2ra-1165/17 — încasarea garanției financiare

prima instanță: M. Muruianu dosarul nr. 2ra-1165/17 (Jud. Buiucani mun. Chișinău) instanța de apel: M. Ciugureanu, Gr. Dașchevici, M. Anton (Curtea de Apel Chișinău) ÎNCHEIERE 28 iunie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Maria Ghervas, Iurie Bejenaru examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de avocatul Pogolșa Angela în interesele lui Bogdan Mihail, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bogdan Mihail împotriva Anei Agachi și ”Pro Imobil Grup” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea garanției financiare, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de Bogdan Mihail și menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 15 aprilie 2016, c o n s t a t ă La 23 decembrie 2015 Bogdan Mihail a depus cerere de chemare în judecată împotriva Anei Agachi și ”Pro Imobil Grup” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea garanției financiare. În motivarea acțiunii reclamantul Bogdan Mihail a indicat că la 16 martie 2015 prin intermediul ”Pro Imobil Grup” SRL a încheiat un contract de locațiune a imobilului din str. Cornului 9/2, ap.9, mun. Chișinău pentru o perioada de un an de zile, iar la momentul încheierii contractului a achitat în numerar suma de 1400 euro în beneficiul ”Pro Imobil Grup” SRL, fără a primi vreun bon de plată, fiind doar indicat în contractul de chirie. Invocă reclamantul că contractul nominalizat a fost semnat de către proprietara apartamentului - Agachi Ana.

Deși compania imobiliară a indicat această persoană, documente oficiale că ea este proprietara apartamentului, dînsul la acel moment nu a văzut, iar toate tranzacțiile de plată a sumelor erau efectuate prin intermediul companiei imobiliare. Menționează reclamantul că trebuia să achite cîte 350 euro lunar, iar contractul a intrat în vigoare din 19 martie 2015 cu plata în avans de 1400 euro, achitîndu-se suplimentar suma de 700 euro în calitate de garanție financiară prevăzută în pct. 4.1 - 4.5, deși în contract a fost indicată doar suma de 350 euro, iar pîrîtul nu neagă că a primit suma de 700 euro.

Mai invocă reclamantul că în perioada 19 martie - 15 august 2015 s-a folosit de imobilul închiriat, avînd lucruri personale în el, iar în perioada 15-20 august 2015 a fost plecat într-o deplasare de serviciu, iar în lipsa sa, de imobil s-a folosit Agachi Ana împreună cu persoane necunoscute, care avînd cheie dublă au intrat în imobilul închiriat, au sustras banii în sumă de 700 euro și alte lucruri personale , au schimbat lacătul, astfel creîndu-i impedimente în folosirea în continuare a imobilului închiriat. Susține reclamantul că prin acțiunile pîrîților i-au fost cauzate suferințe morale pe care le apreciază în sumă de 350 euro, rămînînd fără loc de trai pînă la găsirea unei alte chirii.

Solicită încasarea de la pîrîți în mod forțat și solidar în beneficiul său a sumei de 350 euro cu titlu de garanție financiara, precum și a prejudiciului moral în mărime de 350 euro, precum și a cheltuielilor de judecată, inclusiv cheltuielile privind achitarea taxei de stat și cheltuielile de asistență juridică. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 15 aprilie 2016 acțiunea a fost respinsă. S-a încasat de la Bogdan Mihail în beneficiul SRL ”Pro Imobil Grup” cheltuieli de asistență juridică în mărime de 3 000 lei. În rest cerințele de încasare a cheltuielilor de asistență juridică au fost respinse. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, Bogdan Mihail a declarat apel, solicitînd casarea hotărîrii prime instanțe și emiterea unei noi hotărîri prin care a admite acțiunea.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2016 a fost respins apelul declarat de Bogdan Mihail și menținută hotărîrea primei instanțe. La data de 10 aprilie 2017 avocatul Pogolșa Angela în interesele lui Bogdan Mihail, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd casarea hotărîrilor judecătrești și emiterea unei noi hotărîri prin care a admite acțiunea. În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a expediat copia deciziei instanței de apel către părți la data de 14.02.2017, prin urmare, declarînd recursul la data de 10.04.2017 acesta se consider a fi depus în termen.

În motivarea recursului recurentul a invocat că instanțele ierarhic inferioare nu au luat în considerare temeiurile de fapt și de drept invocate de dînsul și anume că acesta a rămas și fără un loc de trai care ar fi trebuit să-1 aibă asigurat pînă la 15 martie 2016 conform contractului de locațiune, și fără garanția financiară care nu i-a fost restituită din motiv că contractul a fost reziliat înainte de termen. De asemenea, instanța de judecată nu a luat în considerare că contractul a fost reziliat nu de către Bogdan Mihail, ci de proprietarul imobilului Agachi Ana care era cointeresată să rezilieze contractul și să se aleagă de pe urma acestui fapt și cu beneficiu în valoare de 350 euro de la Bogdan Mihail și ulterior să-l mai dea în arendă.

Aceasta, în opinia recurentului, poate fi o schemă frauduloasă de a obține beneficii bănești fără a avea dreptul la ele, prejudiciind persoana care a avut încredere că încheie contract ce va fi respectat de ambele părți ale acestuia. Invocă că Agachi Ana a încălcat prevederile art. 903 și 906 Cod Civil, precum și faptul că în cazul în care Agachi Ana ar fi avut careva pretenții față de Bogdan Mihai tot nu ar fi avut dreptul să rezilieze unilateral contractul fără a respecta prevederile art. 748 alin. 1 Cod Civil. 2 Susține că locatorul Agachi Ana este de rea credință, iar prin pătrunderea în imobil fără permisiune lui, a încălcat prevederile art. 891 Cod Civil.

La fel, recurentul invocă că instanțele de judecată neîntemeiat au încasat din contul său serviciile avocatului ce reprezenta interesele SRL ”Pro Imobil Grup” în sumă de 3 000 lei, deoarece în cazul în care instanța de judecată a ajuns la concluzia eronată că SRL ”Pro Imobil Grup” nu are nici o atribuție la contractul de locațiune încheiat între el și pîrîta Agachi Ana, prin urmare acesta nici nu poate figura ca parte pe dosar și astfel instanța de judecată trebuia s-o scoată din proces ca parte greșit indicată. Examinînd temeiurile recursului declarat de avocatul Pogolșa Angela în interesele lui Bogdan Mihail în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Pogolșa Angela în interesele lui Bogdan Mihail nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. 3 În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de avocatul Pogolșa Angela în interesele lui Bogdan Mihail.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de avocatul Pogolșa Angela în interesele lui Bogdan Mihail se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Iurie Bejenaru 4