2ra-1580/17 — Încasarea prejudiciului moral

Dosar nr. 2ra–1580/17

Prima instanță: Judecătoria Comrat, judecător – V. Hrapacov

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat, judecători – G. Colev, Ș. Starciuc, M. Galupa

Î N C H E I E R E

06 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecător Svetlana Filincova

Judecători Dumitru Mardari, Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Procuratura Generală a

Republicii Moldova, Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Ghercioglo Elena,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ghercioglo Elena

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Procuraturii Generale a

Republicii Moldova, cu privire la încasarea sumei de 30 000 (treizeci mii) lei cu titlu

de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată, ca urmare a acțiunilor ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și instanțelor judecătorești,

împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 30 martie 2017, prin care au fost

respinse apelurile declarate de Procuratura Generală a Republicii Moldova,

Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Ghercioglo Elena și menținută

hotărârea Judecătoriei Comrat din 13 ianuarie 2017,

c o n s t a t ă:

La data de 16 martie 2016, Ghercioglo Elena a depus o cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Procuraturii

Generale a Republicii Moldova, cu privire la încasarea sumei de 30 000 (treizeci

mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral, și a cheltuielilor de judecată, ca urmare a

acțiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și instanțelor

judecătorești.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, prin sentința Judecătoriei

Comrat din 21 iunie 2012, Ghercioglo Elena a fost condamnată în baza art. 42 alin.

(2), art. 335 alin. (3) pct. b), art. 42 alin. (2) și (5), art. 27, art. 190 alin. (5) și art. 191

alin. (5) Cod Penal, și i s-a aplicat o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe

un termen de 9 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în

organizații comerciale sau obștești. Totodată a fost încetat procesul penal în privința

Elenei Ghercioglo în baza art. 42, 361 alin. (2) lit. b) și art. 310 alin. (1) Cod Penal.

1

Prin Decizia Curții de Apel Comrat din 06 decembrie 2012, procesul penal în

partea săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 42, art. 361 alin. (2) lit. b) și art. 42

alin. (2) și (5), art. 27, art. 190 alin. (5), art. 310 alin. (1) Cod Penal a fost încetat în

legătură cu încălcarea competenței materiale. În partea săvârșirii infracțiunilor

prevăzute de alin. (2) art. 42, art. 335 Cod Penal, reclamanta a fost condamnată la 3

ani închisoare cu aplicarea articolului 90 Cod Penal.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 17 septembrie 2013, decizia

Curții de Apel Comrat din 06 decembrie 2012 a fost casată, cu trimiterea cauzei la

rejudecare în instanța de apel.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 15 decembrie 2014, Ghercioglo Elena a

fost achitată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de alin. (2) art. 42, art. 335

alin. (3) pct. b), art. 42 alin. (2) și (5), art. 27, art. 190 alin. (5), art. 191 alin. (5) Cod

Penal. Totodată, în baza art. 42, art. 361 alin. (2) lit. b) și alin. (1) art. 310 Cod

Penal, Ghercioglo Elena a fost recunoscută vinovată și liberată de pedeapsa penală

în legătură cu expirarea prescripției de tragere la răspundere penală.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 30 iunie 2015, a fost respins recursul

declarat de procuror și de către partea vătămată, cu menținerea deciziei Curții de

Apel Cahul din 15 decembrie 2014 fără modificări.

Astfel, reclamanta Ghercioglo Elena se consideră îndreptățită de a solicita

încasarea din bugetul de stat a prejudiciului moral ca urmare a acțiunilor ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Prin hotărârea Judecătoriei Comrat din 13 ianuarie 2017, a fost admisă parțial

cererea de chemare în judecată înaintată de către Ghercioglo Elena, dispunându-se

încasarea din bugetul de stat în beneficiul Elenei Ghercioglo a sumei de 25 000

(douăzeci și cinci mii) lei, în calitate de prejudiciu moral, și 825 (opt sute douăzeci și

cinci) lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică; în rest acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Comrat din 30 martie 2017, au fost respinse

apelurile declarate de Procuratura Generală a Republicii Moldova, Ministerul

Justiției al Republicii Moldova și Ghercioglo Elena și menținută hotărârea

Judecătoriei Comrat din 13 ianuarie 2017.

La data de 04 mai 2017, Procuratura Generală a Republicii Moldova a declarat

recurs împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 30 martie 2017, solicitând

casarea integrală a acesteia și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.

La data de 19 mai 2017, Ghercioglo Elena a declarat recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Comrat din 30 martie 2017, solicitând casarea integrală a acesteia și a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea ei să fie

admisă integral.

2

La data de 30 mai 2017, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat

recurs împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 30 martie 2017, solicitând

casarea integrală a acesteia și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.

La data de 09 august 2017, Procuratura Generală a Republicii Moldova a depus

referință la cererile de recurs declarate de către Ministerul Justiției al Republicii

Moldova și Ghercioglo Elena, prin care a susținut recursul declarat de Ministerul

Justiției al Republicii Moldova și a solicitat respingerea recursului declarat de

Ghercioglo Elena.

Analizând temeiurile invocate în cererile de recurs și referință, în raport cu

materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate

de Procuratura Generală a Republicii Moldova, Ministerul Justiției al Republicii

Moldova și Ghercioglo Elena, neîntemeiate și care urmează a fi declarate

inadmisibile, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existența

unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod

unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din

prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) CPC, în sarcina recurenților este impusă obligația

delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a

acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursurilor ca fiind admisibile.

În speță, însă criticile invocate de Procuratura Generală a Republicii Moldova,

Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Ghercioglo Elena nu pot duce la

admisibilitatea recursurilor, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC,

în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor

cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsite de esență,

3

care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursurilor, având în

vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control

de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestora ca fiind

admisibile.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererile de recurs declarate de Procuratura Generală a Republicii Moldova,

Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Ghercioglo Elena.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)

CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile cererile de recurs declarate de către Procuratura

Generală a Republicii Moldova, Ministerul Justiției al Republicii Moldova și

Ghercioglo Elena.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecător Svetlana Filincova

Judecători Dumitru Mardari

Maria Ghervas

4