2rac-266/17 — încasarea datoriei, dobânzii de întârziere, penalitătii

dosarul nr. 2rac-266/17 prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău – A. Cucerescu instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Negru, I. Secrieru, A. Pahopol Î N C H E I E R E 05 iulie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Valentina Clevadî judecători Galina Stratulat, Dumitru Mardari examinând admisibilitatea recursului declarat de Agenția „Apele Moldovei”, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea pe Acțiuni „Aqua-Prut” împotriva Agenției „Apele Moldovei”, intervenient accesoriu Ministerul Mediului privind încasarea datoriei, penalității și dobânzii de întârziere, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017, prin care s-a admis apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „Aqua-Prut”, s-a casat hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 28 iulie 2016 în partea respingerii pretențiilor de încasare a dobânzii de întârziere și a penalității, cu emiterea în partea casată a unei noi hotărâri, c o n s t a t ă La 18 februarie 2016, Societatea pe Acțiuni „Aqua-Prut” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției „Apele Moldovei” privind încasarea datoriei, penalității și dobânzii de întârziere. În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că, la 26 ianuarie 2015 Societatea pe Acțiuni „Aqua-Prut” în calitate de antreprenor și Agenția „Apele Moldovei” în calitate de client au încheiat contract de antrepriză fără număr prin care urmau să fie executate lucrările de reparație a digului de protecție din satul Palanca, raionul Ștefan Vodă-Etapa IV.

Menționează că conform contractului de antrepriză durata de executare a lucrărilor este de 10 luni, din data obținerii declarației confirmative de la Inspecția în Construcții și primirea ordinului de începere a execuției. Valoarea lucrărilor de construcție ce reprezintă obiectul contractului este în sumă de 15 785 585, 96 lei, achitările urmând să fie efectuate prin transfer și anume, 10% ca avans din momentul înregistrării contractului de antrepriză de către Agenția 1 Achiziții Publice, iar 90% conform facturilor fiscale și în baza proceselor-verbale de recepție a lucrărilor executate. Susține că, Agenția Achiziții Publice a înregistrat contractul de antrepriză la 26 ianuarie 2015 cu nr.14/02641/001, iar în luna mai 2015 reclamantul a început lucrările de reparație.

Menționează că, volumul lucrărilor prestate constituie suma de 4 729 000 lei, fiind achitată de către Agenția „Apele Moldovei” doar suma de 2 533 000 lei, suma restantă pentru achitare fiind de 2 179 000 lei. În luna iulie 2015, lucrările au fost stopate deoarece Agenția „Apele Moldovei” nu și-a onorat obligațiile, privind achitarea sumei restante de 2 179 038, 54 lei pentru volumul lucrărilor prestate conform actului de verificare din 01 septembrie 2015 întocmit de către părți. Având în vedere că, pârâtul nu-și onorează obligațiile contractuale, societatea s-a adresat cu cerere-pretenție la 07 decembrie 2015, prin care a solicitat achitarea sumei de 2 179 038, 54 lei, însă aceasta a rămas fără răspuns.

Conchide că Agenția se face culpabilă de neexecutarea intenționată a obligațiilor sale. Solicită reclamantul, încasarea de la Agenția „Apele Moldovei” suma datoriei în mărime de 2 179 038,54 lei și a dobânzii de întârziere. La 18 mai 2016 reclamantul a depus cerere de completare a pretențiilor prin care a pretins încasarea de la Agenția „Apele Moldovei” penalității în mărime de 78 445 lei. În acest context indică că, conform punctului 11.8 al contractului de antrepriză, dacă întârzierea în execuția lucrărilor este în culpa unuia dintre părți a contractului, partea culpabilă va plăti celeilalte părți penalizări și/sau despăgubiri în cuantum de 0,02% din valoarea lucrărilor executate pentru fiecare zi de întârziere.

La 09 iunie 2016 prin încheiere protocolară în proces a fost atras în calitate de intervenient accesoriu Ministerul Mediului. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 28 iulie 2016, cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea pe Acțiuni „Aqua-Prut” a fost admisă parțial. S-a încasat de la Agenția „Apele Moldovei” în beneficiul Societății pe Acțiuni „Aqua-Prut”, datoria contractuală în mărime de 2 179 038, 54 lei. În rest pretențiile s-au respins. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Societatea pe Acțiuni „Aqua- Prut” la 15 august 2016 a contestat-o cu apel. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017, a fost admis apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „Aqua-Prut”, a fost casată hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 28 iulie 2016 în partea respingerii pretențiilor de încasare a dobânzii de întârziere și a penalității și în acestă parte pronunțată o nouă hotărâre prin care, s-a încasat de la Agenția „Apele Moldovei” în beneficiul Societății pe Acțiuni „Aqua-Prut”, dobânda de întârziere în mărime de 313 423, 27 lei, precum și 2 penalitatea în mărime de 78 445 lei. În rest hotărârea premei instanțe a fost menținută. La 21 aprilie 2017, Agenția „Apele Moldovei”, a declarat recurs solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017 cu menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017, care urmează a fi casată în temeiul art. 432 alin. (1), alin. (2) CPC pentru încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material și procedural.

Menționează, că conform contractul de antrepriza, încheiat la 26 ianuarie 2015 între Agenția „Apele Moldovei” și Societatea pe Acțiuni „Aqua-Prut”, urmau să fie executate lucrările de reparație a digului de protecție din satul Palanca, raionul Stefan Vodă - Etapa IV. Conform contractului, lucrările au fost finanțate din contul Fondului Ecologic National. Din motive independente de Întreprinderea de Stat „STI Stefan Vodă” si Agenția „Apele Moldovei”, finanțarea proiectului a fost întreruptă. Consiliul de Administrare a Fondului Ecologic National din 04 iulie 2014, a hotărât de a anula decizia de finanțare a Proiectului Nr. 4555 „Reparația digului de protecție în s. Palanca r-nul Stefan Vodă”.

Consideră că datoriile față de Societatea pe Acțiuni „Aqua-Prut” s-au format din cauza că Fondul Ecologic National a stopat finanțarea proiectului „Reparația digului de protecție - Etapa IV”. În partea încasării penalității si dobânzii de întârziere, consideră ca debitorul nu este obligat sa plătească penalitate în cazul în care neexecutarea nu se datorează vinovăției sale, că debitorul poarta răspundere numai pentru dol (intenție) sau culpă (imprudență sau neglijență), daca legea sau contractul nu prevede altfel, sau daca din conținutul sau natura raportului nu reiese altfel. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Completul constată că, din materialele cauzei nu poate fi stabilit momentul comunicării recurentului deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017 (f.d. 165, 166-170), pentru a determina respectarea termenului legal de declarare a recursului, iar cererea de recurs a fost depusă la 21 aprilie 2017 prin intermediul oficiului poștal (f.d. 183-185, 186), prin urmare calea de atac se consideră exercitată în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea 3 esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Agenția „Apele Moldovei”, este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel. Instanța de recurs reține că, argumentele invocate de Agenția „Apele Moldovei”, în cererea de recurs, poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță 4 inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Agenția „Apele Moldovei”, ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e Recursul declarat de Agenția „Apele Moldovei”, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valentina Clevadî judecători Galina Stratulat Dumitru Mardari 5