2rh-107/17 — înlăturarea obstacolelor în utilizarea obiectivului acvatic ș.a.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- înlăturarea obstacolelor în utilizarea obiectivului acvatic ş.a.
- Temei legal
- Temeiurile declarării revizuirii
2rh-107/17 — înlăturarea obstacolelor în utilizarea obiectivului acvatic ș.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: V. Șchiopu dosarul nr. 2rh-107/17
instanța de apel: A. Gheorghieș, A. Toderaș, N. Chircu
Î N C H E I E R E
05 iulie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă
Judecătorii – Svetlana Filincova, Mariana Pitic,
Maria Ghervas, Oleg Sternioală
examinând cererea de revizuire depusă de societatea pe acțiuni
„Piscicultorul”,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea pe
acțiuni „Piscicultorul” împotriva lui Ion Ciobanu, intervenient accesoriu Consiliul
comunei Petrești cu privire la nulitatea contractului de arendă și înlăturarea
obstacolelor,
împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 22 martie 2017,
c o n s t a t ă:
La 03 octombrie 2011 SA „Piscicultorul” a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Ion Ciobanu cu privire la declararea nulității contractului de
arendă și înlăturarea obstacolelor.
În motivarea acțiunii a menționat că prin dispoziția Sovietului de Miniștri al
RSSM nr. 1048 din 24 decembrie 1966 (în vigoare până în prezent), Întreprinderii
piscicole Ungheni i-a fost atribuit în folosință fără termen obiectivul acvatic
„Semeni” cu suprafața de 52,23 ha.
Susține că ulterior, Întreprinderea piscicola Ungheni, în conformitate cu
prevederile Hotărârii Parlamentului RM nr. 391-XIII din 15 martie 1995, a fost
reorganizata în SA „Piscicultorul”, iar digul și construcțiile hidrotehnice ale acestui
iaz au fost incluse în capitalul social al SA „Piscicultorul” și privatizate în
conformitate cu Legea cu privire la Programul de Stat de privatizare pentru anii
1995-1996.
Remarcă că, SA „Piscicultorul” la obiectivul acvatic „Semeni” deține cu
drept de proprietate privată construcția hidrotehnică, pe când terenul subacvatic a
1
rămas ca proprietate a statului, fiind atribuit societății cu drept de folosință fără
termen în baza Dispoziției Sovietului de Miniștri nr. 1048-p din 24 decembrie
1966.
Menționează că, dreptul de proprietate asupra digului și a construcțiilor
hidrotehnice ale obiectivului acvatic „Semeni” a fost înregistrat la oficiul Cadastral
Ungheni la 05 iulie 2000 și reînregistrat la 27 octombrie 2010 sub nr.
925920508801/02.
Notează că, contrar prevederilor art. 28 din Legea privind fondul piscicol,
pescuitul și piscicultura, prin decizia Consiliului comunei Petrești din 11 iulie 2000
și hotărârea Comisiei de Licitație și concurs din 06 iulie 2000, obiectivul acvatic
„Semeni” a fost dat în arendă persoanei fizice Ion Ciobanu.
Afirmă că, decizia Consiliului comunei Petrești din 11 iulie 2000 și
hotărârea Comisiei de Licitație și concurs din 06 iulie 2000 au fost anulate prin
decizia irevocabilă a Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2010, însă Ion
Ciobanu continuă activitatea economică la acest obiectiv acvatic invocînd existența
contractului de arendă încheiat cu autoritatea publică locală la 12 iulie 2000.
Susține că, pârâtul creează obstacole în desfășurarea activității normale a
întreprinderii, încălcându-i dreptul asupra proprietății or, SA „Piscicultorul” nu
poate folosi obiectivul acvatic și suportă pierderi economice considerabile.
Solicită declararea nulității contractului de arendă a patrimoniului și
contractului adițional încheiat între Ion Ciobanu și Primăria comunei Petrești cu
aducerea părților în poziția inițială, înlăturarea obstacolelor create de Ion Ciobanu
în folosirea de către SA „Piscicultorul” a obiectivului acvatic „Semeni” cu
evacuarea obiectelor amplasate de către acesta pe malul obiectivului acvatic
respectiv.
Prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 16 octombrie 2013 a fost atras în
proces în calitate de intervenient accesoriu – Consiliul comunei Petrești.
Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 05 martie 2015 s-a respins cererea
de chemare în judecată depusă de societatea pe acțiuni „Piscicultorul” împotriva lui
Ion Ciobanu cu privire la nulitatea contractului de arendă și înlăturarea
obstacolelor.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 17 noiembrie 2015 s-a admis apelul
declarat de SA „Piscicultorul”, s-a casat parțial hotărârea primei instanțe și s-a
pronunțat în această parte o nouă hotărâre, prin care acțiunea s-a admis parțial, s-a
anulat contractul de arendă a patrimoniului și contractul adițional încheiat între Ion
Ciobanu și Primăria comunei Petrești, în rest hotărârea a fost menținută.
La 05 februarie 2016 Ion Ciobanu a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate, cu
emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului a invocat că presupusele probe prezentate de SA
„Piscicultorul” nu puteau fi legalizate notarial, deoarece aceste probe au fost
obținute ilegal contrar prevederilor art. 138 alin. (4) și art. 139 alin. (2) din Codul
de procedură civilă.
Menționează că adeverința de privatizare eliberată de fostul director al
Agenției de Privatizare Ungheni nu poate fi considerată act juridic, deoarece nu are
2
număr de înregistrare, fiind emisă de către o persoană neîmputernicită și în
contradicție cu prevederile art. 42 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 688 din 09 octombrie 1995.
Afirmă că decizia recurată a fost emisă cu încălcarea prevederilor art. 130
alin. (l) din Codul de procedură civilă, deoarece instanța de apel nu a menționat în
temeiul cărei legi a anulat contractul de arendă, mai mult ca atât eronat a constatat
că decizia Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2010 prin care a fost anulată
decizia Consiliului com. Petrești din 11 iulie 2000 și decizia Comisiei de Licitație
din 06 iulie 2000, a fost adoptată în privința obiectivului acvatic cu suprafața de
52,23 ha și a contractului de arendă menționat.
Susține că, instanța de apel și-a atribuit din oficiu dreptul de a corecta
presupusele greșeli admise de o altă instanță de apel, admițând în calitate de probă
decizia Curții de Apel Chișinău care se referă la obiective acvatice ce nu coincide
cu numerele cadastrale și suprafețele reale prevăzute în contractul de arendă în
litigiu.
Menționează că instanța de apel incorect a făcut referire la art. 50 din Codul
civil în redacția din anul 1964, deoarece SA „Piscicultorul” nu este și nici nu poate
fi parte în contract, or, contractul de arendă a fost încheiat între el și Primăria com.
Petrești.
La 09 februarie 2016 Consiliul comunei Petrești a declarat recurs împotriva
deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate și
menținerea hotărârii primei instanțe.
Afirmă că în decizia recurată nu este specificat cu certitudine contractul de
arendă a patrimoniului care urmează a fi declarat nul, nefiind indicată mărimea și
numărul cadastral al obiectivului acvatic.
Consideră că, decizia recurată nu a fost adoptată în temeiul probelor, dar în
temeiul unor presupuneri, deoarece decizia Curții de Apel Chișinău din 21
octombrie 2010 se referă la două obiective acvatice cu numere cadastrale și
suprafețe distincte.
Susține că, în anul 2000 și 2010-2011, OCT Ungheni a înregistrat bunurile
imobile ale SA „Piscicultorul” în temeiul unii adeverințe de privatizare ilegale, fără
număr de înregistrare și eliberată de funcționarul Agenției de Privatizare Ungheni,
care nu avea împuternicirile respective.
Afirmă că, SA „Piscicultorul”, nefiind parte a contractului a cărui nulitate a
solicitat, neavând careva temei, suport juridic pentru a-și înregistra drepturile de
posesie, nu a avut nici dreptul să solicite nulitatea contractului de arendă încheiat
între Primăria comunei Petrești și Ion Ciobanu.
Mai notează că, SA „Piscicultorul” nu a prezentat probe care ar confirma că
terenul din contractul de arendă menționat era proprietate a statului, or, în
proprietatea statului terenul a fost înscris prin Hotărârea Guvernului nr. 959 din 04
august 2003, anulată prin Hotărârea Guvernului nr. 1026 din anul 2004.
Relevă că, terenurile din fondul apelor pe teritoriul cărora se află înregistrate
ilegal construcții hidrotehnice în proprietatea SA „Piscicultorul”, aparțin cu drept
de proprietate Primăriei comunei Petrești.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 13 aprilie 2016 recursurile
3
declarate de Ion Ciobanu și Consiliul com. Petrești au fost considerate ca
inadmisibile.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 08 februarie 2017 s-a admis
cererea de revizuire depusă de Ion Ciobanu, s-a casat încheierea Curții Supreme de
Justiție din 13 aprilie 2016 și s-a reținut cauza pentru rejudecarea recursurilor
declarate de Ion Ciobanu și Consiliul comunei Petrești împotriva deciziei Curții de
Apel Bălți din 17 noiembrie 2015.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 22 martie 2017 s-au admis
recursurile declarate de Ion Ciobanu și Consiliul comunei Petrești, s-a casat
decizia Curții de Bălți din 17 noiembrie 2015 și hotărârea Judecătoriei Ungheni
din 05 martie 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de
Întreprinderea Piscicolă „Piscicultorul” Societate pe Acțiuni împotriva lui Ion
Ciobanu, intervenient accesoriu Consiliul comunei Petrești cu privire la nulitatea
contractului de arendă și înlăturarea obstacolelor și s-a pronunțat o nouă hotărâre
prin care s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă
de Întreprinderea Piscicolă „Piscicultorul” Societate pe Acțiuni împotriva lui Ion
Ciobanu, intervenient accesoriu Consiliul comunei Petrești cu privire la nulitatea
contractului de arendă și înlăturarea obstacolelor (vol.3, f.d.79-86).
La data de 06 aprilie 2016, SA „Piscicultorul” a depus cerere de revizuire
împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 22 martie 2017, solicitând
admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 22
martie 2017 cu rejudecarea cauzei în virtutea argumentelor noi apărute.
În motivarea cererii de revizuire a invocat art. 449 lit. b) din Codul de
procedură civilă și a menționat că, i-au devenit cunoscute unele circumstanțe sau
fapte esențiale ale pricinii
Susține că prin răspunsul Ministerului Economiei nr. 11-234 din 13 ianuarie
2017, în urma verificării minuțioase a procesului de reorganizare și privatizare a
întreprinderii piscicole „Piscicultorul” SA s-a constatat faptul că bunurile
specificate în anexa nr.1 la adeverința de privatizare din 30 iunie 2000 eliberată de
Agenția teritorială de privatizare Ungheni corespund întocmai cu bunurile înscrise
în actul de estimare a fondurilor fixe din 01 iulie 1995, iar privatizarea și respectiv
eliberarea adeverinței de privatizare din 30 iunie 2000 a fost efectuată în
conformitate cu actele legislative și normative în vigoare la momentul privatizării.
Afirmă că, titlul de stat de folosință separată a apelor nr. 01.155 din
04.12.2000, eliberat de Agenția „Apele Moldovei” este unicul act care atestă
dreptul exclusiv de folosință a apelor iazului Semeni ce aparține revizuentului,
ultimul dispunînd de dreptul de gestiune a apei și dreptul de proprietate asupra
construcțiilor hidrotehnice.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de revizuire
depusă de SA „Piscicultorul” este inadmisibilă din următoarele motive.
Colegiul menționează că, art. 449 din Codul de procedură civilă prevede
expres și exhaustiv temeiurile pentru declararea cererii de revizuire.
În conformitate cu art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se
declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale
4
ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta
dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele
esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.
Colegiul relevă că, circumstanțele nou-descoperite, sunt totalitatea de fapte
juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea
drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea
justă a cauzei civile, totodată, avînd putere decisivă asupra concluziei instanței de
judecată, care nu au fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, dar
existau pînă la momentul pronunțării hotărîrii și au fost descoperite după ce
hotărîrea judecătorească a devenit irevocabilă.
Astfel, Colegiul conchide că pentru a invoca temeiul indicat de revizuent este
necesar ca circumstanța nouă să îndeplinească o condiție esențială, să existe
anterior pronunțării hotărîrii, dar revizuentului să-i devină cunoscută ulterior.
Argumentele invocate în suportul revizuirii încheierii instanței de recurs
Colegiul nu le poate reține, deoarece pretinsele circumstanțe invocate de revizuent
nu sunt susceptibile să influențeze soluția instanței de recurs.
Mai mult ca atît, revizuentul nu indică care au fost motivele cu privire la
imposibilitatea prezentării înscrisurilor anexate la cererea de revizuire (vol.3,
f.d.93-105), în pofida faptului că acestea datează anterior emiterii deciziei a cărei
revizuire se solicită, avînd termen suficient de a solicita și a prezenta actele
prezentate.
Colegiul conchide că, răspunsul eliberat de Ministerul Economiei nr.11-234
din 13 ianuarie 2017 (vol.3, f.d.100-101) reflectă opinia cu privire la privatizarea
SA „Piscicultorul” în limitele competențelor funcționale, însă aprecierea unei
probe constituie competența exclusivă a instanței de judecată (completelor de
judecată), la caz, Curtea Supremă de Justiție cu privire la pertinența,
admisibilitatea și veridicitatea ei, care în ansamblu cu alte probe trebuie să aibă
legătură reciprocă și să fie suficientă pentru soluționarea pricinii.
Colegiul consideră relevantă jurisprudența CtEDO la examinarea cauzelor, în
care Înalta Curte a reiterat că, dreptul la o instanță, garantat de art. 6 § 1 din
Convenție presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din
aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității
raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o
apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție.
Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei
hotărîri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o
nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire
trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu
pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel
camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune
nu este un temei de reexaminare a cauzei. O abatere de la acest principiu este
justificată doar atunci când este necesară prin circumstanțele unui caracter esențial
și imperios (Josan v. Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v. România,
nr.28342/95, §61; Ryabykh v. Rusia, nr.52854/99, §52).
5
Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de
a respinge cererea de revizuire depusă de SA „Piscicultorul”, ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție
d i s p u n e :
Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de societatea pe
acțiuni „Piscicultorul”, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de
societatea pe acțiuni „Piscicultorul” împotriva lui Ion Ciobanu, intervenient
accesoriu Consiliul comunei Petrești cu privire la nulitatea contractului de arendă
și înlăturarea obstacolelor, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 22
martie 2017.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Svetlana Filincova
Mariana Pitic
Maria Ghervas
Oleg Sternioală
6