2ra-1476/17 — declararea nula a actelor juridice

2ra-1476/17 — declararea nula a actelor juridice (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 2ra-1476/17

Instanța de fond: Judecătoria Ocnița (jud: D. Băbălău)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, A. Garbuz, E. Grumeza)

DECIZIE

02 august 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Svetlana Filincova

Luiza Gafton

Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

examinând recursul declarat de Golban Artur,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Bejenar Domnica

împotriva Ritei Golban, Artur Golban, intervenient accesoriu notarul public Gîrtopan

Valentina cu privire la constatarea nulității actelor juridice,

împotriva deciziei din 17 martie 2017 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La data de 23 mai 2016, reclamanta Bejenar Domnica, prin intermediul

avocatului Lunga Galina, a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Ritei

Golban, Artur Golban cu privire la constatarea nulității actelor juridice.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că locuiește în bunul imobil compus

din casa de locuit, accesorii, teren aferent casei, situată în sat. Sauca, rl Ocnița.

Subliniază reclamanta că are două fiice: Viorica și Rita, iar soțul său a decedat la

22.10.2011.

Menționează reclamata că, deoarece este în etate a hotărât să testeze toată averea

ce-i aparține și anume: gospodăria din sat. Sauca, rl Ocnița și terenurile cu destinație

agricolă situate în extravilanul sat. Sauca, rl Ocnița, fiicelor sale în părți egale.

Precizează reclamanta că, întâmplător a aflat că a înstrăinat averea sa doar unei

fiice, prin contractele de donație. Adresându-se la notarul Gîrtopan Valentina a aflat

că de fapt la 20.11.2015 au fost încheiate contractele de donație nr. 7272 și nr. 7274,

în baza cărora a donat fiicei sale Rita Golban bunurile imobile: casa de locuit,

accesorii, terenul aferent casei, precum și terenul cu destinație agricolă S-1,0744 ha,

cu nr. cadastral 6239106.056 și terenul cu destinatei agricolă S-1,0727 ha, cu nr.

cadastral 6239106.057, situate în extravilanul sat. Sauca, rl Ocnița. Totodată, a aflat

că fiica sa Rita a înstrăinat bunurile dobândite în baza contractelor de donație

feciorului său Golban Artur, la 23 decembrie 2015, în baza contractelor de vânzare –

cumpărare nr.7998 și nr. 8000.

Opinează reclamanta că, fiica sa Rita, printr-un comportament dolosiv și

1

viclean, a dus-o în eroare spunând că averea a fost testată ambelor fiice, ca urmare

semnând actele înaintate de notar fără a fi citite, bazându-se doar pe spusele fiicei în

care avea încredere.

Indică reclamanta că, nu a avut intenția să înstrăineze bunurile imobile, ci să le

transmită după moarte în părți egale ambelor sale fiice.

Solicită reclamanta declararea nulității contractului de donație nr. 7272 din

20.11.2015 asupra bunului imobil: casa de locuit, accesorii, teren aferent casei de

locuit situat în sat. Sauca, rl Ocnița, încheiat între Bejenar Domnica și Golban Rita; a

contractului de donație nr.7274 din 20.11.2015 a bunurilor imobile: teren cu

destinație agricolă S-l,0744 ha, cu nr. cadastral 6239106.056; teren cu destinație

agricolă S-1,0727 ha, cu nr. cadastral 6239106.057, situate în extravilanul sat. Sauca,

rl Ocnița, încheiat între Bejenar Domnica și Golban Rita; a contractului de vânzare-

cumpărare nr.7998 din 23.12.2015 a bunului imobil casa de locuit, accesorii, teren

aferent casei situat în sat. Sauca, rl Ocnița, încheiat între Golban Rita și Golban Artur;

a contractului de vânzare-cumpărare nr. 8000 din 23.12.2015 a bunurilor imobile

constituite din: terenul cu destinație agricolă S-l,0744 ha și terenul cu destinație

agricolă S-1,0727 ha, situate în extravilanul sat. Sauca, rl Ocnița, încheiat între

Golban Rita și Golban Artur.

Prin încheierea din 01 noiembrie 2016 a Judecătoriei Ocnița s-a atras în proces

în calitate de intervenient accesoriu din partea pârâtului notarul public Gîrtopan

Valentina.

Prin hotărârea din 19 decembrie 2016 a Judecătoriei Ocnița s-a respins acțiunea

înaintată de către Bejenar Domnica împotriva Ritei Golban, Artur Golban,

intervenient accesoriu Gîrtopan Valentina cu privire la constatarea nulității actelor

juridice.

Prin decizia din 17 martie 2017 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul depus de

Bejenar Domnica; s-a casat hotărârea din 19 decembrie 2016 a Judecătoriei Ocnița și

s-a emis o hotărâre nouă de admitere a acțiunii; s-au declarat nule contractele de

donație nr.7272 și nr. 7274 din 20.11.2015 încheiate între Bejenar Domnica, în

calitate de donator, și Golban Rita, în calitate de donatar; s-au declarat nule

contractele de vânzare-cumpărare nr. 7998 și nr. 8000 din 23.12.2015 încheiate între

Golban Rita, în calitate de vânzător, și Golban Artur, în calitate de cumpărător.

Concomitent, s-a dispus că prezenta hotărâre servește drept temei pentru radierea din

Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate asupra bunurilor înregistrate pe

numele lui Golban Artur și Golban Rita și restabilirea înregistrării dreptului de

proprietate asupra Domnicăi Bejenar.

La 06 iunie 2017 Golban Artur a declarat recurs împotriva deciziei din 17 martie

2017 a Curții de Apel Bălți solicitând casarea acesteia cu menținerea hotărârii primei

instanțe, precum și încasarea de la intimată în beneficiul său a taxei de stat percepute

la depunerea cererii de recurs.

În motivarea recursului s-a invocat că, decizia contestată este ilegală,

neîntemeiată și pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de apel la examinarea cauzei

a aplicat eronat normele de drept material și anume, a interpretat în mod eronat legea,

bazându-se pe aprecierea eronată a probelor prezentate și anexate la dosar.

Relevă recurentul că, intimata a donat legal bunurile menționate supra, nefiind

dusă în eroare, drept dovadă servind declarațiile pârâților Golban Rita și Golban

Artur, precum și a martorului Golban Ghenadie și a primarului sat Sauca, rl Ocnița -

2

Jitari Iraida.

Consideră recurentul că, a prezentat probe veridice, pertinente și utile pentru

soluționarea cauzei, însă instanța de apel în motivarea deciziei sale nu le-a dat

apreciere, fapt prin ce se atestă examinarea formală a cauzei de către instanța de

judecată, care a pus la baza actului de dispoziție contestat declarațiile intimatei

Bejenar Domnica și a pretinșilor martori Prepeleac Liudmila, Colac V., care, de fapt,

niciodată nu au fost vecini cu intimata și nu au cunoscut despre contractele încheiate

între ei. Or, în declarațiile acestora intervin neclarități și sunt declarații contradictorii.

Mai menționează recurentul că, intimata, în cererea sa de apel a invocat ca temei

pentru casarea hotărârii adoptate, faptul că a fost dusă în eroare de către recurent prin

comportamentul său dolosiv și viclean precum și prin faptul că nu a înțeles esența

contractelor, deoarece în instanță încurca noțiunea de a dona cu noțiunea de a testa.

Însă, cele menționate de intimată nu s-au confirmat în cadrul cercetării judecătorești

și poartă un caracter declarativ. Caracterul dolosiv și viclean al comportamentului

pârâților nu a fost dovedit prin careva probe, iar intimata niciodată nu a încurcat

noțiunea de a dona și a testa. Dimpotrivă, prin probele administrate s-a confirmat cu

certitudine că intimata a avut intenția de a face anume donație fiicei sale Golban Rita,

concretizând aceasta notarului și în limba rusă „darenie” nu „zaveșcianie”.

Consideră recurentul că, este ilegală ipoteza instanței de apel precum că Golban

Artur nu administrează bunul, ceea ce denotă că contractul de vânzare-cumpărare a

fost încheiat doar cu scopul de a evita restituirea bunurilor donate lui Golban Rita în

caz de litigiu. În contextul dat, a specificat recurentul că, înstrăinarea bunurilor

donate la o perioadă atât de scurtă de timp este una greșită, deoarece Golban Artur

prin intermediul tatălui său a achitat impozitul pe imobilele litigioase, drept dovadă

servind copia chitanțelor ce au fost anexate.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 17 martie 2017, iar Golban Artur a

declarat recurs la 06 iunie 2017.

Din materialul probator rezultă că decizia contestată a fost expediată în adresa

participanților la proces la 21 aprilie 2017 (f.d. 137) și recepționată de către recurent

la 28 aprilie 2017, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat (f.d. 138).

Astfel, instanța de recurs consideră că recursul declarat de către Golban Artur la

06 iunie 2017 împotriva deciziei din 17 martie 2017 a Curții de Apel Bălți, este în

termen.

Concomitent, Colegiul notează că în cererea de recurs declarată împotriva

deciziei din 17 martie 2017 și înregistrată la 06 iunie 2017, în calitate de recurenți au

fost indicați Golban Rita și Golban Artur, însă recursul declarat a fost semnat doar de

către Golban Artur. Deci, Colegiul conchide că recursul a fost declarat doar de către

Golban Artur.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este

considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 26 iulie 2017 a Curții Supreme de Justiție completul din 3

judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de un

complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs

3

și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a

administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat de Golban Artur și va casa decizia instanței de apel, cu menținerea hotărârii

primei instanțe, cu motivarea soluției după cum urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței

de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 118 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, fiecare parte

trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea justă a pricinii sînt determinate definitiv de instanța judecătorească

pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la proces, precum

și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate.

În conformitate cu art.130 alin. (1)-(3) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar

în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au

pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare

probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei,

iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru

soluționarea pricinii.

Din materialele cauzei rezultă că cererea de chemare în judecată, în drept, a fost

întemeiată pe prevederile art. 227, 228 Cod civil.

Colegiul relevă că, instanța de fond, examinând cauza, a stabilit circumstanțele

importante pentru judecare, a supus unei analize minuțioase fiecare temei de drept

invocat în cererea de chemare în judecată, făcând concluziile de rigoare, a constatat

că temeiurile de drept indicate în prezenta acțiune ce vizează art. 227, 228 din Codul

civil

nu pot fi aplicate, deoarece reclamanta nu a prezentat probe ce demonstrează că actele

juridice a căror nulitate se solicită au fost încheiate printr-un comportament dolosiv și

în baza unei erori considerabile.

Conform art. 227 alin. (1), (2) din Codul civil, actul juridic încheiat în baza unei

erori considerabile poate fi declarat nul de instanța de judecată. Eroarea este

considerabilă dacă la încheiere a existat o falsă reprezentare referitor la: a) natura

actului juridic; b) calitățile substanțiale ale obiectului actului juridic; c) părțile actului

juridic (partenerul sau beneficiarul), în cazul în care identitatea acestora este motivul

determinant al încheierii actului juridic.

Din conținutul normei prenotate supra se deduce că pentru ca eroarea să fie

temei de anulare a actului juridic, este necesar ca eroarea să fie determinantă pentru

încheierea convenției, adică mijloacele viclene utilizate de una dintre părți să fie de

4

așa natură, încât să fie evident că fără aceste mijloace, cealaltă parte n-ar fi încheiat

actul.

La caz, Colegiul notează că dovada erorii incumbă celui ce invocă acest viciu de

consimțământ.

Pe când, în prezenta speță, reclamanta nu a probat prin nici un mijloc de probă

precum că actele juridice a căror nulitate se solicită au fost afectate de eroare.

Or, natura actului juridic a fost clară pentru Domnica Bejenar și aceasta nu putea

să creadă că încheie, de fapt, un alt act juridic decât cel ce a fost autentificat la data

de 20.11.2015, în condițiile când însăși reclamanta s-a prezentat la biroul notarial cu

setul de documente necesare pentru încheierea contractului de donație, confirmându-

și acordul prin aplicarea semnăturii pe actul juridic autentificat.

Astfel, în circumstanțele relatate supra, Colegiul relevă că în momentul

perfectărilor actelor juridice, Bejenar Domnica nu a fost indusă în eroare, ori, anumite

probe contrare privind utilizarea mijloacele viclene, de către părți, la întocmirea

acestora nu au fost prezentate instanțelor de judecată.

Referitor la temeiul invocat de către Bejenar Domnica precum că actul juridic

contestat a fost încheiat prin dol (art. 228 Cod civil), instanța de recurs, la fel,

constată netemeinicia acestuia.

În susținerea concluziei date, Colegiul reține prevederile art. 228 alin. (1) din

Codul civil, conform cărora, actul juridic a cărui încheiere a fost determinată de

comportamentul dolosiv sau viclean al uneia din părți poate fi declarat nul de instanța

de judecată chiar și în cazul în care autorul dolului estima că actul juridic este

avantajos pentru cealaltă parte. Dacă una dintre părți trece sub tăcere anumite

împrejurări la a căror dezvăluire cealaltă parte nu ar mai fi încheiat actul juridic,

anularea actului juridic poate fi cerută numai în cazul în care, în baza principiului

bunei-credințe, se putea aștepta ca cealaltă parte să dezvăluie aceste împrejurări. În

cazul în care dolul este comis de un terț, actul juridic poate fi anulat numai dacă se

demonstrează că cealaltă parte a știut sau trebuia să știe despre dol.

De altfel, dolul constă în inducerea în eroare a unei persoane prin mijloace

dolosive sau viclene pentru a o determina să încheie un act juridic, fiind format din

două elemente constitutive, elementul subiectiv, care constă în intenția de a induce în

eroare o persoană pentru a o determina să încheie un act juridic și elementul obiectiv,

care constă în utilizarea mijloacelor viclene pentru realizarea intenției de a induce în

eroare.

În conformitate cu art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, fiecare parte

trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale.

Sub acest aspect, prin aplicarea regulilor de interpretare a normelor enunțate,

este evident că, Bejenar Domnica invocând ca temei încheierea actului juridic în

urma unui comportament dolosiv sau viclean al unei dintre părți, precum și încheiat

în urma înțelegerii dolosive dintre părți nu a prezentat nici o probă ce ar demonstra

existența unui asemenea comportament sau înțelegeri dolosive, neprezentând careva

probe ce ar demonstra vicierea consimțământului Domnicăi Bejenar la momentul

încheierii tranzacției.

Ca urmare, Colegiul consideră că, consimțământul părților a fost unul valabil,

provenit de la persoane cu discernământ, exprimat cu intenția de a produce efecte

juridice și nu a fost viciat, or, în cadrul examinării pricinii nu au fost stabilite

5

circumstanțe care ar determina că între părți ar fi existat o înțelegere dolosivă prin

care s-ar fi urmărit scopuri contrare legii sau voinței părților.

Sub aspectul dat, Colegiul reține ca întemeiată ipoteza instanței de fond precum

că manifestarea de voință și consimțământul părților la încheierea contractelor de

donație a fost cunoscut anterior întocmirii actelor juridice din 20 noiembrie 2015, fapt

menționat atât în cadrul ședinței de judecată, cât și din explicațiile expuse în cadrul

audierii martorului Jitari Iraida, care este și primarul localității sat. Sauca, rl Ocnița.

Tot aici, este de menționat că, din susținerile verbale anexate la dosar rezultă că

notarul public Gîrtopan Valentina a explicat părților - Bejenar Domnica și Golban

Rita, prezenți pentru autentificarea contractelor de donație nr. 7272 și nr. 7274,

despre conținutul acestora, explicându-le sensul și consecințele lor, fapt confirmat

prin aplicarea semnăturii pe actele perfectate.

Concomitent, Colegiul reține ca relevate și afirmațiile notarului public Gîrtopan

Valentina referitor la faptul că reclamanta a cunoscut despre întocmirea contractelor

de donație, deoarece s-a prezentat la biroul notarial cu pachetul de documente

necesare pentru autentificarea contractelor de donație, or, în condițiile când aceasta ar

fi dorit să întocmească un testament, acest set de acte nu ar fi fost solicitate.

Mai mult ca atât, unele acte ce au stat la baza perfectării contractului de donație

au fost solicitate, prin cerere scrisă, de la Oficiul Cadastral Teritorial de către

proprietarul bunului imobil, în cazul dat - Bejenar Domnica.

Deci, este greșită ipoteza instanței de apel privind necunoașterea de către

Domnica Bejenar a întocmirii actului juridic contestat, în condițiile când însăși

reclamanta a solicitat de la Oficiul Teritorial Cadastral extrasul din Registrul

bunurilor imobile și certificatul privind valoarea bunului imobil care urmau a fi

prezentate notarului pentru perfectarea contractului de donație.

Respectiv, este irelevantă critica reclamantei precum că a fost indusă în eroare

prin faptul că, de fapt, a fost întocmit un contract de donație și nu un testament așa

cum s-ar fi dorit, în condițiile când a prezentat notarului setul de documente pentru

autentificarea contractelor de donație.

În aceste condiții, instanța de recurs remarcă drept corectă soluția instanței de

fond de a respinge acțiunea reclamantei privind constatarea nulității actelor juridice

încheiate între Bejenar Domnica și Golban Rita și respectiv a contractului de vânzare-

cumpărare încheiate între Golban Rita și Golban Artur, or, la caz s-a constatat

incontestabil că reclamanta a donat benevol și fără careva vicii ascunse bunurile

imobile ce-i aparțin cu drept de proprietate.

Ca urmare a celor relatate, Colegiul constată că prima instanță a apreciat toate

probele administrate în cauză și în corespundere cu prevederile normelor de drept

material a ajuns la concluzia de a respinge acțiunea înaintată de către Bejenar

Domnica împotriva Ritei Golban, Artur Golban, intervenient accesoriu notarul public

Gîrtopan Valentina cu privire la constatarea nulității actelor juridice.

Concomitent Colegiul precizează că și-a formulat concluziile limitându-se la

motivarea hotărârii în raport cu temeiurile invocate de reclamantă, fără a se expune

vis-a-vis de temeiurile de drept indicate din oficiu de către instanța de fond, deoarece

nu au fost menționate de reclamantă nici în cererea de chemare în judecată, nici pe

parcursul cercetării judecătorești.

Din considerentele menționate și având în vedere că circumstanțele cauzei au

fost constatate de instanța de fond, care a examinat pricina sub toate aspectele, a

6

verificat și a apreciat corect probele prezentate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul declarat de către Golban Artur, de a casa decizia instanței de apel și

de a menține hotărârea instanței de fond.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție apreciază drept întemeiată pretenția recurentului cu privire la

încasarea din contul intimatului a cheltuielilor de judecată pentru depunerea

recursului, or, art. 94 alin. (1) și alin. (3) Cod de procedură civilă, stabilește că

instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere,

părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului

a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional

părții admise din pretenții, iar pârâtului –proporțional părții respinse din pretențiile

reclamantului. Prevederile alin.(1) și (2) se aplică și la repartizarea între părți a

cheltuielilor de judecată în instanță de apel, în instanță de recurs și în cadrul

revizuirii.

Cu referire la dispozițiile citate supra, instanța de recurs constată că la depunerea

cererii de recurs, Golban Artur a achitat taxa de stat în mărime de 1365 lei, ordinul de

plată fiind anexat la actele cauzei.

În contextul dat, Colegiul menționează că Bejenar Domnica urmează a achita în

beneficiul lui Golban Artur cheltuielile de judecată sub formă de taxă de stat achitată

în instanța de recurs în sumă de 1365 lei.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de către Golban Artur.

Se casează decizia din 17 martie 2017 a Curții de Apel Bălți, adoptată în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Bejenar Domnica împotriva Ritei

Golban, Artur Golban, intervenient accesoriu notarul public Gîrtopan Valentina cu

privire la constatarea nulității actelor juridice.

Se menține hotărârea din 19 decembrie 2016 a Judecătoriei Ocnița.

Se încasează de la Bejenar Domnica în beneficiul lui Golban Artur suma de

1365 (una mie trei sute șaizeci și cinci) lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru

achitarea taxei de stat la depunerea recursului.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Svetlana Filincova

Luiza Gafton

Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

7