2ra-1215/17 — Încasarea sumei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea sumei
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-1215/17 — Încasarea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosar nr. 2ra–1215/17 Prima instanță: Judecătoria Hîncești, judecător – V. Suruceanu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – M. Guzun, N. Simciuc, Iu. Cotruță Î N C H E I E R E 20 septembrie 2017 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecător Svetlana Filincova Judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Advahov Diana, prin intermediul avocatului Chibac Isai, și de SC „Navic-Design” SRL, prin intermediul administratorului Leancă Natalia, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Advahov Diana către SC „Navic-Design” SRL și Leancă Natalia, cu privire la încasarea sumei și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017, prin care au fost respinse apelurile declarate de Advahov Diana și SC „Navic-Design” SRL, și menținută hotărârea Judecătoriei Hîncești din 15 aprilie 2016, c o n s t a t ă: La data de 23 septembrie 2015, Advahov Diana a înaintat în instanța de judecată cerere de chemare în judecată către SC „Navic-Design” SRL și Leancă Natalia, cu privire la încasarea sumei și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 19 noiembrie 2013, a încheiat cu SC „Navic-Design” SRL contractul nr. 99 privind elaborarea documentației de proiect pentru construcția unei case în mun. Chișinău, precum și elaborarea designului interior. Pentru executarea lucrărilor, a achitat pârâtei Leancă Natalia suma de 52 500 lei, cu titlu de avans, fapt consemnat în anexa nr. 1 a contactului, precum și alte sume. Potrivit condițiilor stabilite în anexa nr. 1, care este parte integrantă a contractului nr. 99, lucrările urmau să fie finalizate în termenul de până la 19 februarie 2014. Conform contractului nr.002 din 13 mai 2014, în costul lucrărilor întră și asistența de autor în procesul executării lucrărilor de construcție.
1 Până la data adresării în instanța de judecată, pârâtul nu și-a onorat obligațiile contractuale, astfel, prin notificarea expediată la 15 aprilie 2015, reclamanta a solicitat pârâtului restituirea sumei de 52 500 lei, notificare care a fost respinsă. Casa este construită, dar nu după proiectul solicitat, motiv din care nu a semnat actul de predare-primire a lucrărilor ce ar viza proiectul casei din exterior și interior, semnând doar planul pereților interiori. Reclamanta Advahov Diana a solicitat instanței încasarea în mod solidar de la pârâții SC „Navic-Design” SRL și Leancă Natalia a avansului achitat în baza contractului nr. 99 din 19 noiembrie 2013, în sumă de 52 500 lei, precum și a cheltuielilor de judecată și de asistență juridică.
Prin hotărârea judecătoriei Hîncești din 15 aprilie 2016, s-a admis parțial acțiunea înaintată de Advahov Diana. S-a încasat de la SC „Navic-Design” SRL în beneficiul Dianei Advahov suma de 52 500 (cincizeci și două mii cinci sute) lei cu titlu de avans, în baza contractului nr. 99 din 19 noiembrie 2013, suma de 1 575 (una mie cinci sute șaptezeci și cinci) lei, cu titlu de taxă de stat, achitată la depunerea acțiunii, și suma de 4 000 (patru mii) lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017, au fost respinse apelurile declarate de Advahov Diana și SC „Navic-Design” SRL, și menținută hotărârea Judecătoriei Hîncești din 15 aprilie 2016. La data de 04 aprilie 2017, Advahov Diana, prin intermediul avocatului Chibac Isai, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a acesteia, precum și casarea parțială a hotărârii primei instanțe din 15 aprilie 2016, cu pronunțarea unei decizii prin care să fie încasată în mod solidar de la SC „Navic-Design” SRL și Leancă Natalia în beneficiul Dianei Advahov suma de 52 500 (cincizeci și două mii cinci sute) lei cu titlu de avans, în baza contractului nr. 99 din 19 noiembrie 2013, a taxei de stat în sumă de 1 575 lei, achitată în prima instanță, 1181,25 lei în instanța de apel, și 787,5 lei în instanța de recurs, precum și suma de 4000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.
În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii. La data de 24 iulie 2017, SC „Navic-Design” SRL, prin intermediul administratorului Leancă Natalia, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a acesteia, precum și a hotărârii primei instanțe din 15 aprilie 2 2016, cu pronunțarea unei decizii prin care să fie respinse integral pretențiile formulate de Advahov Diana în cererea de chemare în judecată.
Analizând temeiurile invocate în cererile de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de către avocatul Chibac Isai, în interesele recurentei Advahov Diana, precum și de SC „Navic-Design” SRL, prin intermediul administratorului Leancă Natalia, neîntemeiate și care urmează a fi declarate inadmisibile, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. În conformitate cu art. 440 alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) CPC, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În speță, însă criticile invocate de recurenți nu pot duce la admisibilitatea recursurilor, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsite de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursurilor, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. 3 Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestora ca fiind admisibile.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererile de recurs declarate de avocatul Chibac Isai, în interesele recurentei Advahov Diana, precum și de SC „Navic-Design” SRL, prin intermediul administratorului Leancă Natalia. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursurilor ca fiind admisibile.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Advahov Diana, prin intermediul avocatului Chibac Isai, precum și de SC „Navic-Design” SRL, prin intermediul administratorului Leancă Natalia. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecător Svetlana Filincova, Judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.