2ra-1465/17 — cu privire la anularea ordinelor de aplicare de aplicare a sancțiunilor disciplinare și ordinului de concediere, restabilirea în funcția anterior deținută, recalcularea salariului, restituirea sumei reținute ca impozit, încasarea penalității și repararea prejudiciului moral

prima instanță: A. Andronic dosarul nr. 2ra-1465/17

instanța de apel: N. Vascan, E. Fistican, G. Dașchevici

ÎNCHEIERE

2 august 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valentina Clevadî

Judecătorii Iuliana Oprea

Ala Cobăneanu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Alexandra Stînca

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Alexandrei Stânca

împotriva Colegiului de Construcții din Chișinău, care prin decizia Ministerului

Justiției nr. 10 din 9 septembrie 2015 a fost reorganizat prin transformare în

Instituția Publică Centrul de Excelență în Construcții cu privire la anularea ordinelor

de aplicare a sancțiunilor disciplinare și ordinului de concediere, restabilirea în

funcția anterior deținută, recalcularea salariului, restituirea sumei reținută ca

impozit, încasarea penalității și repararea prejudiciului moral

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2017, prin care a fost

admis apelul declarat de Alexandra Stînca, casată hotărârea Judecătoriei Centru

mun. Chișinău din 31 martie 2016 și adoptată o nouă hotărâre de respingere a

acțiunii

constată:

La 26 iunie 2014, Alexandra Stînca a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Colegiului de Construcții din Chișinău cu privire la anularea ordinului nr.

19-p din 26 martie 2014 privind aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de

mustrare și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că din anul 2006 activează în calitate de

profesor de chimie în cadrul Colegiului de Construcție din Chișinău.

Explică că prin ordinul nr. 50-p din 27 iunie 2013, a fost eliberată din

serviciu, iar prin hotărârea instanței judecătorești a fost anulat ordinul de concediere

cu restabilirea ei în funcția de profesor de chimie, anterior deținută.

Afirmă că în urma restabilirii în funcție a fost hărțuită de către administrația

Colegiului de Construcție din Chișinău, care prin diferite metode a încercat să o

împiedice să își exercite atribuțiile de serviciu.

Menționează că în urma acțiunilor administrației Colegiului de Construcție

din Chișinău a avut probleme de sănătate, fiind internată în spital.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 355, 210 alin. (3), art. 329

Codul muncii, art. 166, 167 CPC.

1

Solicită admiterea acțiunii, anularea ordinului nr. 19-p din 26 martie 2014

privind aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare și repararea

prejudiciului moral.

La 5 iunie 2015, Alexandra Stînca a depus cerere de concretizare a

pretențiilor, prin care a solicitat anularea ordinului nr. 19-p din 26 martie 2014 cu

privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare, anularea ordinului

din 30 mai 2014 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de

mustrare, anularea ordinului nr. 71-p din 30 septembrie 2014 cu privire la eliberarea

din funcție, restabilirea în funcția anterior deținută de profesor de chimie la Colegiul

de Construcții din Chișinău cu plata salariului pe perioada absenței forțate, repararea

prejudiciului moral pentru aplicarea ilegală a sancțiunii disciplinare și eliberarea

nemotivată din serviciu în mărime de 50000 lei și încasarea penalității de întârziere,

în temeiul art. 145 Codul muncii.

În motivarea cererii de concretizare a cerințelor, pe lângă temeiurile de fapt

invocate în cererea inițială, suplimentar a menționat că ordinul nr. 19-p din

26 martie 2014, cât și ordinul din 30 mai 2014 au fost emise cu încălcarea

prevederilor art. 208 Codul muncii.

Consideră că suma de 50000 lei solicitată cu titlu de prejudiciul moral acoperă

starea de neliniște, stres și frustrare suportate de ea.

La 9 septembrie 2015, Alexandra Stînca a depus o altă cerere de concretizare

a pretențiilor prin care a solicitat compensarea salariului în mărime de 28106,36 lei

cu 0,1% pentru fiecare zi reținută, pe care nu l-a primit la timp, conform hotărârii

Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 15 ianuarie 2014, pentru perioada

15 ianuarie 2014 – 07 iulie 2014, recalcularea salariului lunar pentru perioada

15 ianuarie 2014 – 30 septembrie 2014, conform salariului în mărime de 4022 lei,

pe care l-a primit până la concediere, restituirea sumei de 980 lei, care a fost achitată

Inspectoratului Fiscal de Stat din neatenția contabilității Colegiului de Construcții

din Chișinău, precum și repararea prejudiciului moral în mărime de 50000 lei.

La 17 februarie 2016, Alexandra Stînca a mai depus o cerere de concretizare a

pretențiilor prin care, invocând aceleași temeiuri de fapt și de drept, a solicitat

compensarea salariului în mărime de 28106,36 lei cu 0,1% pentru fiecare zi reținută,

pe care nu l-a primit la timp, conform hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău

din 15 ianuarie 2014, pentru perioada 15 ianuarie 2014 – 07 iulie 2014, recalcularea

salariului lunar pentru perioada 15 ianuarie 2014 - 30 septembrie 2014, conform

salariului în mărime de 4022 lei, pe care l-a primit până la concediere, restituirea

sumei de 980 lei, care a fost achitată Inspectoratului Fiscal de Stat din neatenția

contabilității Colegiului de Construcții din Chișinău,precum și 0,1 % penalitate

pentru perioada întârzierii și repararea prejudiciului moral în mărime de 50000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 31 martie 2016,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2017, a fost admis apelul

declarat de Alexandra Stînca, casată hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău

din 31 martie 2016 și adoptată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii.

Ca temei de admitere a cererii de apel și pronunțării aceeași hotărâri de

respingere a acțiunii a fost invocat faptul precum că prima instanță nu s-a expus

2

referitor la toate pretențiile înaintate de Alexandra Stînca în cererea de chemare în

judecată.

La 29 mai 2017, Alexandra Stînca a declarat recurs împotriva deciziei Curții

de Apel Chișinău din 15 martie 2017, prin care a solicitat admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei

noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și neîntemeiată.

Indică că conform art. 373 alin. (6) CPC, apelantului nu i se poate crea în

propria cale de atac o situație mai dificilă decât aceea din hotărârea atacată cu apel,

însă concluziile instanței de apel, reflectate în decizie, încalcă acest principiu.

Menționează că nu este de acord cu argumentele Curții de Apel Chișinău

precum că raportul juridic litigios dintre părți și normele invocate în cererea de

chemare în judecată nu sunt guvernate de Codul muncii, or, materialele cauzei

demonstrează că litigiul a apărut când dânsa era în relații de muncă cu Colegiul de

Construcții din Chișinău, care conform hotărârii judecătorești din 15 ianuarie 2014

era obligat să-i achite salariul pentru lipsa forțată de la lucru în mărime de 26410 lei,

penalitatea de întârziere în sumă de 1697,36 lei și prejudiciul moral în sumă de

4022,20 lei.

Consideră că instanța de apel greșit a soluționat problema prin prisma

prevederilor Codului civil și Codului de executare, or, la caz sunt aplicabile

dispozițiile Codului muncii.

Susține că instanța de apel nu a făcut o colaborare între probele prezentate

privitor la legătura lor reciprocă în situația în care însăși administrația instituției,

după restabilirea ei în funcție făcea tot posibilul ca să-i întrerupă procesul de

învățământ.

În opinia recurentei aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

subiectivă și părtinitoare, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 11 aprilie 2017, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 129 vol. II), iar careva date despre recepționarea acesteia de către recurent la

materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2017, în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

3

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexandra Stînca nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Alexandra Stînca asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Alexandra Stînca ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Alexandra Stînca se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Valentina Clevadî

Judecătorii Iuliana Oprea

Ala Cobăneanu

4