2ra-1639/17

Instanța de apel, Curtea de Apel Bălți:

I. Grosu, A. Corcenco, A. Ciobanu

Î N C H E I E R E

27 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Nicolaie Craiu

Luiza Gafton

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind

admisibilitatea recursului declarat de către Întreprinderea Mixtă „Moldcell” Societate

pe Acțiuni,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii Mixte

„Moldcell” Societate pe Acțiuni împotriva lui Botnari Sandel cu privire la încasarea

datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 04 mai 2017, prin care a fost respins

apelul declarat de către Întreprinderea Mixtă „Moldcell” Societate pe Acțiuni și

menținută hotărârea Judecătoriei Edineț din 24 februarie 2017,

c o n s t a t ă

La 29 noiembrie 2016, ÎM „Moldcell” SA a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Botnari Sandel cu privire la încasarea datoriei și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 18 iulie 2013 în calitate de

operator a încheiat cu Botnari Sandel, în calitate de abonat contractul de abonament nr.

78400615 și acordul suplimentar, potrivit căruia operatorul se obligă să ofere

abonatului posibilitatea de a beneficia de opțiunea promoțională de procurare a unui

telefon mobil la preț special cu condiția achitării din partea abonatului a abonamentului

lunar pe perioada prevăzută de contract.

Din motiv, că abonatul Botnari Sandel a încetat să achite abonamentul lunar, a

cauzat operatorului un prejudiciu care constă din datoria plus compensația în valoare

de 2500 lei.

Susține că, abonatului i s-a acumulat și penalitatea conform pct. 11 a acordului

suplimentar de 0, 5 % pe zi pentru 100 zile de întârziere, ce constituie suma de 1250

lei.

Declară reclamantul că la reclamația expediată pârâtului la 10 decembrie 2015

prin care a fost informat despre nerespectarea clauzelor contractuale, pârâtul nu a dat

răspuns.

1

Cere ÎM „Moldcell” SA încasarea din contul lui Botnari Sandel sumei de 3750 lei

cu titlu de datorie și compensarea cheltuielilor de judecată compuse din 1000 lei cu

titlu de cheltuieli de asistență juridică și 270 lei cu titlu de taxă de stat.

Prin hotărârea Judecătoriei Edineț din 24 februarie 2017, a fost admisă parțial

acțiunea și s-a încasat din contul lui Botnari Sandel în beneficiul ÎM „Moldcell” SA

suma de 3750 lei și în beneficiul statului suma de 270 lei cu titlu de taxă de stat.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 04 mai 2017, a fost respins apelul declarat de

către ÎM „Moldcell” SA și menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din

30 mai 2014.

Atât prima instanță, cât și instanța de apel și-au argumentat soluția cu referire la

respingerea pretenției privind compensarea cheltuielilor de asistență juridică,

concluzionând că din materialele dosarului nu se constată că acestea au fost suportate

de către ÎM „Moldcell” SA, în bonurile de plată ÎM „Moldcell” SA nefigurând ca

plătitor și nici nu se atestă transferul unor sume de bani din contul ultimei în beneficiul

ÎM „Incaso” care figurează ca plătitor.

La 11 iulie 2017, ÎM „Moldcell” SA a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 24

februarie 2017 și modificarea hotărârii Judecătoriei Edineț din 24 februarie 2017 cu

încasarea din contul lui Botnari Sandel sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică.

În susținerea recursului ÎM „Moldcell” SA a invocat ilegalitatea și netemeinicia

hotărârilor instanțelor de judecată ierarhic inferioare în partea respingerii pretenției

privind compensarea cheltuielilor de asistență juridică.

De asemenea a indicat că, în baza procurii din 30 iunie 2016 prin care ÎM

„Moldcell” SA a împuternicit pe SRL „Incaso” să o reprezinte în instanțele de judecată

și inclusiv să achite taxa de stat și toate serviciile juridice din cont propriu, astfel

cheltuielile de asistență juridică au fost achitate de către SRL „Incaso” și urmează a fi

considerate drept cheltuieli de judecată percepute de la persoana în al cărui interes se

exercită actele procedurale.

Mai indică că potrivit Contractului nr. 01-02/11 din 01 februarie 2011 a fost

stabilit că cheltuielile de judecată vor fi suportate de prestatorul SRL „Incaso”.

Prestatorul va putea apela din cont propriu la serviciile de asistență juridică a

avocaților licențiați.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele dosarului atestă că copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 mai

2017 a fost expediată în adresa recurentei la 17 mai 2017 (f.d. 63) și recepționată de

către recurent la 20 mai 2017 (f.d. 64), în circumstanțele relevate, recursul declarat de

către ÎM „Moldcell” SA la 11 iulie 2017 se consideră a fi depus în termenul prevăzut

de lege.

La 07 august 2017, în adresa intimatului Botnari Sandel a fost expediată copia

recursului declarat de către ÎM „Moldcell” SA cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței.

Intimatul Botnari Sandel nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a

depus referință în termenul stabilit.

2

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul declarat de către ÎM „Moldcell” SA este inadmisibil, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin.

(2), (3) și (4).

Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către ÎM „Moldcell” SA nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțată de către instanțele de judecată ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.

Nu poate fi reținut argumentul recurentului ÎM „Moldcell” SA precum că în baza

procurii din 30 iunie 2016 și a contractului nr. 01-02/11 din 01 februarie 2011 a

împuternicit pe SRL „Incaso” să o reprezinte în instanțele de judecată și inclusiv să

achite taxa de stat și toate serviciile juridice din cont propriu, astfel cheltuielile de

asistență juridică achitate de către SRL „Incaso” urmează a fi considerate drept

cheltuieli de judecată percepute de la persoana în al cărui interes se exercită actele

procedurale, deoarece ÎM „Moldcell” SA nu este îndreptățită să solicite compensarea

3

cheltuielilor de asistență juridică deoarece ele nu au fost suportate real de către aceasta,

contractul potrivit căruia ÎM „Incaso” și-ar fi asumat suportarea cheltuielilor de

judecată ale ÎM „Moldcell” SA nu a fost anexat la materialele cauzei, în aceste

circumstanțe beneficiarul serviciilor nu a demonstrat suportarea acestora.

Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate și urmează a

fi respinse.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept

procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia în

fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să

dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c.

Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele

recursului invocate în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării cauzei,

asupra cărora instanțele de judecată ierarhic inferioare s-au pronunțat deja în modul

corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către

ÎM „Moldcell” SA ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art.

433 lit. a) și art. 440, CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Întreprinderea Mixtă „Moldcell” Societate pe Acțiuni

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Nicolaie Craiu

Luiza Gafton

4