3r-108/17 — contestarea actelor administrative

Dosarul nr.3r-108/17

Instanța de fond: Curtea de Apel Chișinău – V. Mihaila,

D E C I Z I E

19 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova,

judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas,

examinând recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată

„Oztor”,

în cauza civilă la acțiunea Societății cu Răspundere Limitată „Oztor” împotriva

Consiliului Concurenței cu privire la contestarea actelor administrative,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2017,

C O N S T A T Ă:

SRL „Oztor” la data de 21 iulie 2017 s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului Concurenței

cu privire la anularea deciziei Plenului Consiliului Concurenței nr. DA -16 din data

de 22 mai 2017 privind constatarea încălcării art. 68, alin. 1, lit. d) al Legii

Concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012 de către SRL „Oztor”, aplicarea amenzii în

mărime de 0,45 % din cifra totală de afaceri realizată în anul 2016, ceea ce reprezintă

39 183,21 lei și anularea procesului – verbal de efectuare a inspecției din data de 16

mai 2017. Totodată a solicitat aplicarea măsurilor de asigurare, prin suspendarea

executării deciziei Plenului Consiliului Concurenței nr. DA-16 din data de 22 mai

2017 ( f.d2-6).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din data de 23 iunie 2017 s-a respins ca

lipsită de temei cererea SRL „Oztor” privind aplicarea măsurilor de asigurare (f.d.42-

46).

Nefiind de acord cu încheierea Curții de Apel Chișinău din data de 23 iunie

2017, SRL „Oztor” a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea

încheierii contestate, cu emiterea unei hotărâri noi, prin care să fie admisă cererea

SRL „Oztor” privind asigurarea acțiunii prin suspendarea deciziei Plenului

Consiliului Concurenței ( f.d.62-66).

În motivarea recursului recurenta SRL „Oztor” a indicat, că aplicarea amenzii în

mărime de 0,45 % din cifra totală de afaceri realizată în anul 2016, ceea ce reprezintă

39 183,21 lei poate aduce grave deficiențe în activitatea întreprinderii, creând

dificultăți la achitarea salariilor angajaților, impozitelor, rambursarea creditelor și a

altor plăți obligatorii.

1

Analizând temeiurile recursului în raport cu încheierea contestată și materialele

cauzei, instanța de recurs reține următoarele.

Conform prevederilor art. 425 CPC termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Materialele cauzei atestă, că încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 23 iunie 2017, recepționată de către SRL „Oztor” la data de 03 iulie 2017, fapt

confirmat prin recipisa anexată la materialele dosarului (f.d. 50).

În aceste circumstanțe recursul depus la data de 06 iulie 2017, se consideră

depus în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. 3) CPC recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și

a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea

părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

La caz, Colegiul a constatat, că SRL „Oztor” s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată în procedura contenciosului administrativ, solicitând anularea deciziei

Plenului Consiliului Concurenței nr.DA-16 din data de 22 mai 2017, prin care s-a

constatat încălcarea art. 68, alin. 1, lit. d) al Legii Concurenței nr. 183 din 11 iulie

2012 de către SRL „Oztor”, cu aplicarea amenzii în mărime de 0,45 % din cifra totală

de afaceri realizată în anul 2016, ceea ce reprezintă 39 183,21 lei și anularea

procesului – verbal de efectuare a inspecției din data de 16 mai 2017.

În conformitate cu prevederile art. 174 alin. 1) CPC „la cererea participanților

la proces, judecătorul sau instanța poate lua măsuri de asigurare a acțiunii.

Asigurarea se admite în orice fază a procesului până la etapa în care hotărârea

judecătorească devine definitivă, în cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare

a acțiunii ar face imposibilă executarea hotărârii judecătorești”.

Instanța de recurs a reținut, că la examinarea cererii de aplicare a măsurilor de

asigurare sau neaplicarea acestora, urmează a fi verificată: raționalitatea și temeinicia

cerințelor solicitantului despre aplicarea măsurilor de asigurare; probabilitatea

cauzării unui prejudiciu solicitantului în cazul neaplicării măsurilor asiguratorii;

asigurarea unui echilibru între interesele părților interesate.

Totodată, conform art. 21 al Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV

din10 februarie 2000, „suspendarea executării actului administrativ contestat poate

fi solicitată de către reclamant instanței de contencios administrativ concomitent cu

înaintarea acțiunii. În cazuri temeinic justificate și în scopul prevenirii unei pagube

iminente, instanța poate dispune suspendarea actului administrativ și din oficiu”.

Astfel, instanța de recurs constată, că la soluționarea chestiunii privind

suspendarea actului administrativ, instanța ia în considerație toți factorii și interesele

relevante și dispune suspendarea actului administrativ numai dacă constată că actul

este susceptibil de a cauza un prejudiciu iminent, ce ar putea fi ireproșabil, sau dacă

există temeiuri vădite privind ilegalitatea actului.

Noțiunea de pagubă iminentă în sensul Legii contenciosului administrativ poate

viza o potențială perturbare a funcționării unei instituții sau al unui serviciu public

sau afectarea gravă a altui interes public sau privat.

2

La caz, prin executarea deciziei cu privire la aplicarea amenzii în mărime de

39 183, 21 lei, ce constituie 0,45 % din cifra totală de afaceri realizată în anul 2016,

nu persistă riscul perturbării funcționării întreprinderii sau afectării grave a

interesului public sau privat, ori cuantumul amenzii aplicate nu constituie o sumă

impunătoare pentru recurent, el neprobând acest fapt.

Prin urmare, executarea deciziei Plenului Consiliului Concurenței nr. DA-16 din

data de 22 mai 2017 nu poate duce la perturbarea funcționării SRL „Oztor”.

Mai mult ca atât, prin prisma art. 47 alin. 4 al Legii concurenței, legiuitorul a

prevăzut expres modalitatea de revendicare a drepturilor plătitorului în cazul în care

decizia contestată este anulată de instanță, suma amenzii restituindu - se acestuia în

termen de 45 zile din bugetul de stat. În atare circumstanțe, neaplicarea măsurii de

asigurare a acțiunii nu face imposibilă restituirea sumelor bănești achitate.

Astfel, din considerentele menționate Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

declarat, cu menținerea încheierii instanței de apel din 23 iunie 2017.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Se respinge recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată

„Oztor”.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2017 în cauza civilă

la acțiunea Societății cu Răspundere Limitată „Oztor” împotriva Consiliului

Concurenței cu privire la contestarea actelor administrative.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecători Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

3