2rc-620/17 — Intentarea procesului de insolvabilitate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Intentarea procesului de insolvabilitate
- Temei legal
- Temeiurile declarării revizuirii
2rc-620/17 — Intentarea procesului de insolvabilitate (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosar nr. 2rc-620/17
Curtea de Apel Chișinău
Judecător: Boris Bîrca
D E C I Z I E
20 septembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele, ședinței, judecător: Tatiana Vieru
Judecători: Oleg Sternioală, Nicolae Craiu
examinând recursul declarat de Scurtu Anatolie,
în cauza civilă la cererea introductivă a Societății cu Răspundere Limitată
„Valan International Cargo Charter”, privind intentarea procesului de insolvabilitate
față de Societatea cu Răspundere Limitată „Covcons Grup”,
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 05 iulie 2017, prin care a fost
respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire a creditorului Scurtu Anatolie,
c o n s t a t ă :
La 08 septembrie 2014, Societatea cu Răspundere Limitată „Valan
International Cargo Charter” a depus cerere în instanța de insolvabilitate privind
intentarea procesului de insolvabilitate față de Societatea cu Răspundere Limitată
„Covcons Grup”.
Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2014, a fost intentat
procesul de insolvabilitate față de Societatea cu Răspundere Limitată „Covcons
Grup”, fiind stabilit termenul de înregistrare a cererilor de validare a creanțelor în
vederea întocmirii tabelului definitiv al creanțelor, până la data de 08 decembrie
2014.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2015, a fost admisă
contestația creditorului Scurtu Anatolie, fiind validată creanța în sumă de 21 074
184 lei, dintre care suma de 11 885 924 lei a fost stabilită printr-o hotărâre
judecătorească iar suma de 9 188 260 lei reiese dintr-un contract de investiții în
construcție. Încheierea în partea sumei de 11 885 924 lei a devenit irevocabilă prin
neatacare.
1
La 24 februarie 2017, Scurtu Anatolie a depus cerere de revizuire asupra
încheierii Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2015, fără a indica care sunt
temeiurile pentru care se solicită desființarea hotărârii.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 05 iulie 2017, a fost respinsă ca
fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de creditorul Scurtu Anatolie.
Invocând ilegalitatea acestei încheieri, la 20 iulie 2017 Scurtu Anatolie a
declarat recurs, solicitând admiterea recursului și casarea parțială a încheierii Curții
de Apel Chișinău din 05 iulie 2017 cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie
admisă contestația asupra tabelului definitiv al creanțelor.
În motivarea cererii de recurs a indicat că, încheierea contestată cu recurs este
ilegală, neîntemeiată și pasibilă de a fi casată deoarece consideră necesară
corectarea tabelului definitiv întocmit de administratorul Societății cu Răspundere
Limitată „Covcons Grup”, cu includerea sa în tabel în calitate de creditor garantat cu
validarea sumei de 11 885 924 lei.
Indică recurentul că, instanța de insolvabilitate nu s-a expus în privința tuturor
motivelor de fapt și de drept indicate în cererea de revizuire.
Consideră recurentul că, prin admiterea cererii de revizuire nu se încalcă
aspectul preeminenței dreptului și principiul securității raporturilor juridice deoarece
circumstanțele de fapt și de drept nu au fost luate în considerație de către instanța
judecătorească la pronunțarea hotărârii supuse revizuirii. Totodată a menționat că,
prin admiterea cererii de revizuire nu se încalcă caracterul irevocabil al hotărârilor
judecătorești deoarece ele urmează a fi casate și să se dispună judecarea cauzei de
către instanța de fond.
Examinând cererea de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.
În conformitate cu art. 425 Codul de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Din actele cauzei rezultă că, încheierea recurată a fost pronunțată la data de 05
iulie 2017, iar cererea recurs a fost depusă la data de 20 iulie 2017.
Astfel, prin prisma prevederilor art. 425 Cod de procedură civilă, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată
că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus cererea de recurs în
interiorul termenului.
La data de 26 iulie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
intimatului copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii
referinței. Până la examinarea cererii de recurs, intimatul nu a depus referință la
cererea de recurs, prin care să-și exprime opinia referitor la acestea.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3
judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea
admisibilității și fără participarea părților.
2
Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma
argumentelor invocate în recurs și a materialelor cauzei, coroborate cu normele de
drept material și procedural aplicabile speței date, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat
de Scurtu Anatolie urmează fi respins din considerentele ce urmează.
Conform art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după
ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să
mențină încheierea.
Potrivit art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs
trebuie să fie dactilografiată și trebuie să cuprindă esența și temeiurile recursului,
argumentul ilegalității deciziei atacate, solicitările recurentului, propunerile
respective.
După cum urmează din actele cauzei, prin încheierea Curții de Apel Chișinău
din 05 iulie 2017, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de
Scurtu Anatolie asupra încheierii Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2015.
În motivarea soluției sale instanța a indicat că, cererea de revizuire depusă de
Scurtu Anatolie este formulată în lipsa temeiurilor legale prevăzute pentru
exercitarea căii de atac – revizuirea, ceea ce denotă caracterul abuziv al acesteia.
Argumentul invocat de către Scurtu Anatolie referitor la încheierea privind aplicarea
sechestrului din 17 februarie 2014 și titlul executoriu emis în baza încheierii date nu
poate fi reținut deoarece ultimul a cunoscut despre existenta acestora, însă nu a făcut
referire în cererea de validare a creanțelor.
Nefiind de acord cu încheierea Curții de Apel Chișinău din 05 iulie 2017 prin
care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea sa de revizuire, Scurtu Anatolie a
contestat-o cu recurs, invocând drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b)
din Codul de procedură civilă și fiind anexate titlul executoriu emis de Judecătoria
Rîșcani la 17 februarie 2014, încheierea executorului judecătoresc Catan Tatiana nr.
129-647/14 din 19 februarie 2014 privind aplicarea măsurilor de asigurare, cât și
procesul-verbal de sechestru din 27 februarie 2014 care a fost întocmit în prezența
lui Scurtu Anatolie.
Potrivit art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se
depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod
obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.
În conformitate cu art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se
declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale
ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă
acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele
esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.
Din norma de drept citată se deduce că circumstanțele invocate de Scurtu
Anatolie în cererea s-a de revizuire trebuiau să existe la momentul adoptării
3
hotărârii și că nu au putut fi prezentate din motive neimputabile participantului la
proces.
Totodată se constată că, cererea de recurs este depusă fără a fi indicate
motivele pentru care a fost depusă cererea de revizuire respinsă de către instanța de
insolvabilitate ca fiind înaintată în afara temeiurilor prevăzute de lege pentru
declararea revizuirii asupra actelor judecătorești de dispoziție, prevăzute la art. 14
din Codul de procedură civilă.
Sub acest aspect, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție concluzionează că, încheierea Curții de Apel Chișinău din
05 iulie 2017 este legală și întemeiată, corect fiind indicat că, revizuirea este o cale
de atac de retractare care presupune redeschiderea procedurilor judiciare în privința
unei cauze civile. Aceasta nu prevede rejudecarea cauzei în mod implicit, ci doar ca
efect al admiterii cererii de revizuire, ceea ce prezumă existența temeiurilor în acest
sens.
Este de menționat că, pentru a invoca prevederile art. 449 din Codul de
procedură civilă, este important ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de
revizuire trebuie să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că
nu orice fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când
sunt determinate pentru judecarea justă a cauzei.
În caz contrar poate avea loc o ingerință asupra securității raportului juridic,
pe când în speță, cererea de revizuire nu întrunește condițiile necesare de a fi
examinată, prin prisma condițiilor prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de
procedură civilă (art. 446-453).
În această perspectivă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că, admiterea cererii de recurs, declarată de
Scurtu Anatolie asupra încheierii prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de
revizuire, ar conduce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a
drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1 din
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților
Fundamentale.
Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din
aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității
raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci când instanțele judecătorești
dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în
discuție (cazul Brumărescu contra României). Inadmisibilitatea unei asemenea
intervenții de mai multe ori a fost afirmată de către jurisprudența CEDO. Curtea a
reiterat că, dreptul la o instanță, garantat de art. 6 § 1 din Convenție, presupune
respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale
preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca,
atunci când instanțele judecătorești dau o aprecierea finală unei chestiuni,
constatarea lor nu mai poate fi pusă în discuție (cauza Brumărescu vs România).
4
Subsidiar instanța de recurs menționează că, în cuprinsul cererii de recurs nu
se regăsesc alte argumente de ilegalitate a încheierii contestate.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea
instanței de judecată este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către
recurent sânt declarative și neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul
declarat de către Scurtu Anatolie și de a menține încheierea Curții de Apel Chișinău
din 05 iulie 2017.
În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul declarat de Scurtu Anatolie.
Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 05 iulie 2017 prin care a
fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire a lui Scurtu Anatolie, în cauza
civilă la cererea introductivă a Societății cu Răspundere Limitată „Valan
International Cargo Charter”, privind intentarea procesului de insolvabilitate față de
Societatea cu Răspundere Limitată „Covcons Grup”.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecător: Tatiana Vieru
Judecători: Oleg Sternioală
Nicolae Craiu
5