2ra-1545/17 — transmiterea silită a bunului imobil și evacuarea din imobil

prima instanță: A. Danilov dosarul nr. 2ra-1545/17

instanța de apel: I. Cimpoi, L. Bulgac, I. Secrieru

Î N C H E I E R E

13 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecător Valentina Clevadî

judecători Galina Stratulat, Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Grosu Liuba,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Banca Comercială

„Moldova-Agroindbank” Societate pe Acțiuni împotriva Liubei Grosu, Ion Colesnic,

intervenient accesoriu Iurie Colesnic cu privire la transmiterea silită a bunului imobil

și evacuarea din imobil,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 aprilie 2017 prin care s-a

admis apelul declarat de Banca Comercială „Moldova-Agroindbank” Societate pe

Acțiuni, s-a casat hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 23 decembrie

2016 și s-a emis o nouă hotărâre de admitere a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 07 decembrie 2015, BC „Moldova-Agroindbank” SA s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată împotriva Liubei Grosu, Ion Colesnic, intervenient accesoriu

Iurie Colesnic cu privire la transmiterea silită a bunului imobil și evacuarea din

imobil.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a indicat că, în baza contractului de

credit nr. S07120 din 26 martie 2007, BC „Moldova-Agroindbank” SA a acordat lui

Colesnic Iurie un credit în sumă de 200 000 lei, cu termenul final de rambursare la 10

martie 2022.

În vederea asigurării rambursării creditului acordat, dobânzilor și altor plăți

aferente, Colesnic Boris a grevat în baza contractului de ipotecă nr. S07120-a din 26

martie 2007 bunul imobil și anume, 3/10 cotă-parte din imobilul situat în mun.

xxxxx, str. xxxxx xxxx xx, care constă din casa de locuit cu suprafața totală de 173,8

1

m.p., construcția accesorie cu suprafața de 50,3 m.p., construcția accesorie cu

suprafața de 18,2 m.p., construcția accesorie cu suprafața de 91,1 m.p. și terenul

aferent cu suprafața de 0,062 ha, evaluată de părți la prețul de 260 000 lei.

Indică că, la momentul ipotecării a 3/10 cotă-parte din imobilul menționat,

acesta aparținea cu drept de proprietate comună în devălmășie lui Colesnic Boris și

Colesnic Anna, fapt confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor imobile

nr.0100/07/13567 din 05 martie 2007.

Prin certificatul nr. 2617 din 09 august 2013, eliberat de notarul public Mihailic

Olga s-a indicat că, Annei Colesnic și Boris Colesnic le aparține dreptul de

proprietate a câte 1/2 cotă-parte fiecare din bunul proprietate comună în devălmășie

(3/10 cotă-parte din bunul imobil menționat din mun. xxxxx, str. xxxxx xxxx xx, care

constă din casa de locuit cu suprafața totală de 173,8 m.p., construcția accesorie cu

suprafața de 50,3 m.p., construcția accesorie cu suprafața de 18,2 m.p., construcția

accesorie cu suprafața de 91,1 m.p. și terenul aferent cu suprafața de 0,062 ha).

În legătură cu decesul lui Colesnic Boris, prin certificatul de moștenitor legal

nr.2618 din 03 septembrie 2013 s-a indicat că, Colesnic Anna este moștenitoare a

3/20 cotă-parte din imobilele menționate, fapt confirmat prin extrasul din Registrul

bunurilor imobile nr.0100/13/123 694 din 20 august 2013.

În legătură cu decesul Annei Colesnic, prin certificatele de moștenitor legal

nr.79 din 19 ianuarie 2015 și nr. 170 din 27 ianuarie 2015 s-a indicat că, Grosu Liuba

este moștenitoare a 1/20 cotă-parte din imobilele menționate, iar Colesnic Ion este

moștenitor a 1/4 cotă-parte din imobilele menționate, fapt confirmat prin extrasul din

Registrul bunurilor imobile din 21 octombrie 2015.

Astfel, menționează reclamantul că, Colesnic Iurie nu-și onorează obligațiile

contractuale privind rambursarea creditului și achitarea dobânzii calculate pentru

utilizarea lui, încălcând astfel prevederile subpunctului 2.5.1 al contractului de credit,

precum și prevederile legislației în vigoare privind executarea obligațiilor.

La situația din 20 octombrie 2015 datoria lui Colesnic Iurie față de bancă

constituia suma de 98 268, 84 lei, inclusiv: creditul în termen - 86 375 lei; creditul

restant - 5 625 lei; dobânda neachitată - 6 268,84 lei.

Solicită reclamantul, transmiterea în posesia BC „Moldova-Agroindbank” SA

a 1/20 cotă-parte, care aparține cu drept de proprietate Liubei Grosu și 1/4 cotă-parte

care aparține cu drept de proprietate lui Colesnic Ion din casa de locuit cu suprafața

totală de 173,8 m.p., construcția accesorie cu suprafața de 50,3 m.p., construcția

accesorie cu suprafața de 18,2 m.p., construcția accesorie cu suprafața de 91,1 m.p. și

terenul aferent cu suprafața de 0,062 ha, înregistrate în Registrul bunurilor imobile la

Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, filiala ÎS „Cadastru” sub numerele cadastrale

0100507.470.01, 0100507.470.02, 0100507.470.03, 0100507.470.04, 0100507.470,

situate în mun. xxxxx, str. xxxxx xxxx xx, pentru a fi vândute forțat, cu evacuarea lui

Colesnic Ion, Grosu Liuba și a bunurilor din imobilele menționate, precum și

2

încasarea de la Grosu Liuba și Colesnic Ion în mod solidar în beneficiul BC

„Moldova-Agroindbank” SA a cheltuielilor privind achitarea taxei de stat în sumă de

491, 34 lei și a cheltuielilor de citare publică în sumă de 150 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 23 decembrie 2016

cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind depusă tardiv.

Nefiind de cord cu hotărârea primei instanțe, BC „Moldova-Agroindbank” SA a

contestat-o cu apel.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 aprilie 2017 s-a admis apelul

declarat de BC „Moldova-Agroindbank” SA, s-a casat hotărârea Judecătoriei

Buiucani mun. Chișinău din 23 decembrie 2016 și s-a emis o nouă hotărâre de

admitere a acțiunii, fiind transmis în posesia BC „Moldova-Agroindbank” SA - 1/20

cotă-parte, care aparține cu drept de proprietate Liubei Grosu și 1/4 cotă-parte care

aparține cu drept de proprietate lui Colesnic Ion din casa de locuit cu suprafața totală

de 173,8 m.p., construcția accesorie cu suprafața de 50,3 m.p., construcția accesorie

cu suprafața de 18,2 m.p., construcția accesorie cu suprafața de 91,1 m.p. și terenul

aferent cu suprafața de 0,062 ha, înregistrate în Registrul bunurilor imobile la Oficiul

Cadastral Teritorial Chișinău, filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru” sub numerele

cadastrale 0100507.470.01, 0100507.470.02, 0100507.470.03, 0100507.470.04 și

0100507.470, situate în mun. xxxxx, str. xxxxx xxxx xx, pentru a fi vândute forțat, cu

evacuarea lui Colesnic Ion, Grosu Liubei și a bunurilor din imobilele menționate. S-a

încasat în mod solidar de la Grosu Liuba și Colesnic Ion în beneficiul BC „Moldova-

Agroindbank” SA cheltuielile de judecată în sumă totală de 2 852, 38 lei.

La 26 iunie 2017, Grosu Liuba a declarat recurs, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu decizia contestată,

considerând-o neîntemeiată și ilegală, prin faptul că a fost emisă cu încălcarea și

aplicarea eronată a normelor de drept material.

Susține recurenta că, nu este debitor ipotecar, deoarece nu a fost parte la

contractul de ipotecă, fiind doar succesorul debitorilor ipotecari. Prin urmare, cu

referire la prevederile art. 1544 din Cod civil, consideră că, termenul de înaintare a

pretențiilor de 6 luni, a început a curge din ziua când creditorul, în speță BC

,,Moldova- Agroindbank”, a aflat despre deschiderea succesiunii după decesul Anei

Colesnic, fapt cunoscut de către bancă la 09.06.2014.

În acest sens, indică că, omiterea de către BC ,,Moldova-Agroindbank” a

termenului stabilit de art. 1544 Cod civil, are drept consecință pierderea dreptului la

urmărirea bunului conform contractului de ipotecă și asupra acestui termen nu se

răsfrâng regulile de întrerupere, repunere sau suspendare.

Cât privește faptul achitării sumei de 9 410 lei la data de 04.05.2015, consideră

că este irelevant la caz, deoarece, nu poate influența caracterul tardiv al cererii, odată

cu omiterea de către creditor a termenului prevăzut expres de lege.

3

Referitor la termenul declarării recursului, Colegiul menționează că actele cauzei

nu atestă cu certitudine data recepționării de către recurentă a deciziei integrale, iar în

astfel de circumstanțe recursul declarat la 26.06.2017 se consideră depus cu

respectarea termenului prevăzut de art. 434 Cod de procedură civilă.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Grosu Liuba, urmează a fi declarat

inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau

analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată

de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost

judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și

ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba

de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane

care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de

judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Grosu Liuba, este declarativ și

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să

justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, completul a constatat existența unuia

din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că

4

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

În cazul de față, argumentele invocate de către recurentă în cererea de recurs nu

se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, nefiind posibilă determinarea

aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului

judiciar.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul reiterează și faptul că, recursul trebuie să fie unul "efectiv", atât în

practică, cât și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi

considerate ca fiind „serioase și legitime” conform Convenției (a se vedea Mitropolia

Basarabiei și alții vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). În același timp,

conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile

să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica

Moldova, 10 iulie 2001, Meyer vs Germania, 22 martie 2016 ), însă în recursul

declarat asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de Grosu Liuba, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de Grosu Liuba, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecător Valentina Clevadî

judecători Galina Stratulat

Dumitru Mardari

5