Decizia nr. 89 din 25 noiembrie 2024

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 2.005/1/2024 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările ulterioare (Regulamentul). 2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept: „ Recalcularea drepturilor de pensie, potrivit art. II din Legea nr. 351/2022, permite acordarea tuturor beneficiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru stagiul realizat în condiţii speciale sau este limitată la beneficiul prevăzut de art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010?”; „ Introducerea art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 deschide posibilitatea recalculării drepturilor de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, în absenţa unei norme în acest sens, de genul celei prevăzute în Legea nr. 74/2022, prin aplicarea art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010?”.

Magistratul-asistent învederează că la dosarul cauzei a fost depus raportul întocmit.

Preşedintele completului, doamna judecător Corina-Alina Corbu, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunilor de drept cu care a fost sesizată, a constatat următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării

Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă a dispus, prin Încheierea din 16 septembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 2.629/90/2023, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept: a) Recalcularea drepturilor de pensie, potrivit art. II din Legea nr. 351/2022, permite acordarea tuturor beneficiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru stagiul realizat în condiţii speciale sau este limitată la beneficiul prevăzut de art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010?; b) Introducerea art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 deschide posibilitatea recalculării drepturilor de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, în absenţa unei norme în acest sens, de genul celei prevăzute în Legea nr. 74/2022, prin aplicarea art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010?

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 26 septembrie 2024, cu nr. 2.005/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 25 noiembrie 2024. II. Dispoziţiile legale care formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare (denumită în continuare Legea nr. 263/2010): „ Art. 30. – (1) În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiţii speciale sunt cele din: (…) i) activităţile de producţie, mentenanţă şi asimilate din unităţile de producţie a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând şi unităţile de extracţie a cărbunelui, pentru personalul implicat direct şi nemijlocit în utilizarea procedeelor şi utilajelor specifice producţiei energiei electrice şi extracţiei cărbunelui.” „ Art. 56. – (1) Fac excepţie de la prevederile art. 55 alin. (1) lit. b) persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin: a) 20 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. a) sau 15 ani în locurile de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. a) în cazul în care activitatea minieră încetează sau a încetat ca urmare a obligaţiilor pe care şi le asumă sau şi le-a asumat statul român în negocierile cu Comisia Europeană, pentru care reducerea vârstei standard de pensionare este de 20 de ani; b) 20 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. f) pentru care reducerea vârstei standard de pensionare este de 15 ani; c) 25 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. d) şi e) pentru care reducerea vârstei standard de pensionare este de 13 ani; d) 25 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. h)-l) pentru care reducerea vârstei standard de pensionare este de 13 ani. (…)” „ Art. 56 2 . – (1) Prin excepţie de la prevederile art. 55 alin. (1) lit. b), persoanele care au desfăşurat activităţi dintre cele prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. g) şi i) beneficiază de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare cu 13 ani, pentru un stagiu de cotizare de cel puţin 25 de ani realizat în aceste activităţi. (2) Pentru persoanele care au desfăşurat activităţile prevăzute la alin. (1), stagiul complet de cotizare este de 25 de ani.” „ Art. 100. – Persoanele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupele I şi a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite sau condiţii speciale, potrivit legii, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, după cum urmează: a) cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, potrivit legii; b) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, potrivit legii.” Art. 107 alin. (3) „Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege şi prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia.”

Legea nr. 351/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, denumită în continuare Legea nr. 351/2022 „ Art. II. – (1) De prevederile art. 30 alin. (4 5 ) şi ale art. 56 alin. (1) lit. d), alin. (2) lit. d) şi alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, beneficiază, la cerere, şi persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada anterioară datei intrării în vigoare a prezentei legi. (2) Drepturile de pensie recalculate conform alin. (1) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost depusă solicitarea. (3) În situaţia în care, după aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2), rezultă un cuantum al pensiei mai mic decât cel cuvenit anterior intrării în vigoare a prezentei legi sau aflat în plată, se păstrează cuantumul mai avantajos.”

Legea nr. 74/2022 pentru completarea art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, denumită în continuare Legea nr. 74/2022 „ Art. II. – (1) De prevederile art. 30 alin. (4 4 ) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, beneficiază, la cerere, şi persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada anterioară datei intrării în vigoare a prezentei legi. (2) Drepturile de pensie recalculate conform alin. (1) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost depusă solicitarea. (3) În situaţia în care, după aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2), rezultă un cuantum al pensiei mai mic decât cel cuvenit anterior intrării în vigoare a prezentei legi sau aflat în plată, se păstrează cuantumul mai avantajos.” III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept supusă interpretării

Prin cererea introductivă înregistrată la Tribunalul Vâlcea – Secţia I civilă, contestatorul persoană fizică a solicitat, în contradictoriu cu intimata Casa Judeţeană de Pensii (…), anularea deciziei nr. (…) prin care i s-a respins cererea de recalculare a pensiei, obligarea intimatei la emiterea unei decizii prin care să îi recalculeze cuantumul pensiei având în vedere prevederile Legii nr. 263/2010, aşa cum a fost modificată şi completată de Legea nr. 197/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, şi la plata diferenţei dintre pensia calculată şi cea care va rezulta din noul calcul, conform prevederilor legale, diferenţă actualizată cu dobânda legală şi indicele de inflaţie.

În motivarea cererii, contestatorul a arătat că intimata nu i-a recalculat cuantumul pensiei având în vedere prevederile Legii nr. 263/2010, aşa cum a fost modificată şi completată de Legea nr. 197/2021, respectiv nu a aplicat stagiul complet de cotizare de 25 de ani, potrivit art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010, şi nu a acordat majorarea prevăzută de art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010.

Tribunalul Vâlcea – Secţia I civilă, prin Sentinţa civilă nr. 2.913 din 7 decembrie 2023, a respins contestaţia ca neîntemeiată.

În motivare, s-a reţinut că solicitarea de recalculare a fost respinsă, întrucât contestatorul beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, astfel încât nu sunt aplicabile dispoziţiile legale invocate, având în vedere Decizia nr. 2/2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, prin care s-a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi s-a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 56 2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, modificată şi completată prin Legea nr. 197/2021, dispoziţiile legale evocate recunosc ope legis o reducere a vârstei standard de pensionare cu 13 ani pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de 25 de ani, corespunzător activităţii desfăşurate cel puţin 30 de ani în locurile de muncă prevăzute de art. 30 alin (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, modificată şi completată prin Legea nr. 197/2021, indiferent de condiţiile în care a fost încadrată activitatea de angajator/fostul angajator, conform legislaţiei anterioare, şi indiferent de tipul contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajator/fostul angajator.

Având în vedere cele statuate de instanţa supremă prin decizia pronunţată, tribunalul a reţinut că, pentru a fi considerat stagiu complet de cotizare de 25 de ani şi utilizat la determinarea punctajului mediu anual, condiţia esenţială este ca persoanele care solicită dreptul de pensie să fi lucrat efectiv 30 de ani în locurile de muncă prevăzute de art. 30 alin (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, indiferent de condiţiile în care a fost încadrată activitatea de angajator/fostul angajator, conform legislaţiei anterioare, şi indiferent de tipul contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajator/fostul angajator. Or, astfel cum reiese din adeverinţa invocată de contestator, aceasta nu a lucrat efectiv 30 de ani în activităţile menţionate în cuprinsul adeverinţei, ci aproximativ 5 ani.

Prin urmare, chiar dacă activitatea profesională a contestatorului s-ar încadra în locurile de muncă prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, atâta timp cât din adeverinţa invocată nu reiese că a lucrat cel puţin 30 de ani în aceste locuri de muncă, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru perioada din adeverinţa ataşată cererii de recalculare nu poate fi de 25 de ani.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel contestatorul, susţinând că valorificarea stagiului realizat în condiţii speciale, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, presupune acordarea a trei tipuri de beneficii: a) reducerea vârstei standard de pensionare; b) fixarea stagiului complet de cotizare la 25 de ani pentru perioada lucrată în condiţii speciale; c) acordarea punctajului suplimentar prevăzut de art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010.

Intimata a negat acordarea tuturor acestor beneficii la care este îndreptăţit ca urmare a modificărilor aduse Legii nr. 263/2010 prin Legea nr. 197/2021, apelantul-contestator invocând şi dezlegarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 36/2023 a Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii.

În cadrul soluţionării apelului, reţinând existenţa unei norme speciale, derogatorii, cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2004 şi obligativitatea sesizării instanţei supreme cu dezlegarea unei chestiuni de drept atunci când obiectul cauzei este cel menţionat la art. 1 din actul normativ anterior menţionat, s-a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi suspendarea cauzei. IV. Motivele reţinute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii

Completul de judecată al instanţei de trimitere a constatat admisibilitatea sesizării, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 raportate la art. 519 din Codul de procedură civilă, reţinând ca fiind îndeplinite condiţiile cumulative impuse de legiuitor.

Astfel, s-a reţinut că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este obligatorie, având în vedere dispoziţiile art. 2 alin. (1) raportate la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, întrucât există o cauză aflată în curs de judecată, în ultimă instanţă, în competenţa legală a unui complet de judecată al Curţii de Apel Piteşti – Secţia I civilă şi litigiul este început după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, acţiunea fiind înregistrată pe rolul instanţei la 17 august 2023.

Totodată, chestiunea de drept ce necesită a fi lămurită ridică dificultăţi de interpretare a art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, coroborat cu art. 56 alin. (3) lit. d) şi art. 100 din Legea nr. 263/2010 şi cu art. II din Legea nr. 351/2022, deoarece normele legale nu sunt clare în ceea ce priveşte recalcularea drepturilor de pensie anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, respectiv a beneficiilor ce ar putea fi acordate în această situaţie, prin valorificarea stagiului încadrat ope legis în condiţii speciale şi necesită intervenţia instanţei supreme, fiind o problemă reală, veritabilă, susceptibilă să dea naştere unor interpretări diferite şi controversate.

De lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispoziţiilor amintite depinde soluţionarea pe fond a cauzei, întrucât apelul priveşte recalcularea drepturilor de pensie prin valorificarea stagiului încadrat ope legis în condiţii speciale de muncă, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 197/2021, respectiv majorarea punctajului mediu anual, conform art. 100 din Legea nr. 263/2010, precum şi aplicarea unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani pentru stagiul realizat în condiţii speciale, opiniile părţilor fiind contrare în ceea ce priveşte acordarea acestor beneficii.

Chestiunea de drept este nouă, întrucât dispoziţiile art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 sunt recent intrate în vigoare, nefiind identificată o jurisprudenţă conturată a instanţelor naţionale în interpretarea şi aplicarea acestor texte legale în situaţii similare celei deduse judecăţii.

În urma consultării jurisprudenţei instanţei supreme s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-o hotărâre pronunţată în recurs în interesul legii şi că aceasta nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, conform evidenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. V. Punctul de vedere al părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Apelantul-contestator a susţinut că şi persoanele înscrise la pensia pentru limită de vârstă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021 au dreptul la a solicita recalcularea drepturilor de pensie şi valorificarea stagiului realizat în condiţii speciale, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, atât sub aspectul reducerii stagiului complet de cotizare, cât şi sub aspectul majorării punctajului pentru stagiul realizat în condiţii speciale, în acelaşi sens fiind şi deciziile nr. 2/2023 şi 28/2024 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Intimata nu a formulat un punct de vedere referitor la problema de drept pusă în discuţie. VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Instanţa de trimitere a considerat necesară sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, constatând că normele de drept anterior redate sunt pasibile de interpretări diferite, sub aspectul valorificării stagiului, încadrat ope legis în condiţii speciale, la recalcularea drepturilor de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, prin care a fost introdusă lit. i) a art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.

Astfel, prima problemă care se ridică este modul în care beneficiile prevăzute de lege pentru stagiul realizat în condiţii speciale pot fi acordate în situaţia prezentată, având în vedere, pe de o parte, principiul neretroactivităţii legii, iar, pe de altă parte, împrejurarea că Legea nr. 197/2021 nu cuprinde o normă specială care să reglementeze recalcularea drepturilor de pensie deschise anterior datei de 18 august 2021. Prin comparaţie, legiuitorul a prevăzut în alte acte normative (spre exemplu, prin art. II din Legea nr. 74/2022) posibilitatea recalculării drepturilor de pensie deschise anterior intrării în vigoare a normei ce permite încadrarea/asimilarea în condiţii speciale.

De asemenea, s-a constatat că prin Legea nr. 351/2022 s-a dispus că de prevederile art. 30 alin. (4 5 ) şi ale art. 56 alin. (1) lit. d), alin. (2) lit. d) şi alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010 beneficiază, la cerere, şi persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada anterioară datei intrării în vigoare a acestei legi.

În aceste condiţii s-au ivit următoarele probleme de drept: – recalcularea drepturilor de pensie în condiţiile art. II din Legea nr. 351/2022 justifică doar acordarea beneficiului aplicării stagiului complet de cotizare redus, potrivit art. 36 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010, aşa cum a apreciat şi prima instanţă, sau şi beneficiul majorării punctajului, potrivit art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010; – în situaţia în care răspunsul la prima întrebare este în sensul interpretării stricte a art. II din Legea nr. 351/2022, este admisibilă recalcularea drepturilor de pensie în condiţiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, cu consecinţa acordării tuturor beneficiilor prevăzute pentru stagiul în condiţii speciale.

Problemele ridicate nu îşi găsesc rezolvarea nici în Decizia nr. 28 din 3 iunie 2024 şi nici în Decizia nr. 36 din 15 mai 2023, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Astfel, normele de drept supuse atenţiei instanţei supreme şi problemele ridicate în dosarele soluţionate prin hotărârile amintite sunt diferite, astfel încât, deşi anumite aspecte dezlegate prin ele interesează şi în cauza de faţă, fiind vorba despre efectele încadrării în condiţii speciale de muncă, în temeiul legii, a activităţii desfăşurate anterior intrării în vigoare a actului normativ, cele două decizii nu cuprind lămuriri privind chestiunile de drept ce fac obiectul sesizării.

Punctul de vedere al instanţei este în sensul că valorificarea stagiului realizat în condiţii speciale de muncă, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, se poate face, în ceea ce priveşte drepturile de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, în condiţiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, chiar în absenţa unei dispoziţii exprese cuprinse în Legea nr. 197/2021, care să permită recalcularea.

Art. II din Legea nr. 351/2022 justifică, în opinia instanţei, doar acordarea beneficiului aplicării stagiului complet de cotizare redus, potrivit art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010. Recalcularea priveşte strict aplicarea art. 56 alin. (3) lit. d) din legea sus-menţionată, astfel că nu este posibilă interpretarea normei în sensul extinderii operaţiunii şi la alte beneficii acordate de lege pentru stagiul realizat în condiţii speciale, potrivit art. 30 alin. (1) lit. h)-l) din Legea nr. 263/2010.

În schimb, s-a apreciat că sunt incidente dispoziţiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Astfel cum s-a reţinut în Decizia nr. 28 din 3 iunie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (paragraful 138), „suntem în ipoteza efectelor viitoare ale unor situaţii juridice efective, născute anterior intrării în vigoare a legii, dar care nu sunt consumate, ci sunt în curs de desfăşurare, cererile de recalculare a pensiei reprezentând un efect viitor al unei valabile deschideri a dreptului la pensie pentru activitatea ce a fost desfăşurată în condiţiile prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010. Or, recunoaşterea unor astfel de efecte nu aduce atingere principiului neretroactivităţii legii noi, reglementat prin art. 15 din Constituţia României.”

Pe de altă parte, o interpretare contrară ar conduce la discriminare între beneficiarii pensiilor pentru limită de vârstă, ale căror drepturi au fost deschise anterior datei de 18.08.2021, şi cei ale căror drepturi au fost deschise ulterior, dar care nu au valorificat la înscrierea la pensie stagiul încadrat ope legis în condiţii speciale. Este fără îndoială că aceştia din urmă pot solicita recalcularea drepturilor de pensie, potrivit art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Or, excluderea recalculării drepturilor de pensie deschise anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, prin aplicarea art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, sau acordarea doar a beneficiului stagiului complet de cotizare redus, ca urmare a prevederilor art. II din Legea nr. 351/2022, ar conduce la aplicarea unui tratament juridic distinct, nejustificat de criterii obiective, cele două categorii de pensionari aflându-se, în opinia instanţei de trimitere, în situaţii identice. VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie

Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Hunedoara şi majoritar Tribunalul Alba au apreciat că recalcularea drepturilor de pensie, potrivit art. II din Legea nr. 351/2022, permite acordarea tuturor beneficiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru stagiul realizat în condiţii speciale, iar introducerea art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 deschide posibilitatea recalculării drepturilor de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, în absenţa unei norme în acest sens, de genul celei prevăzute în Legea nr. 74/2022, prin aplicarea art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, înaintând practică judiciară în acest sens.

La nivelul Curţii de Apel Braşov, Tribunalul Braşov a apreciat că recalcularea drepturilor de pensie, conform art. II din Legea nr. 351/2022, ar trebui să permită acordarea tuturor beneficiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru stagiul realizat în condiţii speciale. Totuşi, au existat opinii care au susţinut că recalcularea poate fi limitată la beneficiul specific prevăzut de art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010, limitare care a fost justificată prin interpretarea restrictivă a normelor legale, având în vedere că legiuitorul a specificat în mod expres anumite beneficii în contextul recalculării. Introducerea art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 deschide posibilitatea recalculării drepturilor de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021. În absenţa unei norme explicite, cum este cea prevăzută în Legea nr. 74/2022, recalcularea poate fi realizată prin aplicarea art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010.

Tribunalul Neamţ – Secţia I civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, instanţă arondată Curţii de Apel Bacău, prin Sentinţa civilă nr. 399/2024 din 8 mai 2024 pronunţată în Dosarul nr. 1.609/103/2023 a reţinut că instanţa de judecată poate constata îndeplinirea condiţiilor asimilării chiar şi în lipsa unui acord al angajatorului şi că există o singură condiţie legală pentru asimilarea grupei I ca activitate desfăşurată în condiţii speciale, anume ca perioadele de vechime în grupa I de muncă să se fi realizat înainte de 1 aprilie 2001 în activităţile care, conform art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, sunt încadrate în condiţii speciale.

La nivelul Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Bucureşti, din punct de vedere teoretic, a arătat că, faţă de prevederile legale incidente, valorificarea stagiului realizat în condiţii speciale de muncă, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, se poate face, în ceea ce priveşte drepturile de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, în condiţiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, chiar în absenţa unei dispoziţii exprese cuprinse în Legea nr. 197/2021, care să permită recalcularea. Art. II din Legea nr. 351/2022 justifică doar acordarea beneficiului aplicării stagiului complet de cotizare redus, potrivit art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010. De asemenea, s-a apreciat că, fiind în ipoteza efectelor viitoare ale unor situaţii juridice efective, născute anterior intrării în vigoare a legii, dar care nu sunt consumate, ci sunt în curs de desfăşurare, cererile de recalculare a pensiei reprezintă un efect viitor al unei valabile deschideri a dreptului la pensie pentru activitatea ce a fost desfăşurată în condiţiile prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010. Această recunoaştere nu aduce atingere principiului neretroactivităţii legii noi, reglementat prin art. 15 din Constituţia României. Excluderea recalculării drepturilor de pensie deschise anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, prin aplicarea art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, sau acordarea doar a beneficiului stagiului complet de cotizare redus, ca urmare a prevederilor art. II din Legea nr. 351/2022, ar conduce la aplicarea unui tratament juridic distinct, nejustificat de criterii obiective. La nivelul Tribunalului Giurgiu punctul de vedere exprimat a fost în sensul că valorificarea stagiului realizat în condiţii speciale de muncă, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, produce efecte atât în ceea ce priveşte drepturile de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, cât şi sub aspectul majorării punctajelor lunare cu 50%, conform art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010, în condiţiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. În cadrul Tribunalului Ialomiţa, în ceea ce priveşte prima problemă de drept ridicată, opinia judecătorilor care alcătuiesc completurile specializate în soluţionarea cauzelor de asigurări sociale şi litigii de muncă, precum şi a asistenţilor judiciari din cadrul instanţei a fost în sensul că recalcularea drepturilor de pensie, potrivit art. II din Legea nr. 351/2022, nu este nicidecum limitată la beneficiul prevăzut de art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010, ci dimpotrivă, permite acordarea tuturor beneficiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru stagiul realizat în condiţii speciale. Sub aspectul valorificării stagiului, prin Legea nr. 197/2021, acesta este încadrat ope legis în condiţii speciale. Astfel, persoanele înscrise la pensia pentru limită de vârstă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021 au dreptul la a solicita recalcularea drepturilor de pensie şi valorificarea stagiului realizat în condiţii speciale, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 197/2021, atât sub aspectul reducerii stagiului complet de cotizare, cât şi sub aspectul majorării punctajului pentru stagiul realizat în condiţii speciale. S-a apreciat că a admite o altă teză ar crea premisele unei diferenţe de tratament între titularii cererilor de acordare a pensiei şi ar genera o situaţie de inechitate, nejustificată obiectiv şi rezonabil. O interpretare contrară ar conduce la discriminare între beneficiarii pensiilor pentru limită de vârstă, ale căror drepturi au fost deschise anterior datei de 18.08.2021, şi cei ale căror drepturi au fost deschise ulterior, dar care nu au valorificat la înscrierea la pensie stagiul încadrat ope legis în condiţii speciale. Acordarea doar a beneficiului stagiului complet de cotizare redus, ca urmare a prevederilor art. II din Legea nr. 351/2022, ar conduce la aplicarea unui tratament juridic distinct, nejustificat de criterii obiective, cele două categorii de pensionari aflându-se în situaţii identice. Referitor la cea de-a doua problemă de drept ridicată, opinia judecătorilor din cadrul instanţei a fost exprimată în sensul că valorificarea stagiului realizat în condiţii speciale de muncă, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, se poate face, în ceea ce priveşte drepturile de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, în condiţiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, chiar în absenţa unei dispoziţii exprese cuprinse în Legea nr. 197/2021, care să permită recalcularea. La nivelul Tribunalului Ilfov s-a arătat că valorificarea stagiului realizat în condiţii speciale de muncă, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, se poate face, în ceea ce priveşte drepturile de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, în condiţiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, chiar în absenţa unei dispoziţii exprese cuprinse în Legea nr. 197/2021, care să permită recalcularea. Art. II din Legea nr. 351/2022 justifică, în opinia tribunalului, doar acordarea beneficiului aplicării stagiului complet de cotizare redus, potrivit art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010. Recalcularea priveşte strict aplicarea art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010, astfel că nu este posibilă interpretarea normei în sensul extinderii operaţiunii şi la alte beneficii acordate de lege pentru stagiul realizat în condiţii speciale, potrivit art. 30 alin. (1) lit. h)-l) din Legea nr. 263/2010. La nivelul Tribunalului Teleorman punctul de vedere exprimat a fost în sensul că: a) recalcularea drepturilor de pensie, potrivit art. II din Legea nr. 351/2022, permite acordarea tuturor beneficiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru stagiul realizat în condiţii speciale; b) introducerea art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 prin Legea nr. 197/2021 nu permite recalcularea drepturilor de pensie deschise anterior intrării în vigoare a acestei legi.

Curtea de Apel Cluj a arătat că problema de drept a fost dezlegată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizii ale Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii şi Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept pe care chiar încheierea de sesizare le menţionează, aplicabile pentru identitate de raţiune şi în ce priveşte categoria profesională vizată de textul art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010. Aceste decizii de unificare a practicii conţin suficiente considerente care să clarifice problema din întrebare, în sensul acordării tuturor beneficiilor atrase de încadrarea locurilor de muncă în condiţii speciale, inclusiv pentru pensionarii ale căror drepturi au fost deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021 şi în situaţia acestei categorii profesionale, chiar dacă legile prin care au fost completate în timp dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 nu sunt identice. Sensul legii trebuie să prevaleze şi, de asemenea, ideea de unitate de măsură, de aplicare a legii în mod coerent şi egal pentru situaţii egale. Hotărârile înaintate au în vedere alte categorii profesionale decât cele vizate prin dispoziţiile art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, la care se referă întrebarea, în cuprinsul acestora fiind făcute referiri la dezlegări pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie le-a dat cu privire la textul art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 pentru identitate de raţiune în ce priveşte dezlegarea în drept.

Curtea de Apel Constanţa – Secţia I civilă a înaintat Decizia civilă nr. 356A din 29 mai 2024, prin care s-a constatat că reclamantul este îndreptăţit la recalcularea drepturilor de pensie ca urmare a cererii de stabilire a pensiei pentru limită de vârstă conform Legii nr. 263/2010, cu folosirea la determinarea punctajului mediu anual a unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani, având în vedere perioada totală în care a desfăşurat activităţi încadrate în condiţii speciale după 1 aprilie 2001. Astfel, conform art. 55 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010, persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, conform tabelului nr. 2, în situaţia persoanelor care au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, precum şi în situaţia celor care au realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în condiţii speciale, prevăzute la art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.

Curtea de Apel Craiova a arătat că orientarea practicii la nivelul Tribunalul Dolj este în sensul acordării beneficiului prevăzut de art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010, însă au fost pronunţate câteva hotărâri prin care s-a dispus şi valorificarea perioadei 1 aprilie 2001-18 august 2021, ca stagiu de cotizare realizat în condiţii speciale şi determinarea punctajului mediu anual cu utilizarea stagiului complet de cotizare de 25 de ani. Tribunalul Gorj a înaintat hotărâri judecătoreşti prin care s-a reţinut că nu există temei legal pentru asimilarea în condiţii speciale a perioadei ulterioare datei de 1 aprilie 2001. Pe cale de consecinţă, pentru perioada ulterioară datei de 1 aprilie 2001, în situaţia în care au fost prestate activităţi dintre cele prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, pot fi acordate numai beneficiile art. 56 2 coroborate cu art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010, respectiv reducerea vârstei standard de pensionare cu 13 ani şi stagiul complet de cotizare de 25 de ani pentru persoanele care au desfăşurat activităţile prevăzute. Cu privire la situaţia particulară a cererilor de recalculare s-a reţinut că nu se mai impune a fi analizată problema reducerii vârstei standard de pensionare, condiţie ce a fost analizată şi a fost constatată ca fiind îndeplinită odată cu emiterea deciziei de pensionare, astfel că, în raport şi cu dispoziţiile art. 69 alin. (2) şi (3) din Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 95 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 263/2010, pentru stagiul de cotizare realizat în perioada în care au fost desfăşurate activităţi din categoria celor menţionate la art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 ulterior datei de 1 aprilie 2001, punctajul mediu anual trebuie calculat prin raportare la un stagiu complet de cotizare de 25 de ani. S-a subliniat faptul că, în cazurile deduse judecăţii, contestatorii aveau asimilată în condiţii speciale perioada lucrată în condiţiile art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 anterior datei de 1 aprilie 2001, numai cu privire la această perioadă existând temei legal pentru asimilare în condiţii speciale, respectiv art. 30 alin. (4 4 ) din Legea nr. 263/2010, asimilare care implică acordarea tuturor beneficiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru stagiul realizat în condiţii speciale, pentru perioada ulterioară datei de 1 aprilie 2001 beneficiile fiind limitate la cele prevăzute de art. 56 alin. (3) lit. d) şi art. 56 2 din Legea nr. 263/2010. Prin hotărârile înaintate de Tribunalul Mehedinţi s-a reţinut că Decizia nr. 2/2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii clarifică modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 56 2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, stabilindu-se că activitatea profesională prestată cel puţin 30 de ani în locurile de muncă prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 197/2021, va fi considerată ope legis stagiu complet de cotizare de 25 de ani, necesar şi suficient pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare cu 13 ani.

La nivelul Secţiei pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a Curţii de Apel Galaţi nu au fost înregistrate cauze în care să se invoce aplicarea art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010, dar există un număr semnificativ de cauze similare în care este incidentă aceeaşi problemă de drept, a condiţiilor de înscriere la pensie pentru personalul din sectorul de construcţii navale, prevăzut la art. 30 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 263/2010. Problema de drept este similară, chiar dacă se referă la o altă categorie profesională. După publicarea Deciziei nr. 28 din 3 iunie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept practica a fost schimbată, considerându-se, în raport cu considerentele acestei decizii, şi anume paragrafele 125, 133, 137-139, că asimilarea produce efecte depline atât sub aspectul condiţiilor reglementate în scopul deschiderii dreptului la pensie al personalului din sectorul de construcţii navale, cât şi sub aspectul efectelor juridice ale încadrării în condiţii speciale de muncă, al determinării cuantumului pensiei, prin aplicarea art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010.

La nivelul Curţii de Apel Iaşi, Tribunalul Iaşi – Secţia I civilă, identificând o hotărâre, a apreciat că, prin Decizia nr. 2 din 13 martie 2023 a Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii şi prin Decizia nr. 28 din 3 iunie 2024 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat deja în privinţa celor două chestiuni de drept care fac obiectul sesizării. Opinia judecătorilor din cadrul Tribunalului Vaslui este în sensul celor reţinute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 28 din 3 iunie 2024, şi anume că: „asimilarea este o ficţiune juridică şi presupune tratarea în condiţii similare a situaţiei asimilate cu aceea luată drept reper, aşa încât nu poate fi identificat un argument juridic valid, care să justifice preluarea, prin asimilare, doar a unora dintre aspectele situaţiei juridice-reper. Efectele asimilării nu ar putea fi limitate la condiţiile pensionării, atât timp cât ele acţionează, de regulă, deplin, sub toate aspectele, iar în această situaţie, legiuitorul nu a introdus o dispoziţie specială de excepţie, prin care să le limiteze.” Drept urmare, recunoscându-se ca fiind lucrate în condiţii speciale de muncă şi respectivele activităţi, se aplică toate beneficiile ce decurg din această încadrare, iar nu doar reducerea stagiului de cotizare. Cu privire la cea de-a doua problemă, din modul de redactare a normei rezultă voinţa legiuitorului de a recunoaşte îndreptăţirea la încadrarea muncii în condiţii speciale, indiferent de perioada în care s-au desfăşurat activităţile menţionate, textul de lege nefăcând vreo distincţie în ceea ce priveşte intervalul de timp pentru care este recunoscută încadrarea muncii în condiţii speciale. Şi persoanele care s-au pensionat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021 vor putea solicita recalcularea, întrucât prin noile modificări legislative li s-a recunoscut ca fiind lucrată în condiţii speciale o anumită perioadă de timp şi în lipsa posibilităţii formulării unei cereri de recalculare, această recunoaştere rămânând fără efectele juridice pentru care norma a fost edictată.

Curtea de Apel Oradea a arătat că, la nivelul Secţiei I civile, orientarea practicii judiciare este în sensul că introducerea art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 deschide posibilitatea recalculării drepturilor de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, în absenţa unei norme în acest sens, de genul celei prevăzute în Legea nr. 74/2022, prin aplicarea art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Tribunalul Bihor – Secţia I civilă a apreciat că recalcularea drepturilor de pensie, potrivit art. II din Legea nr. 351/2022, permite acordarea tuturor beneficiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru stagiul realizat în condiţii speciale, fără a fi limitat la beneficiul prevăzut de art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010.

Practica judiciară majoritară la nivelul Tribunalului Vâlcea – Secţia I civilă, instanţă arondată Curţii de Apel Piteşti, este în sensul că recalcularea drepturilor de pensie, potrivit art. II din Legea nr. 351/2022, permite acordarea tuturor beneficiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru stagiul realizat în condiţii speciale, iar introducerea art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 deschide posibilitatea recalculării drepturilor de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021.

La nivelul Curţii de Apel Ploieşti, Tribunalul Buzău – Secţia I civilă a arătat că recalcularea drepturilor de pensie, potrivit art. II din Legea nr. 351/2022, permite acordarea tuturor beneficiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru stagiul realizat în condiţii speciale, nefiind limitată la beneficiul prevăzut de art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010, în acelaşi sens pronunţându-se şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 28/2024 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Tribunalul Mureş, instanţă arondată Curţii de Apel Târgu Mureş, a apreciat că valorificarea stagiului realizat în condiţii speciale de muncă, potrivit art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, se poate face în ceea priveşte drepturile de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021, în condiţiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, chiar şi în absenţa unei norme în acest sens.

Curţile de apel Suceava şi Timişoara nu au identificat practică judiciară şi nu au formulat niciun punct de vedere teoretic.

Ministerul Public a menţionat că la nivelul Secţiei judiciare nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării. VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

Nu au fost identificate decizii ale Curţii Constituţionale care să prezinte relevanţă în dezlegarea chestiunii de drept care face obiectul prezentei sesizări. IX. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 24 din 3 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 25 iulie 2019, a respins, ca inadmisibilă, sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile formulată de Curtea de Apel Craiova – Secţia I civilă cu privire la următoarea problemă de drept: „aplicabilitatea dispoziţiilor art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 (…), teza referitoare la recalcularea pensiei prin adăugarea veniturilor, în ceea ce priveşte pensiile de serviciu ale magistraţilor nepuse în plată”.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 24 din 14 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1001 din 12 decembrie 2019, a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 22 din Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, republicată, locurile de muncă ale personalului care desfăşoară activitatea în serviciile de anatomie patologică şi prosecturi ale spitalelor, precum şi personalul disciplinelor universitare de anatomie, de histologie, de anatomie patologică şi al catedrei de biologie celulară sunt încadrate ex lege în categoria locurilor de muncă în condiţii deosebite, fără a fi necesară parcurgerea metodologiei prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite, cu modificările şi completările ulterioare, şi, respectiv, de Hotărârea Guvernului nr. 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 2 din 13 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 2 mai 2023, a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 56 2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, dispoziţiile legale evocate recunosc ope legis o reducere a vârstei standard de pensionare cu 13 ani pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de 25 de ani, corespunzător activităţii desfăşurate cel puţin 30 de ani în locurile de muncă prevăzute de art. 30 alin (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, indiferent de condiţiile în care a fost încadrată activitatea de angajator/fostul angajator, conform legislaţiei anterioare, şi indiferent de tipul contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajator/fostul angajator.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 36 din 15 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 27 iunie 2023, a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea – Secţia I civilă şi a stabilit că „locurile de muncă din domeniul silvicultură, în care se desfăşoară activităţile menţionate la art. 20 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, se încadrează ope legis în condiţii speciale. Personalul silvic care a desfăşurat activităţile indicate la art. 20 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 234/2019, beneficiază de încadrarea locului de muncă în condiţii speciale şi de drepturile prevăzute la art. 20 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000. Obţinerea beneficiilor prevăzute de art. 20 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 la data deschiderii drepturilor de pensie nu este condiţionată de plata contribuţiilor de asigurări sociale, iar dovada acestora nu trebuie să rezulte din declaraţia nominală de asigurare pentru perioada ulterioară datei de 1 aprilie 2001”.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 28 din 3 iunie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Par