2rh-145/17 — Încasarea datoriei

2rh-145/17 — Încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 2rh-145/17

Prima instanță: Jud. Drochia

Jud. N. Podlisnic

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți:

T. Duca, S. Procopciuc, E. Grumeza

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție

T.Vieru, O.Sternioală, N. Craiu

Î N C H E I E R E

12 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecător Tatiana Vieru

Judecători Oleg Sternioală

Nicolae Craiu

examinând cererea de revizuire depusă de Aramă Lilia,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Marcu Evghenia

către Aramă Lilia și Aramă Grigorii privind încasarea datoriei,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 22 martie 2017 prin care

recursul declarat Aramă Lilia și Aramă Grigorii s-a considerat inadmisibil,

c o n s t a t ă:

La 01 decembrie 2015, Marcu Evghenia s-a adresat în instanța de judecată cu

cererea de chemare în judecată către Aramă Lilia și Aramă Grigorii privind încasarea

datoriei.

În motivarea cererii a indicat că, la 30 iulie 2015 a împrumutat soților Aramă

Lilia și Aramă Grigorii suma de 2240 euro și 28000 lei până pe data de 30 august

A menționat că, după expirarea termenului de restituire a datorie Aramă Lilia

și Aramă Grigorii nu au întors împrumutul.

Totodată a mai menționat că, la 30 august 2015 a mai împrumutat Lidiei Aramă

suma de 1143 euro și 4296 lei până la data de 30 noiembrie 2015, în baza căreia la

fel a fost întocmită o recipisă, care a fost semnată de ultima.

1

A explicat că, pîrîții nu au restituit în termenul stabilit datoria, ca urmare s-a

adresat în instanța de judecată.

A solicitat, încasarea în mod solidar de la Aramă Lilia și Aramă Grigorii în

beneficiul său datoria în mărime de 2240 euro si 28000 lei, încasarea de la Aramă

Lilia datoria de 1143 euro si 4296 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Drochia din 16 februarie 2016 a fost admisă

acțiunea.

S-a încasat în mod solidar de la Aramă Lilia și Aramă Grigorii în beneficiul

Evgheniei Marcu datoria în mărime de 2240 euro sau echivalentul acestora în

monedă națională și suma de 28 000 lei.

S-a încasat de la Aramă Lilia în beneficiul reclamantei datoria în mărime de

1143 euro sau echivalentul acestora în moneda națională și în suma de 4296 lei.

S-a încasat în mod solidar de la Aramă Lilia și Aramă Grigorii în beneficiul lui

Marcu Evghenia cheltuielile de judecată în mărime de 6709 lei.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 04 octombrie 2016 s-a respins apelul

declarat de Aramă Lilia și Aramă Grigorii și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei

Drochia din 16 februarie 2016 (f.d.109-110).

La 02 decembrie 2016 Aramă Lilia și Aramă Grigorii au declarat recurs

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 04 octombrie 2016 solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu

restituirea cauzei în curtea de apel la rejudecare (f.d. 118).

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 22 martie 2017 s-a considerat

inadmisibil recursul declarat de Aramă Lilia și Aramă Grigorii.

La 11 mai 2017 Aramă Lilia a depus cerere de revizuire prin care a solicitat

casarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 22 martie 2017, cu trimiterea

cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea cererii de revizuire s-a indicat că, a fost lipsit în instanța de apel

de dreptul de a prezenta probe, iar la examinarea cauzei în recurs acest drept de a

prezenta probe nu este prevăzut.

Cererea de revizuire a fost declarată în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de revizuire este

inadmisibilă din următoarele considerente.

Colegiul menționează că art. 449 din Codul de procedură civilă prevede expres

și exhaustiv temeiurile pentru declararea cererii de revizuire.

În conformitate cu art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale

ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta

2

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Colegiul relevă că, circumstanțele nou-descoperite, sunt totalitatea de fapte

juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea

drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea

justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de

judecată, care nu au fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, dar

existau pînă la momentul pronunțării hotărîrii și au fost descoperite după ce hotărîrea

judecătorească a devenit irevocabilă.

Astfel, Colegiul conchide că pentru a invoca temeiul indicat de revizuent este

necesar ca circumstanța nouă să îndeplinească o condiție esențială, să existe anterior

pronunțării hotărârii, dar revizuentului să-i devină cunoscută ulterior și să fie

confirmate prin prezentarea unor probe concludente.

De asemenea, este absolut necesar ca circumstanțele și faptele respective să fie

fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri judecătorești

rămase irevocabile.

Potrivit prevederilor art.451 alin.(1) Codul de procedură civilă cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În cererea de revizuire, Aramă Lilia face referire la faptul că, prin decizia Curții

de Apel Bălți i-au fost încălcate grav dreptul la un proces echitabil, dreptul la

apărare, dreptul de a prezenta probe suplimentare, de a se expune în ședința de

judecată pe marginea apelului. Cererea de apel a fost examinată în lipsa ei, lipsind-

o de posibilitatea de a înainta recuzări completului de judecată.

Totodată indică că, încheierea Curții Supreme de Justiție conține erori în ceia

ce privește aplicarea Legislația în vigoare, ce iau devenit cunoscute după emiterea

încheierii Curții Supreme de Justiție din 22 martie 2017.

E de menționat că, cererea de revizuire a fost depusă în temeiul art. 449 lit. b)

din Codul de procedură civilă care prevede că, revizuirea se declară în cazul în care

au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

Drept circumstanțe noi descoperite au fost indicate fapte, asupra cărora

colegiul s-a expus în încheierea din 22 martie 2017.

Mai mult ca atât, circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de

fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea

3

drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea

justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de

judecată, care nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la

momentul pronunțării hotărârii, care să fie descoperite după ce hotărîrea

judecătorească a devenit irevocabilă și dacă revizuentul dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

Elemente de fapt, ca modalitate a probării circumstanțelor, vor constitui, în

conformitate cu art. 117 alin. (2) din Codul de procedură civilă, explicațiile părților

și ale altor persoane interesate în soluționarea pricinii, depozițiile martorilor,

înscrisuri, probe materiale, înregistrări audio-video, concluziile experților.

În acest sens, se menționează că, potrivit art. 451 alin. (1) Codul de procedură

civilă, se indică direct temeiul de declarare a revizuirii prevăzut de art. 449 Codul de

procedură civilă, iar la cererea de revizuire se anexează, în mod obligatoriu, probele

ce le confirmă.

Respectiv, la examinarea cererii de revizuire instanța urmează să stabilească

circumstanțele noi, altele decât cele cercetate la examinarea cauzei în ordine de

recurs și în baza probelor anexate la cererea de revizuire care confirmă

circumstanțele noi.

Luând în considerație că, revizuenta nu a prezentat probe prin care să fie

confirmate circumstanțele noi descoperite, or, Colegiul califică cererea de revizuire

ca o modalitate de redeschidere a procesului și o nouă examinare a cauzei.

Suplimentar, se conchide că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a

constatat că, unul din aspectele fundamentale a supremației legii este principiul

securității raporturilor juridice, care instituie, printre altele, în cazul în care instanțele

judecătorești au stabilit definitiv o chestiune, hotărîrea lor nu ar trebui pusă la

îndoială (a se vedea Brumărescu versus România [MC], nr. 28342/95, para. 61,

CEDO 1999- VII, și Roșca versus Moldova, nr. 6267/02, para. 24, 22 martie 2005).

Se impune respectarea principiului res judicata. Soluția definitivă a unei

instanțe judecătorești nu poate fi repusă în discuție ulterior, procesul soluționat

definitiv nu mai poate fi redeschis pentru a se proceda la o nouă examinare a cauzei

(CEDO, Brumărescu c. României, 1999, para. 61, Roșca c. Moldovei, 2005, para.

24).

Argumentele indicate în cererea de revizuire, Colegiu le apreciază critic, or,

revizuenta nu a prezentat careva probe noi într-u confirmarea faptului că după

pronunțarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 22 martie 2017 i-au devinit

cunoscute unele circumstanțe ce nu putea să le cunoască la examinarea cererii de

recurs, ca temei de depunere a cererii de revizuire, condiție care este direct impusă

prin lege. Astfel, circumstanța enunțată nu poate fi apreciată ca circumstanță nouă,

care nu a fost și nu a putut fi cunoscută.

4

Mai mult ca atât, argumentele invocate de revizuientă sunt apreciate ca un

dezacord cu încheierea Curții Supreme de Justiție din 22 martie 2017.

În acest sens, Colegiul nu poate stabili existența temeiurilor de revizuire

prevăzute de lege, pentru că argumentele invocate de revizuent se referă la

circumstanțe de fapt. Instanțele de judecată ierarhic inferioare au constatat și elucidat

pe deplin toate circumstanțele prezentate de părți, care au importanță pentru

soluționarea pricinii. Or, scopul acestei cereri de revizuire este mai curând

redeschiderea procedurii de examinare a cauzei.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că, prin revizuire se tinde la îndreptarea unor

hotărâri greșite, pentru neregularități ce s-au săvârșit dintr-o împrejurare,

neimputabilă instanței, sau dintr-un motiv neimputabil părților – de obicei

descoperite ulterior, iar argumentele invocate de revizuentă nu pot fi admise ca temei

de revizuire a încheierii din 22 martie 2017, deoarece nu întrunesc aceste condiții.

Mai mult decât atât, revizuirea este o cale de retractare și nu de reformare, în

cadrul căreia nu poate fi verificată legalitatea și temeinicia hotărârii contestate.

În acest sens, instanța de recurs face referire la jurisprudența CEDO care

statuează că competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie

exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a

efectua o nouă examinare (cauza Popov-2 contra Moldovei din 06.12.2005, cererea

nr.19960/04, § 45).

Totodată, admiterea cererii de revizuire ar contravine principiului securității

raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru

Drepturile Omului și a Libertăților Fundamentale (Brumărescu versus România,

Roșca versus Moldova, Eugenia și Doina Duca versus Moldova din 03.03.2009).

Suplimentar, Colegiul reține că, în conformitate cu art. 56 alin. (3) și 61 alin.

(1) Codul de procedură civilă, părțile sunt obligate să se folosească cu bună- credință

de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de

aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea

sa în eroare.

De asemenea se reține că, argumentele expuse în cererea de revizuire au

constituit deja obiectul cercetării în cadrul examinării cererii de recurs depuse de

Aramă Lilia împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 04 octombrie 2016.

În acest context, se evidențiază că procedura de revizuire prevăzută de art. art.

449 – 453 CPC servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care

urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6§1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care

semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului că, o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată. Excepție

5

de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea

circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c.

României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999).

Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c.

Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a

subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată

independentă și imparțială, garantat de art. 6§1 din Convenție, urmează a fi

interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunța preeminență

principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor

contractante. Unul dintre elementele fundamentele a preeminenței este principiul

securității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluții definitivă al oricărui litigiu

nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune

respectul față de regula lucrului judecat.

Astfel, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o

parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii

doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată

pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiție, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două

opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O

derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită

unor circumstanțe esențiale și convingătoare.

În această ordine de idei, și având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de

revizuire reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de Aramă Lilia,

în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna încălcarea

principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un

proces echitabil garantate de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Astfel, având în vedere că motivele invocate de către revizuentă sunt în

contradicție cu prevederile art. 449 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire depusă de Aramă Lilia împotriva încheierii Curții

Supreme de Justiție din 22 martie 2017, ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

6

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Aramă Lilia

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 22 martie 2017, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Marcu Evghenia către Aramă Lilia și

Aramă Grigorii privind încasarea datoriei.

Încheierea nu se spune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecător Tatiana Vieru

Judecători

Oleg Sternioală

Nicolae Craiu

7