3ra-867/17 — Contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
3ra-867/17 — Contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosar nr. 3ra-867/17
Prima instanță: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău
Judecător: Vitalii Ciumac
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: Nina Vascan
Veronica Negru
Eugenia Fistican
Î N C H E I E R E
16 august 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecător: Tatiana Vieru
Judecători: Oleg Sternioală, Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Uniunea Avocaților din
Republica Moldova prin intermediul avocatului Cojocaru Adrian și de către Lesnic
Valentina prin intermediul avocatului Musteață Sergiu,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Lesnic Valentina
împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, intervenient accesoriu
Suveică Nelea, privind anularea deciziei, obligarea examinării petiției și repararea
prejudiciului moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2017, prin care a
fost respins apelul declarat de Uniunea Avocaților din Republica Moldova, admis
apelul declarat de Lesnic Valentina, casată parțial hotărârea Judecătoriei Rîșcani,
mun. Chișinău din 02 iunie 2016 cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri
prin care acțiunea Valentinei Lesnic a fost admisă parțial,
c o n s t a t ă:
La 04 martie 2016, Lesnic Valentina a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, intervenient accesoriu
Suveică Nelea, privind anularea deciziei, obligarea examinării petiției și repararea
prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii a indicat că, la 08 iulie 2013 a depus la Comisia de etică
și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova prin care a solicitat
atragerea la răspundere disciplinară a avocatului Suveica Nelea pentru încălcarea
normelor de etică și disciplină, și anume ultima a omis termenul de atac a hotărârii
1
judecătorești în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Valentinei Lesnic
împotriva Primăriei Tîrnova, raionul Dondușeni, cauza numărul 2-416/17.
Deoarece plângerea sa nu a fost examinată a depus suplimentar alte petiții.
Ulterior, la 21 decembrie 2015 Uniunea Avocaților i-a înmânat decizia emisă pe
cauza disciplinară nr. G/469 datată cu 24 septembrie 2014, despre care nu a
cunoscut anterior.
Astfel, la 20 ianuarie 2016 a depus cerere prealabilă, care a fost respinsă prin
răspunsul recepționat la 01 martie 2016.
Consideră reclamanta că, această decizie este neîntemeiată și formală
deoarece este una neargumentată.
Menționează că, decizia este una contradictorie cu o altă decizie emisă pe un
caz similar în privința aceluiași avocat care a omis termenul de atac al hotărârii
judecătorești.
Solicită reclamanta, admiterea acțiunii, anularea ca fiind ilegală decizia
Comisiei de etică și disciplină a Uniunii Avocaților din 24 septembrie 2014,
obligarea reexaminării plângerii privind atragerea la răspundere disciplinară a
avocatului Suveica Nelea și încasarea prejudiciului moral pe care îl estimează la
suma de 50 000 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 02 iunie 2016 acțiunea
a fost admisă parțial. S-a dispus anularea deciziei Comisiei pentru etică și disciplină
din cadrul Uniunii Avocaților din Republica Moldova din 24 septembrie 2014 emisă
în privința petiției nr. G/469 din 02 aprilie 2014 ca fiind ilegală, cu obligarea
examinării petiției și emiterea unui răspuns la plângerea Valentinei Lesnic. În rest
pretențiile au fost respinse ca nefondate.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2017 a fost respins
apelul declarat de Uniunea Avocaților din Republica Moldova. A fost admis apelul
declarat de Lesnic Valentina, casată parțial hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun.
Chișinău din 02 iunie 2016 în partea reparării prejudiciului moral cu pronunțarea în
această parte a unei noi hotărâri prin care s-a dispus încasarea din contul Uniunii
Avocaților din Republica Moldova în beneficiul Valentinei Lesnic a prejudiciului
moral în mărime de 1 000 lei.
Invocând ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 07 iunie 2017 Uniunea
Avocaților din Republica Moldova a contestat-o cu recurs prin intermediul
avocatului Cojocaru Adrian, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții
de Apel Chișinău din 22 februarie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun.
Chișinău din 02 iunie 2016 cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii
ca fiind nefondată.
În motivarea cererii de recurs a indicat că, instanța de fond și cea de apel nu
au aplicat prevederile art. 44 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la avocatură, au
interpretat eronat prevederile art. 56 și 57 și nu au ținut cont de art. 58 și 59 din
aceeași lege. Din aceste motive consideră că decizia Comisiei de etică și disciplină a
2
Uniunii Avocaților din 02 aprilie 2014 este legală și întemeiată. La fel a indicat că
reclamanta nu a respectat termenele de adresare în instanța de contencios
administrativ.
La 18 iulie 2017, Lesnic Valentina a depus cerere de recurs prin intermediul
avocatului Musteață Sergiu, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei
Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2017 în partea mărimii despăgubirii pentru
prejudiciul moral cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri prin care să fie
dispusă încasarea unei despăgubiri ce i-ar aduce o satisfacție echitabilă.
În susținerea cererii de recurs a indicat că, Comisia de etică și disciplină a
Uniunii Avocaților a tergiversat enorm examinarea plângerii sale care a fost depusă
inițial la data de 08 iulie 2013 cât și sesizările ulterioare privind examinarea acestei
plângeri, în privința căror a primit răspunsuri formale iar în final a fost emisă o
decizie ilegală și formală. A fost încălcat orice termen rezonabil de examinare a
plângerii sale fiind nevoită de a se deplasa de nenumărate ori la sediul Uniunii
Avocaților, unde decizia din 24 septembrie 2014 i-a fost înmânată abia la data de 21
decembrie 2015 din motiv că s-a omis expedierea deciziei în adresa sa.
Consideră Lesnic Valentina că, instanța de apel nu a luat în considerație
criteriile de apreciere a mărimii prejudiciului moral și a dat o apreciere arbitrară
probelor.
Examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Uniunea Avocaților
din Republica Moldova depus prin intermediul avocatului Cojocaru Adrian și de
către Lesnic Valentina depus prin intermediul avocatului Musteață Sergiu,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție menționează următoarele.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii
acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea
recursului se decide în lipsa acesteia.
La 20 iulie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților
copia cererilor de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.
La 15 august 2017, Lesnic Valentina a depus referință prin intermediul
avocatului Mustață Sergiu, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de
Uniunea Avocaților din Republica Moldova ca fiind nefundat.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție, examinând temeiurile invocate în cererile de recurs în raport cu
materialele cauzei, consideră că acestea sunt inadmisibile din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra
admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.
3
Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din actele cauzei se constată că, decizia Curții de Apel Chișinău din 22
februarie 2017 a fost expediată în adresa părților la data de 04 mai 2017 (f.d. 167),
însă, la materialele cauzei lipsesc date privind recepționarea acesteia de către
participanții la proces. Astfel, instanța de recurs concluzionează că, recurenții s-au
conformat prevederilor legale și au declarat cererile de recurs în interiorul
termenului de două luni.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și
alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Astfel, instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului
presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu
temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă.
La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererile de recurs nu
se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Mai mult decât atât, motivele cererilor de recurs declarate de Uniunea
Avocaților din Republica Moldova prin intermediul avocatului Cojocaru Adrian și
de către Lesnic Valentina prin intermediul avocatului Musteață Sergiu sunt similare
celor invocate în cererile de apel, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat în
modul corespunzător.
Plus la aceasta se menționează că, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a,
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție accentuează că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a
4
din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică
modul de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită
unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile
făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se
invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, sau în
cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat
arbitrar probele.
În acest sens CEDO în jurisprudența sa a constatat că, dreptul de acces la
instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin
însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).
Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un
apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat
că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic
superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie
ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul
instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten împotriva
Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea
căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de
fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9
octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
În asemenea circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile
declarate de Uniunea Avocaților din Republica Moldova prin intermediul avocatului
Cojocaru Adrian și de către Lesnic Valentina prin intermediul avocatului Musteață
Sergiu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din
Codul de procedură civilă și, drept urmare, sunt inadmisibile.
5
În conformitate cu art. 270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440
din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursurile declarate de Uniunea Avocaților din Republica Moldova prin
intermediul avocatului Cojocaru Adrian și de către Lesnic Valentina prin
intermediul avocatului Musteață Sergiu, se consideră inadmisibile.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecător: Tatiana Vieru
Judecători: Oleg Sternioală
Nicolae Craiu
6