3ra-909/17 — Contestarea actelor administrative

Dosar nr. 3ra–909/17 Prima instanță: Judecătoria Ștefan Vodă, judecător – M. Țurcanu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Panov, A. Pahopol, A. Danilov Î N C H E I E R E 06 septembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecător Svetlana Filincova Judecători Dumitru Mardari, Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de Ungureanu Janna și Arutiunean Victoria, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ungureanu Janna și Arutiunean Victoria împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Ștefan Vodă, privind anularea actului administrativ, obligarea OCT Ștefan Vodă de a înregistra dreptul de proprietate asupra bunului imobil și încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de Ungureanu Janna și Arutiunean Victoria și menținută hotărârea Judecătoriei Ștefan Vodă din 19 februarie 2016 și încheierile Judecătoriei Ștefan Vodă din 19 ianuarie 2015 și 23 decembrie 2015, c o n s t a t ă: La data de 27 octombrie 2015, reclamantele Ungureanu Janna și Arutiunean Victoria s-au adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Ștefan Vodă privind anularea actului administrativ, obligarea OCT Ștefan Vodă de a înregistra dreptul de proprietate asupra bunului imobil și încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantele au indicat că, sunt fondatoarele SRL „Vica”, care a activat în or. Ștefan Vodă. La data de 25 decembrie 1998, SRL „Vica” a încheiat cu Direcția Cultură Ștefan Vodă, pe un termen de 20 ani, un contract de arendă a încăperii cu suprafața de 79,2 m2, situată în Casa de Cultură din or. Ștefan Vodă. Ulterior, pentru desfășurarea mai eficientă a activității comerciale, SRL „Vica” a decis să edifice în nemijlocita apropiere a Casei de Cultură două edificii (tambururi), care nu erau parte componentă a Casei de Cultură, fiind imobile individuale. Tambururile au fost construite legal, având ca 1 bază certificatul de urbanism și autorizația de construcție. Astfel, construcțiile au fost efectuate cu permisiunea Primăriei or.

Ștefan Vodă, în temeiul dispoziției nr.83 din 22 aprilie 2003. La data de 25 mai 2003, tambururile au fost date în exploatare, iar la data de 14 ianuarie 2013, la adunarea fondatorilor SRL „Vica”, s- a hotărât ca tambururile enunțate să fie atribuite la categoria construcțiilor nefinalizate. La data de 25 august 2014, adunarea fondatorilor SRL „Vica” a decis de a transmite tambururile în proprietatea fondatorilor Ungureanu Jana și Arutiunean Victoria în contul stingerii datoriei în sumă de 31636,97 lei, iar la data de 03 septembrie 2015, s-au adresat la OCT Ștefan Vodă privind înregistrarea dreptului de proprietate asupra tambururilor situate pe terasa Casei de Cultură din or. Ștefan Vodă, str. 31 august nr. 2. Prin decizia din 28 septembrie 2015, OCT Ștefan Vodă le-a refuzat înregistrarea dreptului de proprietate asupra tambururilor respective.

Consideră reclamantele că, refuzul OCT Ștefan Vodă de a le înregistra dreptul proprietate este neîntemeiat, fără a avea un suport juridic, fiindu-le încălcat dreptul la proprietate, în drept motivându-și pretențiile în baza art.16, 17, 25, 26 din Legii contenciosului administrativ, art. 2, 4 din Legea cadastrului bunurilor imobile, art. 288 Cod civil. Solicită reclamantele Ungureanu Jana și Arutiunean Victoria anularea deciziei OCT Ștefan Vodă din 28 septembrie 2015 privind refuzul de a înregistra bunul imobil, obligarea OCT Ștefan Vodă de a înregistra dreptul lor de proprietate asupra bunului imobil - tambururile situate pe terasa Casei de Cultură din or. Ștefan Vodă, str. 31 august nr. 2, și încasarea prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei pentru fiecare.

Prin hotărârea Judecătoriei Ștefan Vodă din 19 februarie 2016, acțiunea înaintată de către Ungureanu Janna și Arutiunean Victoria, a fost respinsă ca fiind nefondată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2016, a fost respins apelul declarat de Ungureanu Janna și Arutiunean Victoria și menținută hotărârea Judecătoriei Ștefan Vodă din 19 februarie 2016. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 25 ianuarie 2017, a fost admis recursul declarat de Ungureanu Janna și Arutiunean Victoria, casată decizia Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2016, cu restituirea cauzei spre rejudecare instanței de apel, de un alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2017, a fost respins apelul declarat de Ungureanu Janna și Arutiunean Victoria și menținută hotărârea Judecătoriei Ștefan Vodă din 19 februarie 2016 și încheierile Judecătoriei Ștefan Vodă din 19 ianuarie 2015 și 23 decembrie 2015. 2 La data de 20 iunie 2017, Ungureanu Janna și Arutiunean Victoria au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2017, solicitând casarea integrală a acesteia și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea înaintată de către Ungureanu Janna și Arutiunean Victoria să fie admisă integral. În motivarea recursului declarat, recurentele au invocat faptul că instanța de apel la pronunțarea deciziei a interpretat eronat normele de drept material.

La data de 03 august 2017, Primarul or. Ștefan Vodă a depus referință la cererea de recurs declarată de către Ungureanu Janna și Arutiunean Victoria, solicitând declararea recursului ca fiind inadmisibil. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Ungureanu Janna și Arutiunean Victoria, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. În conformitate cu art. 440 alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) CPC, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În speță, însă criticile invocate Ungureanu Janna și Arutiunean Victoria nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de 3 apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentelor cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Abordarea recurentelor, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de Ungureanu Janna și Arutiunean Victoria. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ungureanu Janna și Arutiunean Victoria.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecător Svetlana Filincova Judecători Dumitru Mardari Maria Ghervas 4