2r-511/17 — încasarea prejudiciului material și moral

dosarul nr. 2r-511/17

Prima instanță: A. Țihonschi

Instanța de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco, A. Ciobanu

D E C I Z I E

02 august 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

examinînd recursul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Budcenco Victor

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la încasarea prejudiciului moral și

material cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor procuraturii,

împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 15 iunie 2017, prin care a fost restituită

cererea de apel depusă de către Ministerul Justiției al republicii Moldova,

c o n s t a t ă

La 15 decembrie 2016, Budcenco Iurie a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la încasarea

prejudiciului moral și material cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor procuraturii.

Prin încheierea Judecătoriei Drochia sediul Glodeni din 25 ianuarie 2017, a fost atras

în procesul dat în calitate de intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii

Moldova (f.d. 62).

Prin hotărîrea Judecătoriei Drochia din 12 aprilie 2017, a fost admisă acțiunea

parțial.

S-a încasat din bugetul statului prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul

lui Iurie Budcenco suma de 7 499,12 lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 50 000

lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 2 000 lei cu titlu de asistență juridică.

Au fost respinse pretențiile privind repararea prejudiciului moral în sumă de 450 000

lei și încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 1 000 lei (f.d. 95, 100-105).

La 28 aprilie 2017, Ministerul Justiției a declarat apel nemotivat împotriva hotărîrii

primei instanțe (f.d. 106).

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 05 iunie 2017, nu s-a dat curs cererii de apel

declarate de Ministerul Justiției. S-a obligat apelantul să depună apel motivat pînă la 15

iunie 2017, ora 09:15 (f.d. 115).

La 14 iunie 2017 prin intermediul oficiului poștal Ministerul Justiției a depus apel

motivat (f.d.123-128).

1

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 15 iunie 2017 a fost restituită cererea de apel

declarată de către Ministerul Justiției, pe motiv că nu au fost înlăturate neajunsurile

stabilite prin încheierea emisă la 05 iunie 2017 (f.d. 120-121).

La 22 iunie 2017, Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa Ministerului Justiției

copia încheierii emise (f.d. 129).

La 04 iulie 2017 prin intermediul oficiului poștal Ministerul Justiției a declarat recurs

împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 15 iunie 2017, solicitînd admiterea

recursului, casarea încheierii contestate cu remiterea pricinii spre rejudecare.

În conformitate cu art. 425 Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea ei.

La materialele pricinii nu sunt date cînd recurentul a recepționat copia încheierii

contestate, astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ministerul Justiției la 04 iulie

2017, este depus în termen.

În motivarea recursului Ministerul Justiției a indicat că instanța de apel eronat la

emiterea încheierii contestate a aplicat normele de drept procedural, or, cererea de apel

motivată a fost depusă în termenul acordat de către instanța de judecată prin intermediul

oficiului poștal.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează

a fi respins cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după

ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Din actele pricinii rezultă că prin încheierea Curții de Apel Bălți din 15 iunie 2017

a fost restituită cererea de apel declarată de către Ministerul Justiției, pe motiv că ultimul

nu a prezentat apelul motivat în termenul acordat prin încheierea instanței de apel din 5

iunie 2017 (f.d. 120-121).

Conform art. 365 alin. (1) lit. d) CPC, în cererea de apel se indică motivele de fapt

și de drept pe care se întemeiază apelul.

Conform art. 368 alin. (1) CPC, dacă cererea de apel nu întrunește condițiile

prevăzute la art.364 și 365, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs

cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Astfel, din materialul probator rezultă că Curtea de Apel Bălți prin încheierea din 05

iunie 2017 nu a dat curs apelului declarat de către Ministerul Justiției, fiindu-i acordat

termen pentru prezentarea apelului motivat pînă la 15 iunie 2017, ora 09-15 (f.d. 115).

Încheierea dată a fost recepționată de către Ministerul Justiției la 09 iunie 2017, fapt

ce rezultă din avizul de recepție anexat la dosar (f.d. 118).

Prin urmare, Ministerul Justiției a cunoscut despre faptul că apelul motivat urmează

să fie depus pînă la 15 iunie 2017, ora 09-15, dată la care a fost stabilită ședința de

judecată în ordine de apel.

2

Colegiul reține că indicațiile instanței de apel au fost ignorate de către Ministerul

Justiției deoarece cererea de apel a fost depusă prin intermediul oficiului poștal la 14 iunie

2017 și care a fost înregistrată în cancelaria Curții de Apel Bălți la 15 iunie 2017 ora 10-

07.

Cu referire la constatarea dată e de menționat că în cazul în care instanța de judecată

a stabilit data și ora până la care trebuie efectuată acțiunea (operațiunea) procesuală,

partea care trebuie să o execute are obligația de a îndeplini acțiunea (operațiunea)

respectivă până la data și ora indicată în actul de dispoziție judecătoresc.

Termenul imperativ stabilit de către instanța de judecată (judecător) este unul

obligatoriu și peremptoriu, asemenea celui prevăzut de lege. Amintim în acest sens cauza

Perez de Rada Cavanilles v. Spania, 28 octombrie 1998, §§ 43-44, în care Curtea

Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că stabilirea bazei legale a unei acțiuni de

către instanță și termenele - limită pentru introducerea unei acțiuni se numără printre

limitările permise ale dreptului de acces la o instanță, cu condiția ca acestea să nu

restricționeze accesul unei persoane la un tribunal de o manieră care îi afectează chiar

esența dreptului sau când nu urmăresc un scop legitim ori nu există o relație rezonabilă

de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul care trebuie atins.

Atunci când termenul de procedură fixat de instanța de judecată pentru valorificarea

unei acțiuni procesuale este materializat în zile, curgerea termenului începe de la ora 24

a ultimei zile din termen, iar dacă acesta se măsoară în ore sau eventual în minute,

justițiabilul trebuie să se ghideze necondiționat de acest moment, la a cărui scadență

acțiunea procesuală care trebuie efectuată nu este susceptibilă să producă efecte juridice.

Ședințele de judecată sunt desfășurate la intervale de timp planificate, exprimate în

ore și minute, prin urmare, raționamentele respectării cu strictețe a termenelor vine să

contribuie la derularea nestingherită a procesului judiciar și la consolidarea disciplinei

participanților la proces.

Pornind de la caracterul obligatoriu al actelor judecătorești de dispoziție, justițiabilul

trebuie să-și ajusteze conduita la indicațiile reflectate în actul de dispoziție judecătoresc

emis, dacă prin acesta destinatarului i-a fost fixat un termen-limită (termen de perimare)

pentru prezentarea apelului motivat, astfel încât acesta urmează să se conformeze

cerințelor în discuție până la data și ora stabilită, să prezinte actele enunțate, iar la

utilizarea mijloacelor de comunicare (poșta electronica, oficiul poștal), să se asigure că

ele vor ajunge la destinatar (la instanța de judecată) cel târziu la momentul stabilit în

prealabil de către instanță și nicidecum până la ora 24:00 a ultimei zile a termenului. O

altă abordare de cât aceasta va echivala cu o încălcare a termenului de procedură, fixat de

instanță.

Prin urmare Ministerul Justiției depunînd cererea de apel prin intermediul oficiului

poștal, la 14 iunie 2017, ora 09:04, nu s-a asigurat că cererea dată va ajunge în fața

instanței în termenul stabilit prin încheierea din 05 iunie 2017 (f.d.123-128).

Suplimentar este de menționat că ședința de judecată în ordine de apel s-a deschis la

ora 09:45, iar cererea de apel a fost înregistrată în cancelaria Curții de Apel Bălți la 15

iunie 2017, ora 10:07.

Astfel, Curtea de Apel Bălți justificat a dispus restituirea cererii de apel, din motiv

că Ministerul Justiției nu a lichidat în termen neajunsurile indicate în încheierea prin care

nu s-a dat curs apelului declarat de către ultimul.

3

Or, conform art. 369 alin. (1) lit. a) CPC, instanța de apel restituie, printr-o încheiere,

cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea

emisă în conformitate cu art.368 alin.(1).

Nu poate fi reținut argumentul recurentului că cererea de apel a fost expediată în

adresa instanței de judecată la 12 iunie 2017 conform registrului de corespondență,

deoarece nu este clar din care considerente cererea dată a ajuns la oficiul poștal tocmai la

14 iunie 2017, adică lacunele date sunt admise de către recurent și nici de cum nu pot fi

imputate instanței de judecată.

Instanța de recurs constată că în circumstanțele descrise, Ministerul Justiției

abuzează de drepturile sale procedurale, or, conform art. 56 alin. (3) Codul de procedură

civilă, participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile

lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor

procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

Articolul 61 alin. (1) Codul de procedură civilă expres prevede că părțile sînt

obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța

judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește

tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și

de a menține încheierea Curții de Apel Bălți din 15 iunie 2017.

În conformitate cu art., 427 alin. (1) lit. a) și art. 428 alin. (1) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Se menține încheierea Curții de Apel Bălți din 15 iunie 2017, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Budcenco Victor împotriva Ministerului

Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii

Moldova cu privire la încasarea prejudiciului moral și material cauzat prin acțiunile ilicite

ale organelor procuraturii.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Judecător, Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

4