3ra-886/17 — obligarea eliberarii de sub sigiliu intrerupatorul automat de protectie

dosarul nr.3ra-886/17

prima instanță: D. Gherasim

instanța de apel: G. Scutelnic, E. Grumeza, S. Procopciuc

Î N C H E I E R E

28 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Tamara Chișca-Doneva

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Societatea pe Acțiuni „Rețelele Electrice de Distribuție Nord”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Întreprinderea

Individuală „Roșca Nigri” împotriva Societății pe Acțiuni „Rețelele Electrice de

Distribuție Nord” cu privire la obligarea eliberării de sub sigiliu a întrerupătorului

automat de protecție defectat pentru înlocuirea lui cu unul efectiv,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 28 februarie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Rețelele Electrice de

Distribuție Nord” și menținută hotărârea Judecătoriei Bălți din 28 iulie 2016,

c o n s t a t ă :

La data de 03 mai 2016 ÎI „Roșca Nigri” a înaintat cerere de chemare în

judecată împotriva SA „RED Nord” cu privire la obligarea eliberării de sub sigiliu a

întrerupătorului automat de protecție defectat pentru înlocuirea lui cu unul efectiv.

În motivarea acțiunii a invocat că la data de 23 august 2002 a fost încheiat

contractul nr. 3-1580 cu SA „RED Nord”, conform căruia cel din urmă s-a obligat

să furnizeze energie electrică la parametrii de calitate (frecvență, tensiune,

asigurarea fiabilității și continuității furnizării) conform standardului în vigoare și

potrivit clauzelor contractuale, însă la data de 24 februarie 2016, în jurul orei 14:00,

la magazinul alimentar din s. Pîrlița, raionul Fălești ce-i aparține, a dispărut curentul

electric pe una din cele trei faze la contul personal 1580.

Relatează că la 25 februarie 2016, echipa operativă de intervenție a

furnizorului s-a prezentat la fața locului, a apreciat că este defectat întrerupătorul

automat de protecție, însă prin aplicarea unui sigiliu a limitat accesul

consumatorului la acesta, în pofida faptului că întrerupătorul este situat după punctul

de delimitare, pe proprietatea consumatorului, condiționând desigilarea contra unei

plăți prealabile.

Consideră că din cauza că furnizorul a îngrădit nelegitim căile de acces la

întrerupătorul automat de protecție prin sigilarea lui, electricianul consumatorului nu

a putut efectua lucrări de verificare și restabilire a livrării energiei electrice către

instalațiile consumatorului.

Menționează că astfel, furnizorul în mod ilegal a blocat accesul

consumatorului la efectuarea lucrărilor de înlocuire a dispozitivului defectat pe

partea proprietății sale.

La fel a reiterat că la data de 23 martie 2016 s-a adresat furnizorului cu o

cerere prealabilă, prin care a solicitat să fie întreprinse măsurile de rigoare în sensul

eliminării circumstanțelor care au dus la sistarea alimentării instalațiilor magazinului

alimentar cu energie electrică.

Prin scrisoarea din 05 aprilie 2016, furnizorul a confirmat repetat defecțiunea

întrerupătorului automat, dar în loc să elimine interdicțiile privitor la efectuarea de

către consumator a lucrărilor de reparație a instalațiilor aflate în proprietatea sa, i-a

înmânat un act de control a echipamentului de măsurare cu nr. 10327 din 31 martie

admiterea înlocuirii întrerupătorului automat de protecție după achitarea unor taxe

pentru servicii de sigilare-desigilare.

Solicită obligarea SA „RED Nord” să elibereze necondiționat de sub sigiliu

întrerupătorul automat de protecție defectat, pentru înlocuirea acestuia cu unul

efectiv.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 28 iulie 2016, acțiunea înaintată de a fost

admisă și a fost obligat SA „RED Nord” să elibereze de sub sigiliu întrerupătorul

automat de protecție defectat al consumatorului ÎI „Roșca Nigri”, cont personal

1580, pentru înlocuirea acestuia cu unul efectiv.

A fost încasat de la SA „RED Nord” în beneficiul statului taxa de stat în

mărime de 200 lei.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 28 februarie 2017, a fost respins apelul

declarat de către SA „RED Nord” și menținută hotărârea Judecătoriei Bălți din 28

iulie 2016.

Pentru a decide astfel, instanța de apel cu referire la circumstanțele cauzei a

reținut că conform actului de control nr. 10327 din 31 martie 2016, operatorul de

rețea SA „RED Nord” a stabilit dispariția curentului electric pe motivul defectării

întrerupătorului automat de protecție.

La fel, a stabilit instanța de apel că prin cererea nr. 023 din 23 martie 2016,

operatorul de rețea SA „RED Nord” a fost avertizat despre restabilirea livrării

energiei electrice conform parametrilor tehnici contractați, însă cererea a fost

respinsă, fiind solicitată plata prealabilă pentru desigilarea contorului.

Subsecvent, instanța de apel a conchis că, potrivit actului din 13 mai 2016

întocmit de electricianul autorizat Iu. Cucu, pe peretele exterior al clădirii

magazinului, în avalul punctului de delimitare după pilonul care alimentează

magazinul cu energie electrică, este amplasată cutia metalică a echipamentului de

măsurare a energiei electrice și declanșatoarele automate de protecție și că ușița cutiei

metalice după care este instalat întrerupătorul automat de protecție este sigilată cu

sigiliu FA 1002783, iar accesul pentru deservirea sau înlocuirea întrerupătorului

automat de protecție este imposibilă fără înlăturarea sigiliului.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că instanța de fond just a concluzionat că

SA „RED Nord” ilegal și nejustificat a aplicat sigiliul asupra întrerupătorului automat

de protecție, iar ulterior solicitând achitarea unor plăți suplimentare de la consumator

pentru desigilarea-sigilarea contorului, or normele care guvernează speța în cauză nu

prevăd sigilarea întrerupătorului automat de protecție, ci prevăd sigilarea

echipamentului de măsurare (contorul). Întrerupătorul automat de protecție nu este

atribuit la echipamentul de măsurare, iar furnizorul bazându-se pe cerințele stabilite

de lege față de contorul electric ca echipament de măsurare, a interpretat eronat legea

și a acționat vădit ilegal în raport cu consumatorul, lipsind ultimul de acces la bunul

ce-i aparține.

La data de 06 iunie 2017, prin intermediul oficiului poștal, SA „RED Nord” a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de

apel.

În motivarea recursului a invocat că instanțele de judecată au aplicat eronat

normele de drept material.

Totodată, recurentul a menționat că la examinarea cauzei nu s-a ținut cont de

prevederile pct. 174-180 al Regulamentului pentru furnizarea și utilizarea energiei

electrice, aprobat prin Hotărârea Agenției Naționale pentru Reglementare în

Energetică nr. 393 din 15 decembrie 2010, din care rezultă că oricare intervenție în

cutia de branșament în care se află echipamentul de măsurare și întrerupătorul

automat de protecție al rețelei interne, operatorul de rețea (în cazul dat SA „RED

Nord”) o poate efectua doar la comanda furnizorului de energie electrică (la caz

societatea pe acțiuni „FEE- Nord”), colaborând cu aceasta în asemenea situații.

Astfel, menționează că în cazul ÎI „Roșca Nigri” rezultă că aceasta nu poate fi

conectată/deconectată la sursa de energie electrică până când întreprinderea de

furnizare nu va verifica corespunderea racordării consumatorului normelor tehnice

în energetică, unanim cunoscute, după care va avea temei pentru a solicita de la

operatorul de rețea - SA „RED Nord” conectarea consumatorului la rețeaua de

energie electrică conform avizului de racordare valabil la moment.

Prin urmare, consideră că atragerea în proces a SA „FEE- Nord” este un fapt

cert și legal întemeiat, însă neglijat, motivat prin concluzii pripite de către instanța

de apel.

Totodată, recurentul a invocat că instanța de apel nu s-a expus asupra

motivului de casare a hotărârii instanței de fond invocat în apel, cu privire la

încălcarea de către ÎI „Roșca Nigri” a termenului de 30 de zile de adresare în

instanța de judecată cu cererea de chemare în judecată, în ordinea contenciosului

administrativ.

Astfel, a reiterat că atât în cererea de apel, cât și în instanța de apel a fost

invocat faptul că ÎI „Roșca Nigri” s-a adresat cu cerere prealabilă la data de 24

februarie 2016 și 26 februarie 2016, la care a primit răspuns la 04 martie 2016, însă

cererea de chemare în judecată a fost înaintată tocmai la data de 11 mai 2016, cu

încălcarea termenului prevăzut de lege.

Deci, această circumstanță constituie temei de casare a hotărârii instanței de

fond și a deciziei instanței de apel.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum rezultă din actele cauzei decizia redactată a instanței de apel din 28

februarie 2017 a fost expediată pentru cunoștință în adresa părților la data de 12

aprilie 2017, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire anexată la dosar nr. 7671 (f. d.

128), însă date referitor la recepționarea de către părți a deciziei motivate, la

materialele cauzei lipsesc.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la data de 06 iunie 2017, în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de către SA „RED Nord” este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție respinge ca neântemeiat argumentul recurentului cu privire la

faptul că instanța de apel nu s-a expus în decizia adoptată cu privire la presupusa

încălcare a termenului de adresare a reclamantului în instanța de judecată.

Or, instanța de apel a stabilit cu certitudine că prin cererea nr. 023 din 23

martie 2016 (f. d. 15), operatorul de rețea SA „RED Nord” a fost avertizat despre

restabilirea livrării energiei electrice conform parametrilor tehnici contractați, însă

prin răspunsul din 05 aprilie 2016 (f. d. 17), cererea a fost respinsă, fiind solicitată

plată prealabilă pentru desigilarea, de unde reiese expres faptul constatării respectării

de către reclamant a termenului de adresare în instanța de judecată.

Mai mult ca atât, instanța de apel expres a indicat în decizie că toate

argumentele apelantului SA ,,RED Nord” sunt irelevante și în contradicție cu normele

legale ce reglementează raporturile obligaționale stabilite între părți.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către SA „RED Nord” nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, or recurentul

nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel.

Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei,

constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO,

recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în

recursul declarat de către SA „RED Nord” asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către SA „RED Nord” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Rețelele Electrice de

Distribuție Nord” se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Tamara Chișca-Doneva