3ra-817/17 — contestarea actului administrativ ș.a.

prima instanță: E. Palanciuc dosarul nr. 3ra-817 /17 instanța de apel: A. Minciuna, L. Popova, I. Secrieru Î N C H E I E R E 13 iulie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componență: Președintele completului, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Ala Cobăneanu examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul Centrului Național Anticorupție, Tatiana Pavalachi, recursului declarat de reprezentantul lui Octavian Batcu, avocatul Vasile Foltea și recursului declarat de reprezentantul lui Ion Gavriliță, avocatul Radu Dumneanu împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2017, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Octavian Batcu împotriva Inspectoratului General al Poliției și Centrului Național Anticorupție cu privire la anularea actelor administrative și a actelor preparatorii, restabilirea în funcția deținută, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor judiciare, la acțiunea reconvențională depusă de Centrul Național Anticorupție împotriva lui Octavian Batcu cu privire la încasarea sumei, și la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Gavrilița împotriva Inspectoratului General al Poliției și Centrului Național Anticorupție cu privire la anularea actelor administrative și a actelor preparatorii, restabilirea în funcția deținută,

încasarea salariului pentru lipsa forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor judiciare, c o n s t a t ă: La 06 august 2015, Octavian Batcu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea actelor administrative și compensarea cheltuielilor judiciare (f.d. 3-7 vol. I). În motivarea acțiunii menționează că, prin ordinul nr. 330 ef.

din 21 mai 2015, semnat de șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc, a fost sancționat disciplinar cu concediere, pentru încălcarea prevederilor art.26 alin.(l) lit. b) și c), art.28 alin.(1) lit. h), 47 alin.(l) lit. k) din Legea nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului, art. 17 lit. e) din Legea nr.90 din 25 aprilie 2008 cu privire la prevenirea și combaterea corupției, pct.8 subpct.2), 3) și 11) din Statutul disciplinar al polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.502 din 09 iulie 2013, pct.13 și 25 lit. a), b), c) și d) din Codul de etică și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10 mai 1 2006, pct. 5) și 25 alin. (2) ale Instrucțiunilor privind modul de primire, înregistrare, evidență și examinare a sesizărilor și a altor informații referitoare la infracțiuni, aprobate prin ordinul interdepartamental nr.125/254/286-0/95 din 18 iulie 2008 „Cu privire la evidența unică a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni”, capitolul I, pct. 34 lit. d), pct. 35 lit. b), pct. 37, capitolul II, pct.l), pct. 2) subpct.

4), pct. 3) subpct. 14), pct. 4) subpct. 19) lit. e) și lit. ț), subpct. 21), subpct. 22) lit. c), pct. 9) din Regulamentul Serviciului de patrulare rutieră, aprobat prin ordinul MAI nr.45 din 19 februarie 2010, manifestate prin neîntreprinderea acțiunilor legale de constatare a faptei contravenționale și nerealizarea măsurilor de prevenire și combatere a corupției devenite cunoscute, acțiuni care au compromis prestigiul funcției și al autorității din care face parte Relevă că, prin ordinul nr. 365 ef. din 28 mai 2015, fără a fi indicată o normă legală aplicabilă, a fost anulat punctul ordinului IGP nr. 290 ef. din 08 mai 2015 cu privire la acordarea maiorului de politie Octavian Batcu a concediului suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului, fiind invocat faptul că urmare a încetării raporturilor de serviciu precum și a rezilierii contractului individual de muncă, realizarea acestui punct din ordinul IGP nr.290 ef.

din 08 mai 2015 a devenit imposibilă. Consideră reclamantul că, atât ordinul de sancționare nr.330 ef. din 21 mai 2015, precum și ordinul nr. 365 din 28 mai 2015 sânt ilegale, neîntemeiate și emise fără cercetarea obiectivă și corectă a circumstanțelor cazului, deoarece la 23 aprilie 2015, Direcția inspectare efectiv a IGP a inițiat în privința sa ancheta de serviciu în temeiul raportului Centrului Național Anticorupție, conform căruia în perioada 23 octombrie 2014 – 08 aprilie 2015, în baza Legii privind testarea integrității profesionale, a fost verificat modul de respectare de către agenții publici a obligaților și atribuțiilor de serviciu, precum și a regulilor de conduită, constatându-se încălcări în acțiunile angajaților INP a IGP al MAI Octavian Batca și Gavrilița Ion.

Menționează că, potrivit imaginilor video colectate de testorul de integritate, care au fost puse la baza raportului CNA, se învinuiește precum că ar fi discutat la 09 martie 2015 cu testorul de integritate circumstanțele unei pretinse contravenții săvârșite de ultimul, convenind ca contra sumei de 200 de lei să nu-i întocmească proces-verbal cu privire la fapta prevăzută de art. 236 din Codul contravențional. Astfel, din partea motivatoare a ordinului de sancționare, se învinuiește că ar fi primit de la testorul de integritate suma de 200 de lei fără a întreprinde măsuri de constatare și documentare a eventualei contravenții. În pofida faptului că, nu a recunoscut încălcarea, angajatorul nici nu s-a referit în textul ordinului de sancționare la explicațiile sale și a celuilalt polițist, implicați în comiterea presupuselor fapte prejudiciabile care li se impută.

Susține că, circumstanțele pretinse a fi stabilite de angajator cu referire la abaterea disciplinară imputată sânt denaturate, bazate pe probe secretizate, care nu i s-au adus la cunoștință și care nu au fost confirmate în cadrul unui proces contradictoriu în care să-i fie oferit și garantat dreptul la apărare, fiind motivate prin faptul că investigațiile petrecute de reprezentanții IGP al MAI au purtat un caracter formal, fiind fundamentate exclusiv pe atitudinile și percepțiile subiective ale testorului de integritate. Totodată, ordinul IGP al MAI nr. 330 ef. din 21 mai 2015, prin care a fost sancționat disciplinar cu concediere, a fost emis ulterior ordinului IGP al MAI nr.290 ef din 08 mai 2015, în conformitate cu care i s-a acordat concediu suplimentar neplătit 2 pentru îngrijirea copilului de la 22 mai 2015 până la 20 ianuarie 2016. În paralel, ordinul nr.365 ef.

din 28 mai 2015, prin care angajatorul a anulat punctul ordinului IGP nr. 290 ef. din 08 mai 2015 cu privire la acordarea maiorului de poliție Octavian Batcu a concediului suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului, este ilegal și nemotivat în virtutea faptului că nu a fost indicată nici o normă legală în temeiul căruia a fost emis. Mai mult decât atât, ordinul IGP nr. 290 ef. din 08 mai 2015 cu privire la acordarea maiorului de politie Octavian Batcu a concediului suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului era în vigoare la 22 mai 2015 și, respectiv, trebuia să producă efecte juridice pentru angajator pentru perioada de 6 zile: 22 mai 2015 – 28 mai 2015. Solicită anularea ordinului nr. 330 ef din 21 mai 2015 și ordinului nr. 365 ef din 28 mai 2015 semnate de șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc, încasarea din contul IGP al MAI a cheltuielilor de judecată.

Prin cererea de concretizare a pretențiilor din 03 decembrie 2015 (f.d. 126-128 vol. I) depusă de reprezentantul lui Octavian Batcu, avocatul Vasile Foltea împotriva Inspectoratului General al Poliției și Centrului Național Anticorupție, solicită admiterea acțiunii; anularea pct.1 al ordinului 330 ef. din 21 mai 2015 semnat de șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc; anularea ordinului nr. 365 din 28 mai 2015 semnat de șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc; anularea raportului privind rezultatele negative ale testării integrității profesionale nr. 22 din 17 aprilie 2015 în partea care vizează constatările, concluziile și propunerile în privința inspectorului de patrulare al Plutonului de escortă și misiuni speciale ale INP al IGP al MAI, maior de poliție Octavian Batcu; și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin cererea de modificare a obiectului acțiunii depusă la 16 septembrie 2016 de reprezentantul lui Octavian Batcu, avocatul Vasile Foltea împotriva Inspectoratului General al Poliției și Centrului Național Anticorupție, solicită admiterea acțiunii; anularea pct.1 al ordinului 330 ef.

din 21 mai 2015 semnat de șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc; anularea ordinului nr. 365 din 28 mai 2015 semnat de șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc; anularea raportului privind rezultatele negative ale testării integrității profesionale nr. 22 din 17 aprilie 2015 în partea care vizează constatările, concluziile și propunerile în privința inspectorului de patrulare al Plutonului de escortă și misiuni speciale ale INP al IGP al MAI, maior de poliție Octavian Batcu; restabilirea lui Octavian Batcu în funcția de inspector de patrulare al Plutonului de escortă și misiuni speciale ale Inspectoratului Național de Patrulare al IGP al MAI, maior de poliție; încasarea de la inspectoratul General al Poliției în beneficiul lui Octavian Batcu salariul mediu pentru lipsa forțată de la muncă în perioada de după 21 ianuarie 2016; încasarea din contul IGP al MAI în beneficiul inspectorului de patrulare al Plutonului de escortă și misiuni speciale al INP al IGP al MAI Octavian Batcu 3 salarii medii lunare, cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat; și încasarea în mod solidar din contul IGP al MAI și CNA a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 10 000 lei (205-206 recto-verso vol. II, 25-26 vol. III).

La 23 iunie 2015, Ion Gavrilița a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI cu privire la anularea actului administrativ și compensarea cheltuielilor judiciare (f.d. 3-5 vol. II). În motivarea acțiunii a menționat că, prin ordinul nr. 330 ef.

din 21 mai 2015, semnat de șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc, a 3 fost sancționat disciplinar cu concedierea din Poliție, invocându-se încălcarea prevederilor art.26 alin.(l) lit.b) și c), art.28 alin. (1)lit.h), 47 alin.(l) lit.k) din Legea nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului, art.17 lit.e) din Legea nr.90 din 25 aprilie 2008 cu privire la prevenirea și combaterea corupției, pct.8subpct.2), 3) și 11) din Statutul disciplinar al polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.502 din 09 iulie 2013, pct.13 și 25 lit a), b), c) și d) din Codul de etică și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.481 din 10 mai 2006, pct.5) și 25 alin.(2) ale Instrucțiunilor privind modul de primire, înregistrare, evidență și examinare a sesizărilor și a altor informații referitoare la infracțiuni, aprobate prin ordinul interdepartamental nr.125/254/286-0/95 din 18 iulie 2008 „Cu privire la evidența unică a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni”, capitolul I, pct.34 lit.d), pct.35 lit.b), pct.37, capitolul II, pct.l), pct.2) subpct.4), pct.3) subpct.14), pct.4) subpct.19) lit.e) și ț), subpct.21), subpct.22) lit.c), pct.9) din Regulamentul Serviciului de patrulare rutieră, aprobat prin orinul MAI nr.45 din 19 februarie 2010,

manifestate prin neîntreprinderea acțiunilor legale de constatare a faptei contravenționale și nerealizarea măsurilor de prevenire și combatere a corupției devenite cunoscute, acțiuni care au compromis prestigiul funcției și al autorității din care face parte. În continuarea motivării cererii de chemare în judecată, reclamantul Ion Gavrilița a invocat temeiuri similare celor înserate de reclamantul Octavian Batcu în cererea de chemare în judecată. Solicită anularea ordinului nr. 330 ef din 21 mai 2015 semnat de șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc și încasarea din contul IGP al MAI a cheltuielilor de judecată. Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 29 octombrie 2015 s-a atras în proces Centrul Național Anticorupție (f.d. 92-93 vol. II). Prin cererea de modificare a obiectului acțiunii depusă la 09 decembrie 2015 de reprezentantul lui Ion Gavrilița, avocatul Radu Dumneanu împotriva Inspectoratului General al Poliției și Centrului Național Anticorupție, solicită admiterea acțiunii; anularea ordinului 330 ef. din 21 mai 2015 semnat de șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc; anularea raportului privind rezultatele negative ale testării integrității profesionale nr. 22 din 17 aprilie 2015 în partea care vizează constatările, concluziile și propunerile în privința inspectorului de patrulare al Plutonului de escortă și misiuni speciale ale INP al IGP al MAI, căpitan de poliție Ion Gavriliță; și compensarea din contul pârâților a cheltuielilor de judecată (f.d.

120-123, 126-127 vol. II). Prin cererea de modificare a obiectului acțiunii depusă la 16 septembrie 2016 de reprezentantul lui Ion Gavrilița, avocatul Radu Dumneanu împotriva Inspectoratului General al Poliției și Centrului Național Anticorupție, solicită admiterea acțiunii; anularea pct.1 al ordinului 330 ef.

din 21 mai 2015 semnat de șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc; anularea raportului privind rezultatele negative ale testării integrității profesionale nr. 22 din 17 aprilie 2015 în partea care vizează constatările, concluziile și propunerile în privința inspectorului de patrulare al Plutonului de escortă și misiuni speciale ale INP al IGP al MAI, căpitan de poliție Ion Gavrilița; restabilirea lui Ion Gavrilița în funcția de comandant de grupă al Plutonului de escortă și misiuni speciale al INP a IGP al MAI care a fost deținută de reclamant până la concediere; repararea prejudiciului material, suma echivalentă salariului lunar pentru absența forțată de la serviciu pentru perioada de la 24 iunie 2015 4 până la data emiterii hotărârii; încasarea din contul IGP al MAI în beneficiul lui Ion Gavrilița 3 salarii medii lunare, cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat; și încasarea în mod solidar din contul IGP al MAI și CNA a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 7 000 lei (217-220 vol. II, 25-26 vol. III).

La 03 decembrie 2015, reprezentantul Centrului Național Anticorupție, Tatiana Pavalachi a depus acțiune reconvențională împotriva lui Octavian Batcu cu privire la încasarea sumei (f.d. 130-131 vol. I). În motivarea acțiunii reconvenționale menționează că, în perioada 23 octombrie 2014 – 08 aprilie 2015, CNA a efectuat testarea integrității profesionale a agenților publici din cadrul Inspectoratului Național de Patrulare a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne. Astfel, în cadrul testului de integritate profesională în scopul asigurării unor probe exacte, care demonstrează faptul admiterii de către agentul public Octavian Batcu în activitatea sa a actelor de corupție, acestuia i s-au transmis mijloacele bănești în sumă de 200 de lei.

Invocă faptul că, în temeiul art. 16 alin. (5) din Legea nr.325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrității instituționale, agentul public Octavian Batcu are obligația de a restitui Centrului Național Anticorupție bunurile primite în cadrul testării integrității profesionale. Relevă că, în pct. 19 al Raportului privind rezultatele negative ale testării integrității profesionale din 17 aprilie 2015 agentului public Octavian Batcu a fost stabilit termenul limită, până la 08 mai 2015 pentru restituirea mijloacelor bănești transmise în cadrul testului de integritate profesională, însă, până în prezent acestea nu au fost restituite CNA. Solicită admiterea cererii reconvenționale și încasarea de la agentul public Octavian Batcu în beneficiul Centrului Național Anticorupție a mijloacelor bănești în sumă de 200 de lei, transmise acestuia în cadrul testului de integritate profesională.

Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun.Chișinău din 18 ianuarie 2016, cauzele civile la cererea de chemare în judecată depusă de Octavian Batcu împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea actelor administrative, la acțiunea reconvențională depusă de Centrul Național Anticorupție împotriva lui Octavian Batcu cu privire la încasarea sumei și la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Gavrilița împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea actelor administrative, sau conexat într-o singură procedură (f.d. 152-155 vol.II) Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 17 noiembrie 2016 s-au respins ca neîntemeiate cererea de chemare în judecată depusă de Octavian Batcu împotriva Inspectoratului General al Poliției și Centrului Național Anticorupție cu privire la anularea actelor administrative și a actelor preparatorii, restabilirea în funcția deținută, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor judiciare; acțiunea reconvențională depusă de Centrul Național Anticorupție împotriva lui Octavian Batcu cu privire la încasarea sumei; și cererea de chemare în judecată depusă de Ion Gavrilița împotriva Inspectoratului General al Poliției și Centrului Național Anticorupție cu privire la anularea actelor administrative și a actelor preparatorii, restabilirea în funcția deținută, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor judiciare (f.d.

36, 40-65 vol. III). În susținerea soluției adoptate, prima instanță a reținut că, în cadrul anchetei de serviciu s-au constatat abaterile disciplinare în privința reclamanților Octavian Batcu și 5 Ion Gavriliță, deoarece ultimii au înregistrat rezultatul negativ în cadrul testului prin admiterea în activitate a actelor de corupție cu nedenunțarea imediată la organele competente, precum și neîntreprinderea măsurilor ce se impun pentru constatarea și documentarea unei contravenții. Astfel, instanța inferioară nu a constatat ilegalitatea actelor administrative contestate, deoarece acestea au fost emise cu respectarea legislației, competenței și procedurii stabilite, motiv pentru care a constatat netemeinicia cererilor de chemare în judecată depuse de Octavian Batcu și Ion Gavriliță.

Referitor la acțiunea reconvențională, prima instanță a constatat că aceasta este lipsită de suport probant, deoarece Centrul Național Anticorupție nu a prezentat probe ce ar confirma respectarea de către CNA a prevederilor art. 12 alin. (6) din Legea cu privire la testarea integrității profesionale, și anume includerea banilor solicitați în planul de testare a integrității profesionale. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2017, s-au respins ca nefondate apelurile declarate de Octavian Batcu, Ion Gavriliță și Centrul Național Anticorupție și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 17 noiembrie 2016 (f.d. 126, 127-132 recto-verso vol. III).

La 24 mai 2017 reprezentantul Centrului Național Anticorupție, Tatiana Pavalachi a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2017, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 17 noiembrie 2016, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă cererea reconvențională depusă de Centrului Național Anticorupție împotriva lui Octavian Batcu cu privire la încasarea mijloacelor bănești transmise acestuia în cadrul testului de integritate personală (f.d. 135 vol. III). În motivarea recursului a invocat că, decizia instanței de apel se întemeiază pe aplicarea eronată a normelor de drept, deoarece planul de testare a integrității profesionale este un document confidențial, iar judecătorii Judecătoriei Centru, mun.Chișinău nu au perfectat dreptul de acces la secretul de stat.

Astfel, CNA nu era în drept să prezinte planul testului de integritate profesională atât instanței de judecată, cât și participanților la proces ce nu dispun de drept de acces la secret de stat. La 29 mai 2017 reprezentantul lui Octavian Batcu, avocatul Vasile Foltea a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2017, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 17 noiembrie 2016, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată depusă de Octavian Batcu împotriva Inspectoratului General al Poliției și Centrului Național Anticorupție cu privire la anularea actelor administrative și a actelor preparatorii, restabilirea în funcția deținută, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor judiciare (f.d.

137-145 vol. III). În motivarea recursului a reiterat circumstanțele faptice ce ține de fondul cauzei și a invocat încălcarea normelor de drept material, prin neaplicarea unei legi care trebuia să fie aplicată, interpretarea în mod eronat a legii și aprecierea în mod arbitrar a probelor. La caz, relevă ilegalitatea inacțiunilor pârâților de a prezenta actele în baza cărora s-a inițiat și desfășurat procedura de verificare a integrității lui Octavian Batcu. Astfel, 6 consideră că, fără a avea acces la acestea, instanțele inferioare au formulat concluzii eronate și au apreciat eronat suportul probator prezent la materialele cauzei. Succesiv, menționează că instanțele inferioare au aplicat eronat prevederile care reglementează termenele de procedură.

La 29 mai 2017 reprezentantul lui Ion Gavrilița, avocatul Radu Dumneanu a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2017, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 17 noiembrie 2016, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată depusă de Ion Gavrilița împotriva Inspectoratului General al Poliției și Centrului Național Anticorupție cu privire la anularea actelor administrative și a actelor preparatorii, restabilirea în funcția deținută, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor judiciare (f.d.

147-158 vol. III). În motivarea recursului a reiterat circumstanțele faptice ce ține de fondul cauzei și a invocat neaplicarea de către instanțele de fond a legi care trebuia să fie aplicată, interpretarea în mod eronat a legii și încălcarea normelor de drept procedural, altele decât cele prevăzute de art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă. În acest sens, a reiterat temeiurile și motivele inserate în recursul declarat de reprezentantul lui Octavian Batcu, avocatul Vasile Foltea. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că, asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

7 (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu și în toate cazurile. În conformitate cu art.433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Completul consideră recursul ca fiind declarat în termen, deoarece decizia instanței de apel datează cu 29 martie 2017 (f.d. 126, 127 vol. III), iar cererile de recurs au fost depuse la 24 mai 2017 (f.d. 135 vol. III) și respectiv 29 mai 2017 (f.d.147 vol. III). Instanța de recurs atestă că, argumentele conținute în recursul declarat de reprezentantul CNA nu pot fi reținute, or, potrivit dispozițiilor art. 239 din Codul de procedură civilă, înstanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

Astfel, prin prisma art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, reclamantul în acțiunea reconvențională avea obligația pozitivă de a întreprinde toate măsurile necesare și posibile întru demonstrarea circumstanțelor pe care își întemeiază acțiunea, or, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. La fel, completul opinează că, nu pot fi acceptate nici argumentele conținute în recursurile declarate de reprezentantul lui Octavian Batcu, avocatul Vasile Foltea și reprezentantul lui Ion Gavrilița, avocatul Radu Dumneanu. Or, în speță, obiectul principal al acțiunii îl constituie controlul legalității actelor administrative.

Astfel, actele administrative contestate de recurenții Octavian Batcu și Ion Gavrilița au fost emise în baza anchetei de serviciul inițiat de Direcția inspectare efectiv a IGP în privința primilor. La caz, completul decelează că, ancheta de serviciu în cazul abaterii disciplinare constituie o etapă a procedurii disciplinare. Aceasta este o prerogativă a angajatorului în măsură să constate săvârșirea abaterilor disciplinare de către salariații săi și să aplice sancțiunile corespunzătoare. Sub sancțiunea nulității absolute, nici o sancțiune disciplinară nu va putea fi dispusă mai înainte de efectuarea cercetării disciplinare prealabile. Or, Scopul efectuării anchetei de serviciu anterior luării deciziei de aplicare sau nu a unei sancțiuni disciplinare se subsumează ideii de protecție a salariatului în fața poziției dominante a angajatorului, în vederea limitării oricărui element de arbitrar și abuz.

Deci, sarcinile anchetei de serviciu, care sunt: 1) examinarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor cauzelor abaterilor disciplinare comise de către 8 polițiști; 2) stabilirea cauzelor și a condițiilor care au condus la comiterea abaterilor disciplinare; 3) identificarea persoanelor vinovate și asigurarea aplicării corecte a legislației în vigoare, pentru ca fiecare persoană care a comis abateri disciplinare să fie sancționată potrivit vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere. Prin urmare, având în vedere sarcinile anchetei de serviciu, instanța de recurs desprinde că, sunt lipsite de substanță argumentele reprezentanților recurenților precum că, soluțiile instanțelor inferioare sunt întemeiate pe probe denaturate și secretizate.

Or, salariații Octavian Batcu și Ion Gavrilița cunoscând despre inițierea anchetei de serviciu și dând explicații în cadrul acesteia, nu au solicitat să li se aducă la cunoștință materialele anchetei, deoarece astfel se efectuează protejarea polițistului în privința căruia se desfășoară ancheta de serviciu. Deopotrivă, garantarea dreptului de a lua cunoștință cu materialele anchetei de serviciu vine să asigure protecția polițistului pentru desfășurarea unei anchete de serviciu corecte și complete asupra abaterii disciplinare comise, respectându-se dreptul la apărare. Astfel, oferiindu-i-se persoanei supuse unei anchete disciplinare dreptul de a beneficia de un proces contradictoriu și de a avea posibilitatea de a prezenta elementele de probă și a apăra în mod liber cauza.

În corolar completul reiterează că, fiind interesați în soarta anchetei de serviciu inițiate în privința sa, recurenții Octavian Batcu și Ion Gavrilița urmau să întreprindă măsurile necesare de a proteja drepturile sale, inclusiv la apărare, prin uzarea de dreptul său de a lua cunoștință materialele anchetei de serviciu, pentru a putea prezenta contraprobe pertinente și utile pentru o anchetă de serviciu multiaspectuală. Aderent, instanța de recurs decelează că, deși potrivit dispozițiilor Legii contenciosului administrativ sarcina probațiunii este pusă pe seama pârâtului, acest fapt nu degrevează reclamanții de dreptul de a prezenta probe întru susținerea poziției sale și demonstrarea presupusei ilegalități a actului administrativ supus examenului legalității.

În altă ordine de idei, nu pot fi acceptate nici alegațiile conținute în recursurile declarate de reprezentantul lui Octavian Batcu, avocatul Vasile Foltea și reprezentantul lui Ion Gavrilița, avocatul Radu Dumneanu cu privire la expirarea termenului de prescripție, deoarece, testul de integritate profesională s-a desfășurat în perioada 23 octombrie 2014 – 08 aprilie 2015, ultimele acțiuni planificate în vederea atingerii tuturor obiectivelor planului de testare fiind realizate la data de 07 aprilie 2015. Astfel, raportul a fost întocmit și expediat în adresa IGP al MAI la 17 aprilie 2015, cu respectarea termenului de 10 zile stabilit la art. 15 alin. (2) din Legea privind testarea integrității profesionale.

Distinct celor menționate supra, instanța de recurs constată că, argumentele invocate în cererile de recurs, în esența lor, sânt similare argumentelor invocate în cererea de apel și care au fost deja supuse examinării și aprecierii juste de către instanța de apel prin prisma art. 130 și 139 din Codul de procedură civilă, în raport cu dispozițiile art. 118 din aceeași lege, fiindu-le oferite concluziile de rigoare și respectiv nu urmează a fi reiterate în ordine de recurs. Această circumstanță evidențiază caracterul declarativ al recursurilor, lipsite de conținut și evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanțele inferioare, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului.

9 Astfel, instanța de recurs notează că, reprezentanții recurenților nu au invocat niciun argument plauzibil în vederea justificării ilegalității deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe. În acest sens, instanța de recurs reamintește prin prisma jurisprudenței CtEDO, fosta Comisie a arătat că „… art. 6 §1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Completul concluzionează că, din conținutul cererii de recurs nu rezultă existența unuia din temeiurile legale de recurs, iar circumstanțele de fapt invocate de reprezentanții recurenților în cererea de recurs nu constituie obiect al recursului, or recursul devoluează exclusiv circumstanțele de drept ale cauzei. Din considerentele menționate și având în vedere faptul că argumentele invocate în recursuri nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) și prevederile art. 437 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de reprezentantul Centrului Național Anticorupție, Tatiana Pavalachi, de reprezentantul lui Octavian Batcu, avocatul Vasile Foltea și de reprezentantul lui Ion Gavriliță, avocatul Radu Dumneanu, în baza art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursurile declarate de reprezentantul Centrului Național Anticorupție, Tatiana Pavalachi, de reprezentantul lui Octavian Batcu, avocatul Vasile Foltea și de reprezentantul lui Ion Gavriliță, avocatul Radu Dumneanu, se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Ala Cobăneanu 10