3ra-1028/17 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-1028/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 3ra-1028/17
prima instanță - (judecătoria Rîșcani mun. Chișinău) Gh. Mîțu
instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol
Î N C H E I E R E
20 septembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului,
judecători Valentina Clevadî
Galina Stratulat
Dumitru Mardari
examinând admisibilitatea recursului declarat de Cebanov Alexandr,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Cebanov Alexandr
împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie”
societatea cu răspundere limitată privind contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2017, prin care a fost
respins apelul declarat de Cebanov Alexandr și s-a menținut hotărîrea judecătoriei
Rîșcani mun. Chișinău din 03 octombrie 2016,
c o n s t a t ă :
La 29 februarie 2016, Cebanov Alexandr s-a adresat în instanța de judecată cu
cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii cu Capital Străin ”Gas Natural
Fenosa Furnizare Energie” societate cu răspundere limitată solicitînd anularea actului de
depistare a încălcării clauzelor contractuale nr. C030368 din 04 ianuarie 2016.
În motivarea acțiunii a indicat că, la 04 ianuarie 2016, Întreprinderea cu Capital
Străin ”Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” societatea cu răspundere limitată, a
efectuat un control la locul de consum, mun. Chișinău, str. Mihai Eminescu 12, ap.1 și
în temeiul controlului au întocmit Actul de depistare suspect în manipularea, falsificarea
sigiliilor de stat și a furnizorului.
Susține că controlul a fost efectuat cu grave încălcări a Regulamentului pentru
furnizarea și utilizarea energiei și anume a fost încălcat pct.160 al Regulamentului, care
prevede operatorul de rețea efectuează controlul echipamentului de măsurare și al
sigiliilor aplicate în funcție de necesitate și numai în prezența consumatorului non
casnic sau a reprezentantului consumatorului non casnic, însă controlul efectuat la 04
ianuarie 2016 a fost efectuat în lipsa și reprezentantului consumatorului.
Menționează că, la 05 ianuarie 2016 a expediat prin poștă scrisoarea nr.
0505/00721-20160105 anexând Actul de control al echipamentului de măsurare DL
și Actul nr. C030368 de depistare a încălcării clauzelor contractuale, iar ulterior,
prin scrisoarea pîrîtului nr.0505/05455-20161026, acesta a invitat consumatorul la
examinarea echipamentului de măsurare pe adresa str. Salcîmilor 28, mun.
1
Chișinău, alegând în mod arbitrar instituția în care se va efectua expertiza
echipamentului de măsurare, fără a consulta opinia consumatorului în acest sens.
Ulterior, la 02 februarie 2016, a înaintat pîrîtului o cerere prealabilă, prin care
a solicitat anularea actelor întocmite, precum și a deciziei de efectuare a expertizei.
La 05 februarie 2016, a depus în adresa pîrîtului cererea prin care a solicitat
efectuarea expertizei metrologice a echipamentului de măsurare, iar la 08 februarie
2016, a participat la verificarea metrologică efectuată de ÎS ”Centrul de Metrologie
Aplicată și Certificare (CMAC).
Susține reclamantul că, în perioada respectivă, începînd cu 04 ianuarie 2016,
echipamentul de măsurare care a fost ridicat și s-a aflat la pîrît, iar solicitarea
reclamantului de a-i fi eliberat echipamentul de măsurare pentru efectuarea
verificării metrologice - acesta nu a fost transmis, alegând din nou instituția și
transmițând acestora echipamentul de măsurare.
Mai susține că, la efectuarea verificării, reprezentantul CMAC a confirmat că
echipamentul de măsurare corespunde standardelor și poate fi utilizat în continuare,
semnând la fața locului raportul de verificare, iar echipamentul de măsurare
rămânând la dispoziția pîrîtului.
La 16 februarie 2016, s-a adresat către Întreprinderea cu Capital Străin „Gas
Natural Fenosa Furnizare Energie” societatea cu răspundere limitată cu solicitarea
prezentării rezultatelor verificării metrologice și a primit Raportul de Verificare
metrologică de expertiză nr. 029-2016.
Mai indică că în acest răstimp la 16 februarie 2016, a participat la efectuarea
expertizei criminalistice a echipamentului de măsurare, care a fost efectuată de
către expertul ales de pîrît la instituția aleasă de acesta.
Invocă că în fața expertului a fost formulată doar o singură întrebare - dacă
sigiliile sunt autentice, la care specialistul a confirmat autenticitatea acestora,
continuând examinarea.
Relatează că, inițial expertul a indicat că firul care unește sigiliul cu contorul
este tăiat și sudat din nou, dar după examinarea mai minuțioasă a stabilit că firul nu
a fost tăiat - ceea ce rezultă suspiciunile reprezentanților pîrîtului nu s-au adeverit
și respectiv, aceștia urmau să restituie echipamentul de măsurare.
La momentul ridicării contorului de către colaboratorii Întreprinderii cu Capital
Străin „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” societatea cu răspundere limitată și pînă
la data efectuării expertizei, contorul s-a aflat la pîrît, perioadă în care ultimul, a avut
posibilitatea reală de a efectua orice operații asupra contorului respectiv.
Prin cererea de concretizare a pretențiilor a solicitat anularea actului de depistare a
încălcării clauzelor contractuale nr. C030368 din 04 ianuarie 2016 și a deciziei cu
privire la stabilirea clauzelor contractuale nr.0505/16142-20160303 și a facturii nr.
2160142194 din 03 martie 2016.
Indică că la 03 martie 2016, a fost emisă factura pentru energia electrică în cazul
încălcării clauzelor contractuale pe trei ani, în sumă de 49743,04 lei, iar suma
recalculată depășește orice limite admisibile, deoarece înainte de verificarea efectuată
de colaboratorii prestatorului de serviciu, consumul mediu lunar în ultimii ani era
similar, din recalculare raportând la prețul de 1kwh reiese suma de 1381,75 lei, lunar,
ceea ce depășește cu mult limita de consum.
2
Susține reclamantul că nu a intervenit în nici un fel asupra echipamentului de
măsurare și consideră actele ca fiind abuzive și ilegale.
Prin actele emise de furnizorul de servicii și operatorul rețelei de distribuție nu
a fost demonstrată vina consumatorului, iar cele depistate nu demonstrează vina
consumatorului final, așa cum prevede pct. 165 din Regulament.
Prin hotărîrea judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 03 octombrie 2016 s-a
respins ca nefondată cererea de chemare în judecată înaintată de Cebanov Alexandr.
Pentru a hotărî astfel instanța a constatat că, în condițiile în care din conținutul
Raportului de expertiză nr.029-2016 din 11 noiembrie 2016 rezultă că atît
sensibilitatea contorului, cît contorul EJ 924HR nr.1359046 nu corespunde cerințelor
GOST-6570-96 și prin concluziile Raportului constatării tehnico-științifice întocmit
de către ÎS „CR1S Registru” dincolo de o bănuială mai mult decît rezonabilă, la locul
de consum sus-menționat, s-a admis o încălcare nu doar a călăuzelor contractuale, ci
și a prevederilor Regulamentului pentru furnizarea și utilizarea energiei electrice,
precum și a Legii cu privire la energetică.
Totodată instanța a reținut că, contractul de furnizare a energie electrice a fost
încheiat cu Ciapchin Valeriu și Ciapchin Tatiana, iar actul emis de Întreprinderea cu
Capital Străin „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” societatea cu răspundere limitată
nu produce efecte asupra reclamantul Cebanov Alexandr, dat fiind faptul că nu a fost
întocmit în privința acestuia și ca urmare, acesta nu poate beneficia de efectele
acestuia contract în sensul de a avea drepturi și obligații caracteristice pentru partea
contractantă consumator.
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 11 octombrie 2016 Cebanov
Alexandr, a declarat apel nemotivat, ulterior la 16 ianuarie 2017 a depus apel motivat
solicitând, admiterea apelului, casarea hotărîrii judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din
03 octombrie 2016 și emiterea unei decizii de admitere a acțiunii înaintate.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2017, s-a respins apelul
declarat de Cebanov Alexandr și s-a menținut hotărârea judecătoriei Rîșcani mun.
Chișinău din 03 octombrie 2016.
La 14 iulie 2017, Cebanov Alexandr, a declarat recurs împotriva hotărîrii
judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 03 octombrie 2016 și deciziei Curții de Apel
Chișinău din 28 februarie 2017, solicitând casarea acestora și emiterea unei noi decizii
de admitere a pretențiilor înaintate.
Recurentul a depus cerere de recurs în temeiul art. 432, alin. (2), lit. a) și c) Codul
de procedură civilă, care statuează expres că se consideră că normele de drept material
au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească nu a aplicat
legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea.
În motivarea recursului recurentul a reiterat că instanțele investite cu judecarea
fondului au ignorat faptul că efectuarea controlului a avut loc în lipsa unui reprezentat al
consumatorului.
Susține că, instanțele eronat au interpretat legea, stabilind faptul că Cebanov Ana a
fost prezentă la demolarea contorului și astfel a fost justificată ridicarea acestuia.
În opinia recurentului soluția instanțelor ierarhic inferioare, este adoptată cu
interpretarea eronată a circumstanțelor de drept și de fapt, concluziile fiind în
contradicție cu circumstanțele pricinii, dat fiind faptul că la examinarea acuzei în fond
s-a stabilit că sigiliile sunt autentice.
Prin referința depusă la 24 august 2017 Întreprinderea cu Capital Străin ”Gas
3
Natural Fenosa Furnizare Energie” societatea cu răspundere limitată a indicat că soluția
instanței de apel este corectă și legală, iar recursul înaintat de Cebanov Alexandr, nu se
încadrează în prevederile art.432 alin.(2), (3) și (4) Codul de procedură civilă. A pledat
pentru inadmisibilitatea recursului.
Cu referire la termenul de declarare a recursului instanța de recurs constatată că
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 28 februarie 2017.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Potrivit scrisorii de comunicare decizia motivată a fost expediată în adresa
participanților la proces la 10 mai 2017, iar la materialele cauzei lipsește dovada
recepționării acesteia de către părți (f.d.132).
Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Cererea de recurs a fost declarată la 14 iulie 2017, respectiv recursul se consideră
declarat în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate
în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate
cu alin. (2).
Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)
Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea
recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs
cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.
La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se
încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare
a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul
judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii
a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de
apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau
alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma
probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că
instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de
4
apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la
instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și
de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v. Norway,
hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii
de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi
conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,
, Seria A, nr. 212-A).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se
constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători
decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității
recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu
privire la fondul recursului.
Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Cebanov Alexandr nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură
civilă și, drept urmare, este inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură
civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se declară inadmisibil recursul înaintat de Cebanov Alexandr
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Valentina Clevadî
judecători Galina Stratulat
Dumitru Mardari
5