3ra-748/17 — contestarea actului administrativ

prima instanță: C.Vîrlan dosarul nr.3ra-748/17

instanța de apel: N.Traciuc, M.Anton, Iu.Cotruță

Î N C H E I E R E

05 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecător Valentina Clevadî

judecători Galina Stratulat, Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea pe Acțiuni ,,Supraten”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni

,,Supraten” împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (în prezent Serviciul Fiscal

de Stat al Republicii Moldova), privind contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017, prin care s-a

respins apelul declarat de Societatea pe Acțiuni ,,Supraten” și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 22 aprilie 2015, de respingere a cererii de

chemare în judecată,

c o n s t a t ă :

La 08 august 2014, SA ,,Supraten” a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (în continuare IFPS), privind contestarea actului

administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată SA ,,Supraten” a indicat că, prin

scrisoarea nr. 120 din 13 iunie 2014 s-a adresat IFPS referitor la prezentarea conform

sistemului informațional al serviciului fiscal, date cu privire la evidența fiscală a

contribuabilului, și anume, prezentarea desfășurată a informației ce vizează actele care au

stat la baza introducerii în sistemul informațional a dării de seamă prezentată de către

SA ,,Drumuri”, care a aplicat societății amenda în mărime de 2 502,34 lei pentru

folosirea drumurilor de către autovehicule a căror masă totală, sarcină masivă pe osie sau

ale căror gabarite, depășesc limitele admise prevăzute de lege.

Susține reclamantul că, temeiul unei astfel de solicitări a constituit faptul, că deși

societatea a achitat în timpul și modul prevăzut de lege amenda în mărime de 2 502,34 lei

aplicată de către SA ,,Drumuri Cimișlia”, IFPS a emis decizia nr.263 din 15.08.2012 prin

care anulează decizia nr.225 din 29.09.2011 de reducere a amenzii în sumă de 305 350

lei, în urma căreia entitatea juridică a suferit pierderi în mărime de 152 657 lei.

Prin decizia menționată, pârâtul și-a motivat soluția pe faptul că, nu a fost achitată

suma în mărime de 2 502,34 lei cu titlu de amendă la capitolul „taxe pentru folosirea

drumurilor de către autovehicule a căror masă totală, sarcină masivă pe osie depășesc

limitele admise”.

În acest context, relevă întreprinderea că, în situația descrisă a creat neclarități și

nedumeriri în raport cu instituția serviciului fiscal, întrucât nu dețin informație suficientă

și clară cu privire la acțiunile IFPS, care nu sunt justificate și nu au temei juridic.

Evidențiază SA ,,Supraten” că în vederea protejării și beneficierii de drepturile sale,

a solicitat furnizorului de informație să prezinte în conformitate cu prevederile fiscale

informația și răspuns la acțiunile pe care le-au întreprins, ca urmare a obligării

contribuabilul să achite majorări de întârziere și penalități în mărime de 152 657 lei.

Relatează entitatea juridică că, IFPS în răspunsul acordat a făcut trimiteri la

scrisoarea anterioară din 19.02.2013, prin care nu este clar stabilită poziția acestora,

deoarece IFPS prin scrisoarea sa, recunoaște faptul achitării amenzii în mărime de 2

502,34 lei, pe când în cadrul examinării litigiului dat în instanța de judecată, pârâtul nu

și-a schimbat poziția în scopul anulării deciziei nr.263 din 15.08.2012 prin care s-a

încasat nejustificat penalități în mărime de 152 657 lei de la SA ,,Supraten”, eschivându-

se în așa mod de a prezenta acte confirmative în susținerea poziției acestora.

Consideră reclamantul că, beneficiind de dreptul accesului liber la informație a

solicitat pârâtului, prezentarea datelor referitor la statutul său în calitate de contribuabil

precum și temeiul legal de achitare a taxelor către IFPS, specificând că ultimul îi

îngrădește dreptul dat, lăsându-i fără mijloace de protecție și apărare împotriva acțiunilor

abuzive ale instituției de stat.

Astfel, menționează societatea că, până în prezent nu deține o informație sau un

răspuns cu privire la temeiul apariției și aplicării amenzii în mărime de 2 502,34 lei, care

de facto a fost achitată, fapt confirmat prin ordinul de plată nr. 5913 din 12 iulie 2011,

însă pârâtul neîntemeiat invocă neachitarea acesteia, cu reținerea în baza deciziei de la

SA ,,Supraten” a penalităților în mărime de 152 657 lei.

În drept, întreprinderea și-a motivat cererea pe dispozițiile art.1 alin.(2), art.14 și

art.16 ale Legii privind contenciosul administrativ, art.1 lit. d) și f), art.4 alin.(1), art.7

alin.(4), art.10 alin.(1), (3), art.11, art.12 și art.21 ale Legii privind accesul la informație,

art.12, art.572, art.602 și art.753 ale Codului civil.

Solicită SA ,,Supraten”, obligarea IFPS de a prezenta desfășurat actele (procesele-

verbale) în baza cărora s-a introdus în sistemul informațional al Serviciului Fiscal de Stat,

darea de seamă, informația privind aplicarea amenzii în mărime de 2 502,34 lei, la

capitolul 123/7 „amenzi serviciul vamal”.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău din 22 aprilie 2015 s-a respins

cererea de chemare în judecată depusă de SA ,,Supraten” împotriva IFPS, privind

contestarea actului administrativ, ca nefondată. (f.d. 28, 30-31)

2

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 30 iulie 2015 s-a admis parțial

cererea de chemare în judecată înaintată de ÎMGFL nr. 9, s-a încasat de la Sîrbu Mihail în

beneficiul ÎMGFL nr.9, datoria pentru serviciile locativ-comunale prestate în sumă de

18 716.11 lei și taxa de stat achitată la depunerea cererii în limita pretențiilor admise în

sumă de 561.48 lei. (f.d. 74-76)

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, SA ,,Supraten” a contestat-o cu apel.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017 s-a respins apelul declarat

de SA ,,Supraten” și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din

30 iulie 2015.

Invocând dezacordul cu decizia instanței de apel, la 16 mai 2017,

SA ,,Supraten” a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și restituirea pricinii la rejudecare.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel nu a elucidat pe deplin

circumstanțele importante ale cauzei și a încălcat prevederile art. 373 CPC.

Opinează recurentul că, instanța de apel nu s-a expus asupra faptului că de la intimat

s-a solicitat informația cu privire la persoana responsabilă de comiterea erorii, fapt care

demonstrează că instanța de judecată este vădit părtinitoare, și că aceasta analizează

dosar partea favorabilă intimatului.

În sprijinul poziției exprimate, recurentul a menționat că, instanța de apel contrar art.

24 alin. (3) al Legii contenciosului administrativ, nu a obligat intimatul să prezinte

informația solicitată pe suport de hârtie, dar s-a limitat doar la declarațiile superficiale pe

care le-ar fi corectat în răspunsul acordat societății, și anume, în ce privește substituirea

secvenței SA ,,Drumuri” cu SA ,,Drumuri Cimișlia” și SA ,,Drumuri Ialoveni”.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de

la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa

participanților la proces la 08 februarie 2017 (f.d. 120), și având în vedere că la

materialele dosarului se regăsește dovada recepționării acesteia de recurent la

15 februarie 2017 (f.d. 124), recursul declarat la 16 mai 2017, se consideră depus în

termen.

Verificând legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor invocate în cererile

de recurs, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de Societatea pe Acțiuni

,,Supraten”, urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material

au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat

legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a

3

interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia

dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de

un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în

absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de

judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a

fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în

care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în

cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Societatea pe Acțiuni ,,Supraten”

este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4)

CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Completul a constatat existența unuia

din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că cererea

de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține că, argumentele invocate de Societatea pe Acțiuni

,,Supraten” în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă

determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus

controlului judiciar.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

În acest sens, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că, conform jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2001, Meyer vs Germania, 22 martie

4

2016), însă motivele recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de Societatea pe Acțiuni ,,Supraten”, ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de Societatea pe Acțiuni ,,Supraten”, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecător Valentina Clevadî

judecători Galina Stratulat

Dumitru Mardari

5