3ra-886/17 — obligarea eliberarii de sub sigiliu intrerupatorul automat de protectie

dosarul nr.3ra-886/17 prima instanță: D. Gherasim instanța de apel: G. Scutelnic, E. Grumeza, S. Procopciuc Î N C H E I E R E 28 iulie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Tamara Chișca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Societatea pe Acțiuni „Rețelele Electrice de Distribuție Nord”, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Întreprinderea Individuală „Roșca Nigri” împotriva Societății pe Acțiuni „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” cu privire la obligarea eliberării de sub sigiliu a întrerupătorului automat de protecție defectat pentru înlocuirea lui cu unul efectiv, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 28 februarie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” și menținută hotărârea Judecătoriei Bălți din 28 iulie 2016, c o n s t a t ă : La data de 03 mai 2016 ÎI „Roșca Nigri” a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva SA „RED Nord” cu privire la obligarea eliberării de sub sigiliu a întrerupătorului automat de protecție defectat pentru înlocuirea lui cu unul efectiv.

În motivarea acțiunii a invocat că la data de 23 august 2002 a fost încheiat contractul nr. 3-1580 cu SA „RED Nord”, conform căruia cel din urmă s-a obligat să furnizeze energie electrică la parametrii de calitate (frecvență, tensiune, asigurarea fiabilității și continuității furnizării) conform standardului în vigoare și potrivit clauzelor contractuale, însă la data de 24 februarie 2016, în jurul orei 14:00, la magazinul alimentar din s. Pîrlița, raionul Fălești ce-i aparține, a dispărut curentul electric pe una din cele trei faze la contul personal 1580. Relatează că la 25 februarie 2016, echipa operativă de intervenție a furnizorului s-a prezentat la fața locului, a apreciat că este defectat întrerupătorul automat de protecție, însă prin aplicarea unui sigiliu a limitat accesul consumatorului la acesta, în pofida faptului că întrerupătorul este situat după punctul de delimitare, pe proprietatea consumatorului, condiționând desigilarea contra unei plăți prealabile.

Consideră că din cauza că furnizorul a îngrădit nelegitim căile de acces la întrerupătorul automat de protecție prin sigilarea lui, electricianul consumatorului nu a putut efectua lucrări de verificare și restabilire a livrării energiei electrice către instalațiile consumatorului. Menționează că astfel, furnizorul în mod ilegal a blocat accesul consumatorului la efectuarea lucrărilor de înlocuire a dispozitivului defectat pe partea proprietății sale. La fel a reiterat că la data de 23 martie 2016 s-a adresat furnizorului cu o cerere prealabilă, prin care a solicitat să fie întreprinse măsurile de rigoare în sensul eliminării circumstanțelor care au dus la sistarea alimentării instalațiilor magazinului alimentar cu energie electrică.

Prin scrisoarea din 05 aprilie 2016, furnizorul a confirmat repetat defecțiunea întrerupătorului automat, dar în loc să elimine interdicțiile privitor la efectuarea de către consumator a lucrărilor de reparație a instalațiilor aflate în proprietatea sa, i-a înmânat un act de control a echipamentului de măsurare cu nr. 10327 din 31 martie 2016. Totodată, fără a invoca careva circumstanțe de drept, furnizorul a condiționat admiterea înlocuirii întrerupătorului automat de protecție după achitarea unor taxe pentru servicii de sigilare-desigilare. Solicită obligarea SA „RED Nord” să elibereze necondiționat de sub sigiliu întrerupătorul automat de protecție defectat, pentru înlocuirea acestuia cu unul efectiv.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 28 iulie 2016, acțiunea înaintată de a fost admisă și a fost obligat SA „RED Nord” să elibereze de sub sigiliu întrerupătorul automat de protecție defectat al consumatorului ÎI „Roșca Nigri”, cont personal 1580, pentru înlocuirea acestuia cu unul efectiv. A fost încasat de la SA „RED Nord” în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 200 lei. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 28 februarie 2017, a fost respins apelul declarat de către SA „RED Nord” și menținută hotărârea Judecătoriei Bălți din 28 iulie 2016. Pentru a decide astfel, instanța de apel cu referire la circumstanțele cauzei a reținut că conform actului de control nr. 10327 din 31 martie 2016, operatorul de rețea SA „RED Nord” a stabilit dispariția curentului electric pe motivul defectării întrerupătorului automat de protecție.

La fel, a stabilit instanța de apel că prin cererea nr. 023 din 23 martie 2016, operatorul de rețea SA „RED Nord” a fost avertizat despre restabilirea livrării energiei electrice conform parametrilor tehnici contractați, însă cererea a fost respinsă, fiind solicitată plata prealabilă pentru desigilarea contorului. Subsecvent, instanța de apel a conchis că, potrivit actului din 13 mai 2016 întocmit de electricianul autorizat Iu. Cucu, pe peretele exterior al clădirii magazinului, în avalul punctului de delimitare după pilonul care alimentează magazinul cu energie electrică, este amplasată cutia metalică a echipamentului de măsurare a energiei electrice și declanșatoarele automate de protecție și că ușița cutiei metalice după care este instalat întrerupătorul automat de protecție este sigilată cu sigiliu FA 1002783, iar accesul pentru deservirea sau înlocuirea întrerupătorului automat de protecție este imposibilă fără înlăturarea sigiliului.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că instanța de fond just a concluzionat că SA „RED Nord” ilegal și nejustificat a aplicat sigiliul asupra întrerupătorului automat de protecție, iar ulterior solicitând achitarea unor plăți suplimentare de la consumator pentru desigilarea-sigilarea contorului, or normele care guvernează speța în cauză nu prevăd sigilarea întrerupătorului automat de protecție, ci prevăd sigilarea echipamentului de măsurare (contorul). Întrerupătorul automat de protecție nu este atribuit la echipamentul de măsurare, iar furnizorul bazându-se pe cerințele stabilite de lege față de contorul electric ca echipament de măsurare, a interpretat eronat legea și a acționat vădit ilegal în raport cu consumatorul, lipsind ultimul de acces la bunul ce-i aparține.

La data de 06 iunie 2017, prin intermediul oficiului poștal, SA „RED Nord” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului a invocat că instanțele de judecată au aplicat eronat normele de drept material.

Totodată, recurentul a menționat că la examinarea cauzei nu s-a ținut cont de prevederile pct. 174-180 al Regulamentului pentru furnizarea și utilizarea energiei electrice, aprobat prin Hotărârea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică nr. 393 din 15 decembrie 2010, din care rezultă că oricare intervenție în cutia de branșament în care se află echipamentul de măsurare și întrerupătorul automat de protecție al rețelei interne, operatorul de rețea (în cazul dat SA „RED Nord”) o poate efectua doar la comanda furnizorului de energie electrică (la caz societatea pe acțiuni „FEE- Nord”), colaborând cu aceasta în asemenea situații.

Astfel, menționează că în cazul ÎI „Roșca Nigri” rezultă că aceasta nu poate fi conectată/deconectată la sursa de energie electrică până când întreprinderea de furnizare nu va verifica corespunderea racordării consumatorului normelor tehnice în energetică, unanim cunoscute, după care va avea temei pentru a solicita de la operatorul de rețea - SA „RED Nord” conectarea consumatorului la rețeaua de energie electrică conform avizului de racordare valabil la moment. Prin urmare, consideră că atragerea în proces a SA „FEE- Nord” este un fapt cert și legal întemeiat, însă neglijat, motivat prin concluzii pripite de către instanța de apel. Totodată, recurentul a invocat că instanța de apel nu s-a expus asupra motivului de casare a hotărârii instanței de fond invocat în apel, cu privire la încălcarea de către ÎI „Roșca Nigri” a termenului de 30 de zile de adresare în instanța de judecată cu cererea de chemare în judecată, în ordinea contenciosului administrativ.

Astfel, a reiterat că atât în cererea de apel, cât și în instanța de apel a fost invocat faptul că ÎI „Roșca Nigri” s-a adresat cu cerere prealabilă la data de 24 februarie 2016 și 26 februarie 2016, la care a primit răspuns la 04 martie 2016, însă cererea de chemare în judecată a fost înaintată tocmai la data de 11 mai 2016, cu încălcarea termenului prevăzut de lege. Deci, această circumstanță constituie temei de casare a hotărârii instanței de fond și a deciziei instanței de apel. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum rezultă din actele cauzei decizia redactată a instanței de apel din 28 februarie 2017 a fost expediată pentru cunoștință în adresa părților la data de 12 aprilie 2017, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire anexată la dosar nr. 7671 (f. d. 128), însă date referitor la recepționarea de către părți a deciziei motivate, la materialele cauzei lipsesc. Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la data de 06 iunie 2017, în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către SA „RED Nord” este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție respinge ca neântemeiat argumentul recurentului cu privire la faptul că instanța de apel nu s-a expus în decizia adoptată cu privire la presupusa încălcare a termenului de adresare a reclamantului în instanța de judecată. Or, instanța de apel a stabilit cu certitudine că prin cererea nr. 023 din 23 martie 2016 (f. d. 15), operatorul de rețea SA „RED Nord” a fost avertizat despre restabilirea livrării energiei electrice conform parametrilor tehnici contractați, însă prin răspunsul din 05 aprilie 2016 (f. d. 17), cererea a fost respinsă, fiind solicitată plată prealabilă pentru desigilarea, de unde reiese expres faptul constatării respectării de către reclamant a termenului de adresare în instanța de judecată.

Mai mult ca atât, instanța de apel expres a indicat în decizie că toate argumentele apelantului SA ,,RED Nord” sunt irelevante și în contradicție cu normele legale ce reglementează raporturile obligaționale stabilite între părți. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către SA „RED Nord” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel.

Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către SA „RED Nord” asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SA „RED Nord” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Tamara Chișca-Doneva