2ra-1366/17 — repararea prejudiciului cauzat

2ra-1366/17 — repararea prejudiciului cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță, Judecătoria Cantemir dosarul nr. 2ra-1366/2017

judecător: T. Berdilă

instanța de apel, Curtea de Apel Cahul

judecători: V. Movilă, N. Veleva, E. Dvurecenschii

D E C I Z I E

20 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, Valentina Clevadî

judecătorii Iuliana Oprea

Iulia Sîrcu

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Bujac Vasile,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bujac Vasile

împotriva lui Bujac Gheorghe cu privire la repararea prejudiciului material și

moral cauzat, împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 21 martie 2017, prin

care s-a respins apelul declarat de avocatul Baran Victor în interesele lui Bujac

Vasile și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Cantemir din 22 august 2016, prin

care acțiunea a fost respinsă

c o n s t a t ă:

La 25 februarie 2016 Bujac Vasile a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Bujac Gheorghe cu privire la repararea prejudiciului material și

moral cauzat prin.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 25 ianuarie 2016,

aproximativ la ora 09:50 minute, pârâtul Bujac Gheorghe, conducând tractorul

de model Tumosan 8185, cu număr de înmatriculare CT B 230, pe o stradă din

satul Lărguța, raionul Cantemir, din neatenție a pierdut controlul volanului și cu

roata din față a tractorului a deteriorat gardul. Astfel, prin deteriorarea gardului

i-a fost cauzat, conform încheierii despre rezultatul controlului efectuat de

1

Inspectoratul de Poliție Cantemir, din 02 februarie 2016, un prejudiciu material

considerabil în sumă de 2120 lei.

Pentru fapta dată, Bujac Gheorghe, a fost sancționat în temeiul art. 242

alin. (2), Cod Contravențional, cu amendă în mărime de 1000 lei și 6 puncte de

penalizare.

Menționează că la solicitarea sa Bujac Gheorghe nu a prezentat contractul

sau polița de asigurare obligatorie auto, din care motive a fost în imposibilitatea

sesizării companiei de asigurări pentru încasarea pagubei produse prin

accidentul rutier. În atare circumstanțe a fost nevoit să depună prezenta cerere de

chemare în judecată.

Mai indică că prin acțiunile lui Bujac Gheorghe i-a fost cauzat și un

prejudiciu moral, manifestat prin suferințe psihice, determinate de emoții, ținând

seama de împrejurările în care a fost produsă fapta prejudiciabilă.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 8, 1398 alin. (1), 1410,

1416, 1422, 1423 Cod civil și art. 166 și 167 Cod de procedură civilă.

Cere Bujac Vasile încasarea din contul lui Bujac Gheorghe în beneficiul

său a prejudiciului material cauzat în mărime de 2120 lei și a prejudiciului moral

în mărime de 2000 lei, precum și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d. 4-

5).

Prin hotărârea Judecătoriei Cantemir din 22 august 2016 cererea de

chemare în judecată depusă de Bujac Vasile împotriva lui Bujac Gheorghe cu

privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat a fost respinsă ca

neîntemeiată (f.d. 34, 37-39).

La 01 septembrie 2016 Bujac Vasile prin intermediul avocatului Baran

Victor a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Cantemir din

22 august 2016, iar la 14 noiembrie 2016 apel motivat împotriva aceleași

hotărâri (f.d. 42-43, 58, 62-63).

Curtea de Apel Cahul prin decizia din 21 martie 2017, a respins apelul

declarat de avocatul Baran Victor în interesele Bujac Vasile și a menținut

hotărârea Judecătoriei Cantemir din 22 august 2016, prin care acțiunea a fost

respinsă (f.d. 76, 76-81).

La 15 mai 2017 prin trimitere poștală Bujac Vasile a declarat recurs

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 21 martie 2017, solicitând admiterea

acestuia, casarea ambelor hotărîri judecătorești și pronunțarea unei noi hotărîri

de admitere a acțiunii.

În motivarea cererii de recurs Bujac Vasile a indicat că decizia Curții de

Apel Cahul din 21 martie 2017 este emisă cu aplicarea și interpretarea eronată a

normelor de drept material.

Astfel, nu a luat în considerație faptul că potrivit art. 1398 alin. (1) Cod

civil, cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să

repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul

moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

Or, instanța de apel a constatat că din materialele cauzei nu s-a stabilit

existența și mărimea prejudiciul material și cauzarea prejudiciului moral, însă a

2

omis să se pronunțe asupra explicației și procesului-verbal de cercetare la fața

locului din 25 ianuarie 2016, în care este constatat faptul deteriorării gardului și

a pilonului.

În conformitate cu art. 439 Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ prin

încheierea din 16 august 2017 a considerat recursul admisibil fără a prejudicia

fondul și a dispus judecarea acestuia de către completul din 5 judecători.

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează

fondul recursului.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea

hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că, decizia contestată a fost pronunțată

de Curtea de Apel Cahul la 21 martie 2017 și expediată în adresa

participanților la proces conform scrisorii de însoțire la 28 martie 2017 (f.d. 82).

Astfel, recursul declarat de Bujac Vasile împotriva deciziei Curții de Apel

Cahul din 21 martie 2017, la 15 mai 2017, se consideră depus în termen.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră necesar de a admite recursul declarat de Bujac Vasile, cu casarea

deciziei Curții de Apel Cahul din 21 martie 2017 și hotărîrii Judecătoriei

Cantemir din 22 august 2016 și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere

parțială a acțiunii din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia

instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

Conform art. 514 Codul civil, obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit

(delict) și din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii.

Conform art. 14 alin. (1) Codul civil, persoana lezată într-un drept al ei

poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel.

Conform art. 1398 alin. (1) și alin. (3) Codul civil, cel care acționează față

de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial,

3

iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau

omisiune.

O altă persoană decît autorul prejudiciului este obligată să repare

prejudiciul numai în cazurile expres prevăzute de lege.

Conform art. 607 alin. (1) Codul civil, cel obligat la repararea

prejudiciului trebuie să restabilească situația care ar fi existat în cazul în care

împrejurarea cauzatoare de prejudiciu nu survenea.

Conform art. 1422 alin. (1) și alin. (2) Codul civil, în cazul în care

persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte

ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri

prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana

responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea

prejudiciului patrimonial.

După cum atestă materialele cauzei, Bujac Vasile, înaintând acțiunea în

judecată împotriva lui Bujac Gheorghe, a solicitat repararea prejudiciului

material în mărime de 2120 lei și a prejudiciului moral în mărime de 2000 lei,

precum și încasarea din contul pârâtului a tuturor cheltuielilor de judecată.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță a respins

acțiunea ca fiind neîntemeiată, motivându-și soluția prin raționamentul că nu

există o hotărâre referitor la vinovăția lui Bujac Gheorghe or, încasarea

prejudiciului în sensul art. 1398 Cod civil, poate exista doar în cazul unei

hotărâri definitive privind vinovăția pârâtului.

De asemenea, prima instanță a reținut că Bujac Vasile, nu a prezentat

probe privind vinovăția lui Bujac Gheorghe în cauzarea prejudiciului și ca

urmare, în lipsa vinovăției, Bujac Gheorghe nu poate fi obligat la repararea

prejudiciului moral, în sensul art. 1422 Cod civil, deoarece răspundere delictuală

apare atunci când este vinovăția demonstrată.

Judecând apelul declarat de către Bujac Vasile, instanța de apel a

considerat necesar de a-l respinge, concluzionând că prima instanță corect a

respins acțiunea ca neîntemeiată.

Verificând legalitatea și temeinicia hotărârilor instanțelor ierarhic

inferioare în raport cu criticele formulate în recurs și materialul probator,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție conchide că soluția instanțelor de judecată este una greșită, rezultată

din aprecierea incorectă a materialului probator și interpretarea eronată a

normelor de drept material.

În susținerea opiniei date, instanța de recurs reține materialele pricinii care

atestă că la 25 ianuarie 2016, aproximativ la ora 09:50 minute, pârâtul Bujac

Gheorghe, conducând tractorul de model Tumosan 8185, cu număr de

înmatriculare CT B 230, pe o stradă din satul Lărguța, raionul Cantemir, nu s-a

isprăvit cu ghidajul, a pierdut controlul volanului și cu roata din față a tractorului

a tamponat gardul localnicului Bujac Vasile, deteriorând-l parțial.

4

Actele pricinii atestă și faptul că la 25 ianuarie 2016 a fost întocmit un

proces-verbal de cercetare la fața locului, prin care s-a constatat că unul din

pilonii de la gardul gospodăriei lui Bujac Vasile, format din plasă metalică fixată

pe piloni din metal, este înclinat spre grădină, iar plasa metalică este denivelată.

Totodată s-a constatat că în direcția pilonului înclinat, pe zăpadă este o urmă de

anvelopă mare asemănătoare a unei urme de tractor, deviată de pe carosabil pînă

la pilonul înclinat, unde este și locul ciocnirii (f. d. 6-7,8).

Prin încheierea inspectorului SST și AR al IP Cantemir, locotenent de

poliție Matchin Fiodor, din 02 februarie 2016 despre rezultatul controlului

efectuat conform ordinului s-a constatat: că la 25 ianuarie 2016, aproximativ la

ora 09:50 minute, pârâtul Bujac Gheorghe, conducând tractorul de model

Tumosan 8185, cu număr de înmatriculare CT B 230, pe o stradă din satul

Lărguța, raionul Cantemir, a pierdut controlul volanului și cu roata din față a

tractorului a deteriorat gardul localnicului Bujac Vasile, astfel pricinuindu-i

ultimului un prejudiciu material considerabil în sumă de 2120 lei.

Tot prin încheierea inspectorului SST și AR al IP Cantemir, locotenent de

poliție Matchin Fiodor, din 02 februarie 2016 despre rezultatul controlului

efectuat conform ordinului s-a constatat că în acțiunile lui Bujac Gheorghe, nu

se prevăd semne de infracțiune, dar semne de contravenție prevăzute la art. 242

alin. (2) Cod contravențional și astfel, în privința acestuia a fost pornită o

procedură contravențională și întocmit proces-verbal cu privire la contravenție

în baza art. 242 Cod contravențional, cu aplicarea sancțiunii sub formă de

amendă în mărime de 50 u.c. echivalentul a 1000 lei și aplicarea a 6 puncte de

penalizare (f. d. 10).

Sub acest aspect, se constată că sunt impertinente speței considerațiile

instanțelor de judecată ierarhic inferioare cu privire la faptul că nu există o

hotărâre irevocabilă ce ar demonstra acțiunile ilegale ale lui Bujac Gheorghe

față de Bujac Vasile, precum și faptul că nici prin probe concludente nu a fost

demonstrată vinovăția lui Bujac Gheorghe la cauzarea prejudiciului material lui

Bujac Vasile pentru a surveni răspunderea civilă.

Asta deoarece faptul efectuării unei anchete insuficiente și inefective în

privința lui Bujac Gheorghe de către agentul constatator în procedura

contravenției administrative, nu constituie temei de a-l exonera pe acesta de la

răspunderea civilă delictuală, or, consecutivitatea acțiunilor lui Bujac Vasile

vorbesc cert despre săvârșirea de către Bujac Gheorghe a faptei ilicite.

În susținerea acestei opinii vine și cererea lui Bujac Vasile din 19

februarie 2016 către Inspectoratul de poliție Cantemir, prin care a solicitat

eliberarea copiei procesului-verbal cu privire la contravenție întocmit în privința

lui Bujac Gheorghe, care nu a fost satisfăcută.

La acest capitol instanța de recurs va remarca că urmare a cercetării

cazului respectiv, s-a stabilit că în acțiunile lui Bujac Gheorghe sunt întrunite

elementele contravenției prevăzute de art. 242 alin. (2) Cod contravențional și

astfel, în privința acestuia a fost întocmit proces-verbal cu privire la

5

contravenție, fiindu-i aplicată sancțiunea contravențională sub formă de amendă,

în mărime de 50 u.c., echivalentul a 1000 lei (f. d. 10).

La acest capitol instanța de recurs va remarca că Bujac Gheorghe, nu a

negat declarațiile reprezentantului lui Bujac Vasile, avocatul Baran Victor din

ședința instanței de fond, precum că Bujac Gheorghe în discuțiile cu Bujac

Vasile a refuzat repararea prejudiciului material de 2120 lei, motivând că

deoarece a achitat amenda și a primit 6 puncte de penalizare, consideră că nu

trebuie să îi achite această sumă (f.d. 32-verso, pr.-verbal). Deci Bujac Gheorghe

nu a negat nici existența și nici mărimea prejudiciului material.

În această ordine de idei, instanța de recurs conchide ca s-a stabilit faptul

că prin acțiunile lui Bujac Gheorghe a fost deteriorat gardul lui Bujac Vasile,

pricinuindu-i astfel un prejudiciu material și suferințe psihice, fapt ce indică la

ilegalitatea hotărârilor instanțelor de judecată ierarhic inferioare.

În aceste condiții, având în susținere și prevederile art. 1398 alin. (1) Cod

Civil cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să

repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege și prejudiciul

moral cauzat prin acțiune sau omisiune, se atestă temeinicia cerinței lui Bujac

Vasile cu privire la încasarea de la Bujac Gheorghe în beneficiul său a

prejudiciului moral și material.

În același timp, instanța de recurs relevă că, deși în speță se atestă dreptul

lui Bujac Vasile la repararea prejudiciului moral, suma de 2000 lei solicitată de

către recurent cu titlu de prejudiciu moral, este una exagerată, reieșind din

criteriul echității, care presupune că despăgubirea pentru prejudiciul moral

trebuie să fie justă, rațională și echitabilă, adică trebuie stabilită în așa mod încât

să asigure efectiv o compensare suficientă și nicidecum exagerată a prejudiciului

cauzat, fiind menținut echilibru între daunele efectiv pricinuite și suma acordată.

Astfel, în funcție de cele constatate și reieșind din specificul acțiunii,

instanța de recurs conchide că, la caz, suma de 1000 lei, poate fi considerată

drept o compensație echitabilă și suficientă pentru emoțiile și sentimentele de

frustrare aduse lui Bujac Vasile în circumstanțele descrise mai sus și care ar

corespunde caracterului și gravității suferințelor psihice suportate de el, sumă

care și urmează a fi încasată de la Bujac Gheorghe în beneficiul lui Bujac Vasile

cu titlu de prejudiciu moral suferit.

Pe de altă parte, se va reține că prin încheierea inspectorului SST și AR al

IP Cantemir, locotenent de poliție Matchin Fiodor, din 02 februarie 2016 despre

rezultatul controlului efectuat conform ordinului s-a constatat că prin acțiunile

lui Bujac Gheoreghe lui Bujac Vasile i-a fost cauzat un prejudiciu material

considerabil în sumă de 2120 lei (f. d. 10), prin urmare, prejudiciul material

constituie suma de 2120 lei.

Față de cele ce preced și având în vedere că circumstanțele pricinii au fost

stabilite pe deplin de către instanțele judecătorești inferioare, nefiind necesară

verificarea suplimentară a cărorva dovezi, însă fiind aplicate eronat normele de

drept material, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa

6

integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe cu pronunțarea unei

noi hotărâri de admitere parțială a cererii de chemare în judecată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide :

Se admite recursul declarat de către Bujac Vasile.

Se casează integral decizia Curții de Apel Cahul din 21 martie 2017 și

hotărârea Judecătoriei Cantemir din 22 august 2016 în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Bujac Vasile împotriva lui Bujac Gheorghe cu

privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat și se pronunță o nouă

hotărâre prin care:

Se admite parțial cererea lui Bujac Vasile împotriva lui Bujac Gheorghe

cu privire la încasarea prejudiciului material și moral.

Se încasează de la Bujac Gheorghe în beneficiul lui Bujac Vasile suma de

2120 lei cu titlu de prejudiciu material.

Se încasează de la Bujac Gheorghe în beneficiul lui Bujac Vasile suma de

1000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

În rest cererea de chemare în judecată se respinge.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Valentina Clevadî

judecătorii Iuliana Oprea

Iulia Sîrcu

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

7