2ra-1525/17 — Rezoluțiunea contractului

Dosarul nr. 2ra-1525/17 Prima instanță: Judecătoria Hîncești (jud. V. Cotorobai) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, L. Popova, A. Danilov) Î N C H E I E R E 20 septembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecător: Tatiana Vieru Judecători: Oleg Sternioală, Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de către Busuioc Maria, prin intermediul avocatului Cebotari Andrei, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Busuioc Maria împotriva Ninei Carvat, intervenient accesoriu notarul public Macar Veronica și Oficiul Cadastral Teritorial Hâncești cu privire la rezoluțiunea contractului de donație, abitație și uz, restabilirea bunurilor imobile, cu obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Hâncești de a efectua modificările în registrul bunurilor imobile, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2017, prin care a fost respins ca neîntemeiat apelul declarat de Busuioc Maria și menținută hotărârea Judecătoriei Hâncești din 18 octombrie 2016, c o n s t a t ă : La 11 aprilie 2016, Busuioc Maria s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată către Carvat Nina privind rezoluțiunea contractului de donație, abitație și uz, restabilirea bunurilor imobile, cu obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Hâncești de a efectua modificările în registrul bunurilor imobile.

În motivarea acțiunii a indicat că la 11 decembrie 2012 a încheiat contract de uz și abitație viageră cu Carvat Nina, autentificat la notarul public Macar Veronica și înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Hâncești. Obiectul contractului l-a constituit transmiterea gratuită a bunurilor imobile, terenul pentru construcție cu suprafața 0, 1192 ha, nr. cadastral xxx și casa de locuit cu suprafața de 118, 09 m.p., nr. cadastral xxx, ambele situate în satul xxx. Afirmă că conform contractului donatarul urma să o întrețină atât pe ea, cât și pe imobilele donate. Menționează că este de vârstă înaintată și necesită îngrijire permanentă și ajutorul din partea unei alte persoane. Motivează necesitatea rezoluțiunii actualului 1 contract, pentru posibilitatea încheierii unui nou contract de donație, cu condiția întreținerii pe viață.

Relevă că a expediat în adresa pârâtei somație, prin care a solicitat soluționarea litigiului pe cale amiabilă, însă somația a rămas fără soluționare, motiv pentru care a decis de a se adresa în instanța de judecată pentru revendicarea drepturile lezate. Cere reclamanta rezoluțiunea contractului de donație, abitație și uz din 11 decembrie 2012 cu restituirea bunurilor imobile în proprietatea sa și obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Hâncești de a efectua modificările corespunzătoare în registrul bunurilor imobile. Prin hotărârea Judecătoriei Hâncești din 18 octombrie 2016 acțiunea Mariei Busuioc a fost respinsă ca fiind nefondată. S-a încasat din contul Mariei Busuioc în beneficiul statului taxa de stat de la care a fost scutită la depunerea acțiunii, în sumă de 524, 34 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2017 a fost respins ca neîntemeiat apelul declarat de Busuioc Maria și menținută hotărârea Judecătoriei Hâncești din 18 octombrie 2016. La data de 22 mai 2017 Busuioc Maria, prin intermediul avocatului Cebotari Andrei a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului recurentul a indicat că instanța de apel a interpretat eronat toate faptele și probele din dosar, bazându-se doar pe declarațiile intimatei. Mai mult ca atât, Curtea de Apel a examinat superficial și părtinitor prezenta cauză, a respins neîntemeiat probele prezentate de recurentă, iar unora din ele dându- le o apreciere eronată.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în adresa părților la 18 aprilie 2017 (f.d.101), cât și faptul că la materialele cauzei lipsesc careva probe ce ar demonstra momentul comunicării acesteia, recursul declarat la data de 22 mai 2017, se consideră depus în termen (f.d.102-105). La data de 18 iulie 2017, în adresa intimaților a fost expediată pentru cunoștință copia recursului cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței. La 17 august 2017, Carvat Nina, prin intermediul avocatului Cotruță Pavel a depus referință prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil.

Alte referințe nu au parvenit. Examinând temeiurile recursului declarat de către Busuioc Maria, prin intermediul avocatului Cebotari Andrei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă 2 încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Astfel, instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă. La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Subsidiar se menționează că, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a, Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens CEDO în jurisprudența sa a constatat că, dreptul de acces la instanța de judecată nu este absolut.

Există limitări implicit admise [cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). 3 Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(a se vedea Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

În asemenea circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Busuioc Maria, prin intermediul avocatului Cebotari Andrei nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul declarat de către Busuioc Maria, prin intermediul avocatului Cebotari Andrei, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Tatiana Vieru Judecători Oleg Sternioală Nicolae Craiu 4