3ra-732/17 — anularea refuzului recalculării pensiei, obligarea recalculării pensiei și compensarea cheltuielilor de judecată

3ra-732/17 — anularea refuzului recalculării pensiei, obligarea recalculării pensiei și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 3ra – 732/17

prima instanță: Judecătoria Cahul

Judecător: I. Gorlenco

instanța de apel: Curtea de Apel Cahul

Judecători: G. Vavrin, R. Petrov, I. Dănăilă

Î N C H E I E R E

12 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu și Oleg Sternioală

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Grecov Nicolai și

Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Grecov

Nicolae împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul, privind anularea

refuzului de recalculare a pensiei, obligarea recalculării pensiei și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 31 ianuarie 2017, prin care au fost

admise apelurile declarate de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova și Grecov Nicolai, fiind casată parțial hotărârea Judecătoriei Cahul din 30

mai 2016,

c o n s t a t ă :

La 8 iulie 2015, Grecov Nicolai a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul, privind anularea refuzului

de recalculare a pensiei, obligarea recalculării pensiei și compensarea cheltuielilor

de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la împlinirea vârstei de

pensionare, a formulat o cerere privind stabilirea pensiei pentru limita de vârstă,

conducându-se de Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind pensiile de

asigurări sociale de stat. Astfel, în luna aprilie 2011, a prezentat la Casa Teritorială

de Asigurări Sociale Cahul actele ce îi confirmă dreptul la pensie. Conform

înscrisurilor din carnetul de muncă, a menționat că, stagiul său de cotizare începe la

10 august 1967. Suplimentar, acesta a depus copiile de pe hotărârea Judecătoriei

Cahul din 8 iulie 1996 și încheierea Judecătoriei Cahul din 18 septembrie 1996, prin

care s-a dispus restabilirea reclamantului în funcția de economist principal, ceea ce

se confirmă și prin înscrisurile din carnetul de muncă.

Reclamantul a susținut că, prin suprapunerea mărimii pensiei sale cu cadrul

legal ce guvernează relațiile în domeniul pensionării și asigurărilor sociale de stat, a

constatat că pensia primită este mult mai mică decât la alți colegi de serviciu. În

această parte, a aflat că la momentul calculării pensiei pentru limita de vârstă, de

Pagină 1 din 9

către angajații C.T.A.S. Cahul nu a fost luată în calcul perioada începând cu anii

1993 - 1996.

În aceeași ordine de idei, Grecov Nicolai a precizat că, la 21 mai 2015, a

depus o cerere cu nr. 605 către C.T.A.S. Cahul, prin care a solicitat recalcularea

pensiei, cu includerea stagiului de cotizare pentru perioada anilor 1993-1995,

prezentând certificatul de salariu eliberat de Primăria s. Burlăceni, r-nul Cahul

pentru perioada nominalizată. Cu toate acestea, prin răspunsul nr. 3691 din 09 iunie

2015, a fost informat de către C.T.A.S. Cahul, că nu este posibilă recalcularea

pensiei, conform actelor prezentate, deoarece stagiul de cotizare pentru această

perioadă nu s-a confirmat. Mai mult, i-a fost adus la cunoștință procesul-verbal din 8

iunie 2015 al Comisiei de stabilire a pensiei și indemnizațiilor a C.T.A.S. Cahul, în

care era indicat că nu este confirmat stagiul de cotizare pentru perioada anilor 1993 -

1995.

În această parte, reclamantul a considerat că a confirmat stagiul de cotizare

prin prezentarea înscrisurilor din carnetul de muncă, copiile de pe hotărârea

Judecătoriei Cahul de restabilire la serviciu și certificatul de salarizare eliberat de

Primăria s. Burlăceni, r-nul Cahul.

Solicită Grecov Nicolai, anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Cahul din 9 iunie 2015, privind refuzul recalculării pensiei, și obligarea

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul la recalcularea pensiei, începând cu 15

mai 2011, cu includerea în stagiul de cotizare a perioadei de muncă 1993 – 1996,

recalculând pensia pentru limita de vârsta.

La fel, reclamantul a cerut compensarea cheltuielilor de judecată.

Pe parcursul examinării cauzei, pârâtul Casa Teritorială de Asigurări Sociale

Cahul, prin intermediul Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova,

a depus referință în întâmpinarea cererii de chemare în judecată, prin care a cerut

respingerea acțiunii ca neîntemeiată (vol. I, f. d. 26 – 27).

La 21 ianuarie 2016, Grecov Nicolai a depus cerere extindere a pretențiilor

principale, solicitând obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul de a

recalcula pensia, începând cu 15 mai 2011, de a include în stagiul de cotizare

perioada de la 7 aprilie 2000 până la 6 ianuarie 2001, perioada de la 20 noiembrie

2009 până la 19 noiembrie 2010, în care a beneficiat de ajutor de șomaj (vol. I, f. d.

59).

Totodată, a cerut obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul de a

recalcula pensia, începând cu 15 mai 2011, de a calcula pensia pentru perioadele 17

august 1979 până la 12 iulie 1980, de la 23 aprilie 1996 până la 05 ianuarie 2000 nu

cu indicarea perioadei de asigurare în agricultură, ci în economia națională (vol. I; f.

d. 59).

În argumentarea cererii înaintate, Grecov Nicolai a invocat că, în perioada 17

august 1979 până la 12 iulie 1980, a activat în calitate de contabil - șef și economist

în sovhozul din s. Enichioi, iar în perioada din 23 aprilie 1996 până la 05 ianuarie

2000, a activat în cadrul Direcției complexului agro-industrial al raionului

Vulcănești, instituție care face parte din economia națională. Însă, în decizia

C.T.A.S. Cahul, privind acordarea pensiei, s-a indicat greșit că a îndeplinit funcția

din domeniul agricultură pentru perioadele menționate.

Pagină 2 din 9

De asemenea, reclamantul a pretins că, în perioadele din 7 aprilie 2000 până

la 6 ianuarie 2001 și 20 noiembrie 2009 până la 19 noiembrie 2010, a fost luat la

evidență la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă a r-lui Cahul și a beneficiat de

ajutor de șomaj. Astfel, conform art. 5 alin. (2), lit. c) al Legii nr. 156 – XIV din1 4

octombrie 1998, privind pensiile de asigurări sociale de stat, perioada în care

asiguratul a beneficiat de indemnizații pentru incapacitatea temporară de muncă, de

ajutor de șomaj, de alocație pentru integrare sau reintegrare profesională se include

în stagiul de asigurări sociale de stat.

În urma argumentelor expuse a solicitat să-i fie achitate toate cheltuielile de

judecată în suma de 2 190, 65 lei (vol. I, f. d. 137).

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 21 ianuarie 2016, a fost restituită

cererea de mărire a pretențiilor inițiale (vol. I, f. d. 85 – 88).

La 23 martie 2016, Colegiul civil al Curții de Apel Cahul a decis casarea

încheierii sus citate, deoarece a fost constatat că cererea de extindere a pretențiilor

principale constituie o concretizare a cerințelor sale la acelea indicate în cererea

inițială, fiind respectată, în așa mod, procedura de soluționare prealabilă a litigiului

(vol. I, f. d. 102 – 104).

Casa Teritorială de Asigurări Sociale Cahul, prin intermediul Casei Naționale

de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, a recunoscut capătul de cerere a

reclamantului cu privire la calcularea stagiului de cotizare a perioadei de activitate

de la 23 aprilie 1996 până la 5 ianuarie 2000, fiind greșit atribuită inițial la perioada

de activitate în agricultură, întrucât a fost realizată în economia națională (vol. I, f.

d. 121). În rest, pârâtul a cerut respingerea cererii de chemare în judecată (vol. I, f.

d. 120 – 121).

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 30 mai 2016, a fost admisă parțial

acțiunea, fiind anulat refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 3691 din 9

iunie 2015, privind recalcularea pensiei lui Grecov Nicolai (vol. I, f. d. 148 – 149,

160 – 168).

În același timp, instanța de fond a obligat Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Cahul să recalculeze cuantumul pensiei lui Grecov Nicolai pentru limita de

vârstă, începând cu data de 15 mai 2011, cu includerea în stagiul de cotizare

perioada de muncă pentru anii 1993-1995 și a perioadelor de la 7 aprilie 2000 până

la 06 ianuarie 2001 și de la 20 noiembrie 2009 până la 19 noiembrie 2010, în care

reclamantul a beneficiat de ajutor de șomaj.

În aceeași ordine de idei, a fost obligată Casa Teritorială de Asigurări Sociale

Cahul să recalculeze cuantumul pensiei lui Grecov Nicolai cu includerea perioadei

de la 23 aprilie 1996 până la 5 ianuarie 2000, conform stagiului de cotizare în

economia națională și să-i achite diferența conform stagiului de cotizare în

economia națională, ținând cont de indexarea anuală a pensiilor.

În final, a fost dispus încasarea, în mod solidar, de la Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Cahul și Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova în beneficiul lui Grecov Nicolai suma de 1 824,65 lei, cu titlu de cheltuieli

de judecată și suma de 1 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, în total suma de 2 824,

65 lei. În rest, acțiunea reclamantului a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pagină 3 din 9

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 31 ianuarie 2017, au fost admise

apelurile declarate de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova și

Grecov Nicolai, fiind casată parțial hotărârea Judecătoriei Cahul din 30 mai 2016, în

partea capătului de cerere, privind repararea prejudiciului moral, și capătului de

cerere, cu privire la recalcularea pensiei cu includerea stagiului de cotizare în

perioadele din 17 august 1979 până la 12 iulie 1980, cu emiterea în această partea a

unei noi hotărâri (vol. I, f. d. 254 – 266).

Astfel, instanța de apel a obligată Casa Teritorială de Asigurări Sociale Cahul

să recalculeze cuantumul pensiei lui Grecov Nicolai cu includerea perioadei de la 17

august 1979 până la 12 iulie 1980, conform stagiului de cotizare în economia

națională și să-i achite diferența conform stagiului de cotizare în economia

națională, ținând cont de indexarea anuală a pensiilor.

În rest, a fost menținută hotărârea Judecătoriei Cahul din 30 mai 2016.

În plus, a fost decis încasarea de la Casa Națională de Asigurări Sociale a

Republicii Moldova în beneficiul lui Grecov Nicolai cheltuielile de judecată,

suportate la examinarea cauzei în instanța de apel, în mărime de 728 lei.

La 28 februarie 2017, Curtea de Apel Cahul le-a expediat participanților la

proces copia deciziei integrale din 31 ianuarie 2017 (vol. I, f. d. 274), iar, la 17

martie 2017, copia actului de dispoziție a instanței de apel în limba rusă (vol. I, f. d.

275).

La 5 mai 2017, dl Grecov Nicolai a declarat recurs împotriva deciziei Curții

de Apel Cahul din 31 ianuarie 2017, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei

instanței din 30 mai 2016, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a cerințelor,

cu privire la obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul să recalculeze

cuantumul pensiei, cu includerea perioadei de la 1 decembrie 1983 până la 1

ianuarie 1989, și repararea prejudiciului moral în cuantum de două pensii lunare.

La fel, recurentul a cerut compensarea integrală a cheltuielilor de judecată.

În motivarea ilegalității deciziei contestate, dl Grecov Nicolai a considerat

eronată afirmația instanței de apel cu privire respingerea cerinței de reparare a

prejudiciului moral, din cauza nedepunerii unei asemenea cereri. Or, în opinia sa, a

concretizat cerințele inițiale în ședința de judecată din 23 mai 2016. Același punct

de vedere a fost susținută și în privința respingerii capătului de cerere, cu privire la

obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul să recalculeze cuantumul

pensiei, cu includerea perioadei de la 1 decembrie 1983 până la 1 ianuarie 1989.

La fel, recurentul a insistat asupra admiterii integrale a pretenției, privind

compensarea integrală a cheltuielilor de judecată, deoarece este pensionar cu o

pensie mică, iar de alte venituri nu dispune.

La 10 mai 2017, Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova a

depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 31 ianuarie 2017,

solicitând casarea hotărârii instanței de fond și deciziei instanței de apel, în partea în

care au fost admise pretențiile intimatului Grecov Nicolai, cu pronunțarea unei

hotărâri de respingere a acțiunii ca neîntemeiată (vol. II, f. d. 12).

În dezvoltarea motivelor de recurs, Casa Națională de Asigurări Sociale a

precizat că instanța de apel a admis incorect pretenția, privind obligarea Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul să recalculeze cuantumul pensiei lui Grecov

Pagină 4 din 9

Nicolai cu includerea perioadei de la 17 august 1979 până la 12 iulie 1980. Astfel, a

fost invocat că activitatea intimatului la Sovhoz – fabrica „Enichioi”, urmează a fi

atribuită la stagiul de cotizare realizat în economia națională, deoarece perioada de

referință face parte din categoria stagiului realizat în agricultură.

În opinia recurentului, perioada anilor 1993 – 1995 nu poate fi inclusă în

stagiu de cotizare a intimatului, întrucât, de fapt, reprezintă o perioadă

necontributivă. Așadar, intimatul nu figurează în calitate de salariat în cărțile de

salariu ale colhozului și, respectiv, nu au fost achitate nici un fel de contribuții de

asigurări sociale obligatorii la fondul de pensii.

Casa Națională de Asigurări Sociale, de asemenea, a considerat că

recalcularea urmează să se realizeze de la luna următoare a celei în care a fost

depusă cererea (iunie 2015), dar nicidecum de la data acordării pensiei – 15 mai

2011.

Un alt argument în favoarea poziției sale constă în faptul că, la data solicitării

pensiei, intimatul nu a prezentat nici un certificat la casa teritorială, care să confirmă

că acesta, într-adevăr, a beneficiat de ajutor de șomaj în perioada anilor din 7 aprilie

2000 până la 06 ianuarie 2001 și de la 20 noiembrie 2009 până la 19 noiembrie

imputată recurentului.

La 26 mai 2017, în conformitate art. 439 alin. (2) din Codul de procedură

civilă, Curtea Supremă de Justiție a comunicat cererile de recurs lui Grecov Nicolai,

Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova și Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Cahul, informând că referința se depune în termen de o lună de la

data primirii scrisorii. În mod corespunzător, dacă referința nu este prezentată în

termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia (vol. II, f. d.

15)

Până la data examinării cauzei, intimații nu au depus referință, prin care să-și

exprime poziția cu privire la recursul declarat.

Analizând admisibilitatea recursului, conform art. 440 din Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererile de recurs, formulate de Grecov Nicolai și

Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, sunt inadmisibile, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și

face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin.(2).

Materialele cauzei dovedesc faptul că recursurile nu au fost examinate

anterior, fiind respectate, totodată, dispozițiile art. 430 din Codul de procedură

civilă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele cauzei, rezultă că decizia instanței de apel a fost expediată în

adresa părților la 28 februarie 2017 (vol. I, f. d. 274), iar, la 17 martie 2017, în limba

rusă lui Grecov Nicolae (vol. I, f. d. 275), însă nu există dovada primirii acesteia de

Pagină 5 din 9

către participanții la proces. De fapt, deși Grecov Nicolai invocă că a primit copia de

pe decizie la 10 martie 2017, nu a probat primirea exactă a acesteia.

Astfel, prin prisma normei de drept enunțate și pentru a nu restricționa accesul

liber la justiție, Colegiul constată că recursul declarat de Grecov Nicolai din 5 mai

2017 este depus în termen.

În același timp, conform scrisorii nr. 05 – 2a – 735 – 29062016 din 28

februarie 2017, se atestă că decizia contestată a fost primită de Casa Națională de

Asigurări Sociale a Republicii Moldova la 13 martie 2017. Prin urmare, instanța de

recurs constată că cererea de recurs a fost depusă la 10 mai 2017, cu respectarea

termenului prevăzut în art. 434 alin.(1) Codul de procedură civilă (vol. II, f. d. 13).

Din considerentele prezentate mai sus, instanța conchide că cererile de recurs

nu a întrunit condițiile de inadmisibilitate prevăzute de art. 433 lit. b), c), d) din

Codul de procedură civilă, fiind necesar, finalmente, de a examina argumentele

susținute în recursuri prin prisma art. 433 lit. a).

În continuare, audiind raportul verbal al judecătorului-raportor și verificând

încadrarea în dispozițiile art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă a

temeiurilor invocate în recurs, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată existența temeiului prevăzut la

art. 433 lit. a) CPC, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural. Temeiurile declarării recursului sunt enumerate

exhaustiv în alineatele (2), (3) și (4) ale acestui articol.

Rațiunea acestor dispoziții legale fundamentează ideea potrivit căreia

judecarea recursului exercitat conform Secțiunii II-a, Capitolul XXXVIII din Codul

de procedură civilă, are un caracter devolutiv și privește doar problemele de drept

material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, nu și temeinicia ei în

fapt. În aceste condiții, trebuie observat caracterul extraordinar al aceste căi de atac,

la care se poate recurge doar în cazurile excepționale enunțate de dispozițiile art.

432 alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă.

Din acest punct de vedere, completul Colegiului își propune să verifice esența

și temeiurile recursului, dar și argumentele privind caracterul nelegal al deciziei

atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO).

Instanța subliniază că în materie civilă Convenția nu garantează un drept de

recurs, dar că o eventuală procedură de examinare a admisibilității acestuia face

incident articolul 6 (a se vedea, inter alia, Kukkonen v. Finlanda (nr. 2), 13 ianuarie

2009, para. 24; Akaki Tchaghiashvili v. Georgia, 2 septembrie 2014, para. 34).

În plus, un stat care dispune de astfel de instanțe de recurs are obligația să se

asigure că justițiabilii se bucură de principiile unui proces echitabil garantate de art.

6 alin. (1), în special de dreptul de acces la o instanță și de dreptul de a fi audiat. (a

se vedea, de exemplu, Erfar – Avef v. Grecia, 27 martie 2014, para. 39 – 40;

Lebedinschi v. Republica Moldova, 16 septembrie 2015, para. 32).

Pagină 6 din 9

Cu privire la primul aspect, instanța de recurs observă că dreptul de acces la

un tribunal al unei persoane poate fi limitat, inclusiv în cazul admisibilității

contestațiilor înaintate prin intermediul căilor de atac, pentru că prin însăși natura sa,

recursul trebuie reglementat de către stat, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere.

În acest sens, condițiile pentru autorizarea unei cereri introduse pe o cale de

atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile instituite pentru o cale de atac

ordinară (a se vedea, inter alia, Marc Brauer v. Germania, 1 septembrie 2016, para.

34; Miessen v. Belgia, 16 octombrie 2016, para. 64).

În același timp, în jurisprudența sa consecventă, Curtea Europeană a precizat

că interpretarea normelor de procedură reprezintă o chestiune de drept intern și ține,

în principiu, de competența instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei

cereri de acest tip (a se vedea, de exemplu, Kukkonen v. Finlanda (nr. 2), ibidem,

para. 25; Vučković și alții v. Serbia (excepții preliminare), 25 martie 2014, para. 80;

Miessen v. Belgia, ibidem, para. 70).

Astfel, în conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă,

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

În același context, alin. (2) și (3) ale art. 432 din Codul de procedură civilă

prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de

drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alineatul (4) stabilește că

săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au condus sau ar fi putut

conduce la soluționarea greșită a pricinii, în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară sau

în cazul în care erorile comise au condus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Prin urmare, reglementările referitoare la formalitățile și termenele impuse de

articolele 433 și 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă urmăresc protejarea

interesului părții, precum și competența asigurării interpretării unitare a legii de

către Curtea Supremă de Justiție. Aceste limitări urmăresc un scop legitim,

îndeplinind cerințele securității juridice și bunei-administrări a justiției (a se vedea,

mutatis mutandis, Beniamin Nersesyan v. Armenia, 19 ianuarie 2010, para. 22; Erfar

– Avef, ibidem, para. 41, Marc Brauer, ibidem, para. 35; Miessen, ibidem, para. 67;

Trevisanato v. Italia, 16 decembrie 2016, para. 36 - 37).

În speță, instanța constată că cererea de recurs declarată de către Grecov

Nicolai nu a fost indicat nici un temei consemnat în art. 432 din Codul de procedură

civilă, fiind formulată contrar acestei cerințe din art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de

procedură civilă.

Cu privire la recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale a

Republicii Moldova, completul de judecată observă că recurentul a invocat art. 432

din Codul de procedură civilă, fără a specifica unul din temeiurile prevăzute la

alineatele (2), (3), (4) din articolul citat.

Completul judiciar notează că-i revine obligația de a verifica dacă

argumentele recurenților întrunesc condițiile necesare pentru a declara admisibil

Pagină 7 din 9

cererea acestuia, inclusiv dacă normele de drept invocate în favoarea punctului său

de vedere sunt incidente la soluționarea fondului cauzei. Totuși, trebuie subliniat că

recurentul Casa Națională de Asigurări Sociale a reluat criticile formulate în faza

procesuală anterioară și asupra cărora instanța de apel deja s-a pronunțat.

În baza celor prezentate, completul Colegiului consideră că Grecov Nicolai și

Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova nu au adus suficiente

argumente cu privire încălcările comise de instanța de apel, pe care le-ar fi

considerat esențiale și ar putea obliga instanța de recurs să primească cererea

acestora spre examinarea în fond și, eventual, să caseze/modifice hotărârea

judecătorească contestată. Prin urmare, temeiurile invocate nu sunt compatibile cu

cerințele prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) din Codul de procedură civilă.

Cât privește dreptul justițiabilului „de a fi audiat”, garantat de Convenție,

instanța notează că obligația de a motiva o hotărâre judecătorească poate varia în

funcție de natura deciziei în cauză (a se vedea, inter alia, Helle v. Finlanda, 19

decembrie 1997, para. 55; Latourniere v. Franța, 10 decembrie 2002, para. 2;

Hansen v. Norvegia, 2 octombrie 2014, para. 71 – 74). De fapt, în concepția

instanței europene, art. 6 alin. (1) nu impune motivarea detaliată a deciziei unei

instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un

recurs, ca fiind „lipsit de șanse de succes” (a se vedea, mutatis mutandis, Kukkonen

v. Finlanda (nr. 2), ibidem, para. 24; Beniamin Nersesyan, ibidem, para. 23 – 24;

Akaki Tchaghiashvili, ibidem, para. 34 sau Papaioannou v. Grecia, 2 iunie 2016,

para. 45).

Mai mult, instanța observă că recurenții Grecov Nicolai și Casa Națională de

Asigurări Sociale a Republicii Moldova au formulat cererile respective după ce au

beneficiat de o procedură contradictorie pe fond și au avut posibilitatea de a fi

audiați de o primă instanță și de o instanță de apel, care au fost competente de a

examina toate chestiunile de fapt și de drept relevante litigiului (a se vedea, mutatis

mutandis, Levages Prestations Services v. Franța, 23 octombrie 1996, para. 48; A.

Menarini Diagnostics S.R.L. v. Italia, 27 septembrie 2011, para. 59; Akaki

Tchaghiashvili, ibidem, para. 34).

În sfârșit, în limitele impuse de art. 439 alin. (3) din Codul de procedură

civilă, instanța conchide că recursurile deduse judecății nu corespunde cerinței de a

fi „efective”, adică nu s-a bazat exclusiv pe chestiuni de drept, care ar cuprinde

încălcări esențiale sau aplicări eronate a normelor de drept material sau procedural

din partea instanței judecătorești ierarhic inferioară.

Din aceste raționamente, completul Colegiului constată existența temeiului

prevăzut la art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă. Deci, conjunctură stabilită

mai sus confirmă că există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele

folosite și scopul urmărit, iar, în viziunea instanței, însăși esența dreptului de acces

la instanță nu a fost afectată.

În conformitate cu art. 440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Pagină 8 din 9

Astfel, având în vedere circumstanțele stabilite supra, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide în

mod unanim că recursurile declarate de către Grecov Nicolai și Casa Națională de

Asigurări Sociale a Republicii Moldova nu ridică probleme de drept și nu pot fi

acceptate spre examinarea în fond, urmând a fi considerate inadmisibile.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Grecov Nicolai și

Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

Pagină 9 din 9