3ra-882/17 — contestarea actului administrativ

prima instanță: N. Corcea dosarul nr. 3r-882/17

instanța de apel: N. Vascan, E. Fistican, Vl. Clima

Î N C H E I E R E

21 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele completului, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Oleg Sternioală

examinând recursul declarat de reprezentantul Primarului general al municipiului

Chișinău, Maxim Donici împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie

2017,

adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului general al municipiului

Chișinău, intervenient accesoriu Societatea cu Răspundere Limitată „Iulicons Grup” cu

privire la contestarea actului administrativ,

c o n s t a t ă

La 09 septembrie 2016, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Primarului general al municipiului Chișinău,

intervenient accesoriu Societatea cu Răspundere Limitată „Iulicons Grup” (în

continuare SRL „Iulicons Grup”) cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii menționează că, la 08 iulie 2016, Primarul general al

municipiului Chișinău a emis dispoziția nr.796-d din 08 iulie 2016 „cu privire la

eliberarea autorizației de funcționare SRL „Iulicons Grup””.

Relevă că, în conformitate cu art. 68 alin. (2) din Legea privind administrația

publică locală și pct. 9, sbp. 2), lit. a) din Regulamentul „cu privire la organizarea și

funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat”, la 27 iunie 2016 a înaintat

notificarea nr. 1304/OT4-1463, prin care a solicitat abrogarea actului administrativ

nominalizat, însă, pârâtul nu a răspuns la notificare.

Invocă reclamantul că, dispoziția contestată a fost emisă cu încălcarea

competenței, deoarece Primarul general al municipiului Chișinău nu dispune de

competența de a permite eliberarea autorizației de funcționare pentru unitățile

comerciale. Or, în conformitate cu prevederile pct. 2.1.-2.13., pct. 3.1.-3.13. din

Regulamentul privind eliberarea autorizațiilor de funcționare a unităților comerciale și

de prestare a serviciilor pe teritoriul municipiului Chișinău, aceasta urmează să fie

perfectată de către Direcția comerț, alimentație publică și prestări servicii.

Totodată, susține că, în urma examinării actelor care au stat la baza emiterii

dispoziției contestate, cât și potrivit datelor din baza de date a Registrului bunurilor

imobile, a constatat că imobilul în cadrul căruia urmează să fie desfășurată activitatea

comercială, amplasat pe str. Armenească, 57, nu este înregistrat în conformitate cu

1

normele legale.

Solicită admiterea acțiunii și anularea dispoziției nr. 796-d din 08 iulie 2016 „cu

privire la eliberarea autorizației de funcționare SRL „Iulicons Grup””.

Prin cererea privind majorarea pretențiilor din 21 noiembrie 2016 (f.d. 37, 44)

solicită suplimentar anularea autorizației de funcționare nr. 37448 din 14 iulie 2016,

eliberată SRL „Iulicons Grup”.

În motivarea cererii de majorare a pretențiilor menționează că, în baza actului

administrativ contestat, la 14 iulie 2016 a fost eliberată autorizația de funcționare

nr.37448 pentru unitatea comercială amplasată pe str. Armenească, 57.

Respectiv, consideră că autorizația de funcționare a fost eliberată în baza unui act

administrativ și urmează a fi anulată.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 08 decembrie 2016 (f.d. 47,

52-55) s-a admis integral acțiunea și s-a anulat Dispoziția Primăriei municipiului

Chișinău nr.796-d din 08 iulie 2016 „cu privire la eliberarea autorizației de funcționare

SRL „Iulicons Grup”” și autorizația de funcționare nr.37448 din 14 iulie 2016.

În susținerea soluției adoptate, prima instanță a reținut că, la 08 iulie 2016,

Primarul general al municipiului Chișinău a emis dispoziția nr.796-d „cu privire la

eliberarea autorizației de funcționare SRL „Iulicons Grup”, prin care s-a permis

autorizarea funcționării unității comerciale din str. Armenească, 57 a SRL „Iulicons

Grup”, provizoriu, până la înregistrarea dreptului de proprietate asupra imobilului la

Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău.

Totodată, instanța inferioară a conchis că, autorizația de funcționare a fost

eliberată SRL „Iulicons Grup” fără respectarea prevederilor pct. 2.2. din Regulamentul

privind eliberarea autorizațiilor de funcționare a unităților comerciale și de prestare a

serviciilor pe teritoriul municipiului Chișinău, și anume nu a fost prezentat certificatul

de proprietate asupra imobilului cu destinație nelocativă, eliberat de către Oficiul

Cadastral teritorial Chișinău, ceea ce în consecință duce la anularea dispoziției nr.796-

d din 08 iulie 2016 „cu privire la eliberarea autorizației de funcționare SRL „Iulicons

Grup”” și anularea autorizației de funcționare nr. 37448 din 14 iulie 2016.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2017 (f.d. 69, 70-74) s-a

respins cererea de apel declarată de Primarul general al municipiului Chișinău și s-a

menținut hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 08 decembrie 2016.

La 16 iunie 2017 reprezentantul Primarului general al municipiului Chișinău,

Maxim Donici a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12

aprilie 2017, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi în sensul respingerii acțiunii

(f.d.78-81).

În motivarea recursului a reiterat circumstanțele faptice ce țin de fondul cauzei și

a invocat că, instanțele inferioare nu au determinat circumstanțele reale, au dat o

calificare greșită raportului material litigios și greșit au soluționat conflictul dintre

normele cuprinse în diferite acte normative și respectiv greșit au interpretat legea și

analogia ei.

Suplimentar a menționat că, prezentul litigiu reprezintă o imixtiune în activitatea

administrației publice locale și blocarea administrării bunurilor sale conform

prevederilor legale, deoarece conform competenței și atribuțiilor sale, Primarul general

al municipiului Chișinău este în drept să emită asemenea dispoziții, deoarece emitentul

are dreptul de a elibera autorizații.

2

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că,

asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art.433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Completul constată că din materialele cauzei nu poate fi stabilit momentul

comunicării recurentului deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2017 pentru a

determina respectarea termenului legal de declarare a recursului, însă decizia recurată a

3

fost expediată participanților la proces prin scrisoarea de însoțire nr. 9784 din 31 mai

2017 (f.d. 75), iar cererea de recurs a fost depusă la 16 iunie 2017, fapt confirmat prin

amprenta sigiliului aplicată pe recurs (f.d. 78), prin urmare calea de atac se consideră

exercitată în termen.

Instanța de recurs decelează că obiectul acțiunii constă în anularea dispoziției

Primarului general al municipiului Chișinău nr.796-d din 08 iulie 2016 „cu privire la

eliberarea autorizației de funcționare SRL „Iulicons Grup”” și anularea autorizației de

funcționare nr. 37448 din 14 iulie 2016.

Astfel, completul consideră că nu pot fi acceptate alegațiile invocate în recurs

precum că, instanțele inferioare nu au determinat circumstanțele reale, au dat o

calificare greșită raportului material litigios și greșit au soluționat conflictul dintre

normele cuprinse în diferite acte normative și respectiv greșit au interpretat legea și

analogia ei, invocând în acest sens că, conform competenței și atribuțiilor sale,

Primarul general al municipiului Chișinău este în drept să emită asemenea dispoziții și

să elibereze autorizații.

Or, din memoriul deciziei recurate reiese că actul administrativ nu a fost anulat ca

fiind emis cu încălcarea competenței, ci a fost anulat deoarece a fost emis contrar

prevederilor legale, și anume a dispozițiilor pct. 2.2. din Regulamentul privind

eliberarea autorizațiilor de funcționare a unităților comerciale și de prestare a

serviciilor pe teritoriul municipiului Chișinău, care consemnează actele necesare

pentru obținerea autorizației de funcționare a unității comerciale.

În această ordine de idei, instanța de recurs opinează că, reprezentantul

recurentului nu a invocat niciun argument plauzibil în vederea justificării ilegalității

deciziei instanței de apel, iar argumentele înserate în recurs sânt distincte

circumstanțelor reale ale speței, circumstanță care, în esență, evidențiază caracterul

declarativ al recursului, lipsit de conținut și evidențiază simplul fapt al dezacordului

reprezentantului recurentului cu soluția dată de instanțele inferioare, precum și lipsa

temeiurilor legale de declarare a recursului.

În acest sens, instanța de recurs reamintește prin prisma jurisprudenței CtEDO,

fosta Comisie a arătat că „… art. 6 §1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a

unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca

fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană

a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Completul concluzionează că, din conținutul cererii de recurs nu rezultă existența

unuia din temeiurile legale de recurs, iar circumstanțele de fapt invocate de

reprezentantul recurentului în cererea de recurs nu constituie obiect al recursului, or

recursul devoluează exclusiv circumstanțele de drept ale cauzei.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că argumentele invocate

în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) și

prevederile art. 437 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în unanimitate,

ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de reprezentantul Primarului

general al municipiului Chișinău, Maxim Donici, în baza art. 433 lit. a) din Codul de

procedură civilă, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al

4

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de reprezentantul Primarului general al municipiului Chișinău,

Maxim Donici împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2017, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Oleg Sternioală

5