2ra-1215/17 — Încasarea sumei

Dosar nr. 2ra–1215/17

Prima instanță: Judecătoria Hîncești, judecător – V. Suruceanu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – M. Guzun, N. Simciuc, Iu. Cotruță

Î N C H E I E R E

20 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător Svetlana Filincova

Judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Advahov Diana, prin

intermediul avocatului Chibac Isai, și de SC „Navic-Design” SRL, prin intermediul

administratorului Leancă Natalia,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Advahov Diana

către SC „Navic-Design” SRL și Leancă Natalia, cu privire la încasarea sumei și a

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017, prin care au

fost respinse apelurile declarate de Advahov Diana și SC „Navic-Design” SRL, și

menținută hotărârea Judecătoriei Hîncești din 15 aprilie 2016,

c o n s t a t ă:

La data de 23 septembrie 2015, Advahov Diana a înaintat în instanța de

judecată cerere de chemare în judecată către SC „Navic-Design” SRL și Leancă

Natalia, cu privire la încasarea sumei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 19 noiembrie 2013, a

încheiat cu SC „Navic-Design” SRL contractul nr. 99 privind elaborarea

documentației de proiect pentru construcția unei case în mun. Chișinău, precum și

elaborarea designului interior. Pentru executarea lucrărilor, a achitat pârâtei Leancă

Natalia suma de 52 500 lei, cu titlu de avans, fapt consemnat în anexa nr. 1 a

contactului, precum și alte sume.

Potrivit condițiilor stabilite în anexa nr. 1, care este parte integrantă a

contractului nr. 99, lucrările urmau să fie finalizate în termenul de până la 19

februarie 2014.

Conform contractului nr.002 din 13 mai 2014, în costul lucrărilor întră și

asistența de autor în procesul executării lucrărilor de construcție.

1

Până la data adresării în instanța de judecată, pârâtul nu și-a onorat obligațiile

contractuale, astfel, prin notificarea expediată la 15 aprilie 2015, reclamanta a

solicitat pârâtului restituirea sumei de 52 500 lei, notificare care a fost respinsă.

Casa este construită, dar nu după proiectul solicitat, motiv din care nu a semnat

actul de predare-primire a lucrărilor ce ar viza proiectul casei din exterior și

interior, semnând doar planul pereților interiori.

Reclamanta Advahov Diana a solicitat instanței încasarea în mod solidar de la

pârâții SC „Navic-Design” SRL și Leancă Natalia a avansului achitat în baza

contractului nr. 99 din 19 noiembrie 2013, în sumă de 52 500 lei, precum și a

cheltuielilor de judecată și de asistență juridică.

Prin hotărârea judecătoriei Hîncești din 15 aprilie 2016, s-a admis parțial

acțiunea înaintată de Advahov Diana. S-a încasat de la SC „Navic-Design” SRL în

beneficiul Dianei Advahov suma de 52 500 (cincizeci și două mii cinci sute) lei cu

titlu de avans, în baza contractului nr. 99 din 19 noiembrie 2013, suma de 1 575

(una mie cinci sute șaptezeci și cinci) lei, cu titlu de taxă de stat, achitată la

depunerea acțiunii, și suma de 4 000 (patru mii) lei, cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017, au fost respinse

apelurile declarate de Advahov Diana și SC „Navic-Design” SRL, și menținută

hotărârea Judecătoriei Hîncești din 15 aprilie 2016.

La data de 04 aprilie 2017, Advahov Diana, prin intermediul avocatului

Chibac Isai, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17

ianuarie 2017, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a

acesteia, precum și casarea parțială a hotărârii primei instanțe din 15 aprilie 2016,

cu pronunțarea unei decizii prin care să fie încasată în mod solidar de la SC

„Navic-Design” SRL și Leancă Natalia în beneficiul Dianei Advahov suma de 52

500 (cincizeci și două mii cinci sute) lei cu titlu de avans, în baza contractului nr.

99 din 19 noiembrie 2013, a taxei de stat în sumă de 1 575 lei, achitată în prima

instanță, 1181,25 lei în instanța de apel, și 787,5 lei în instanța de recurs, precum și

suma de 4000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante

pentru soluționarea pricinii, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii.

La data de 24 iulie 2017, SC „Navic-Design” SRL, prin intermediul

administratorului Leancă Natalia, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea integrală a acesteia, precum și a hotărârii primei instanțe din 15 aprilie

2

2016, cu pronunțarea unei decizii prin care să fie respinse integral pretențiile

formulate de Advahov Diana în cererea de chemare în judecată.

Analizând temeiurile invocate în cererile de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile

declarate de către avocatul Chibac Isai, în interesele recurentei Advahov Diana,

precum și de SC „Navic-Design” SRL, prin intermediul administratorului Leancă

Natalia, neîntemeiate și care urmează a fi declarate inadmisibile, din considerentele

ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existența

unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod

unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) CPC, în sarcina recurentului este

impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor

încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurenți nu pot duce la admisibilitatea

recursurilor, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în

care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în

detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsite de esență,

care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursurilor, având în

vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui

control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a

recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

3

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestora ca fiind

admisibile.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererile de recurs declarate de avocatul Chibac Isai, în interesele

recurentei Advahov Diana, precum și de SC „Navic-Design” SRL, prin intermediul

administratorului Leancă Natalia.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)

CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Advahov Diana, prin

intermediul avocatului Chibac Isai, precum și de SC „Navic-Design” SRL, prin

intermediul administratorului Leancă Natalia.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecător Svetlana Filincova,

Judecători Iurie Bejenaru,

Maria Ghervas

4