3rh-58/17 — anularea hotararii si recunoasterea sustinerii examenului

3rh-58/17 — anularea hotararii si recunoasterea sustinerii examenului (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: S.Papuha dosarul nr. 3rh-58/17

instanța de apel: V.Pruteanu, N.Craiu, Iu.Cimpoi

instanța de recurs: A.Cobăneanu, T.Chișca-Doneva, V.Clevadî

Î N C H E I E R E

28 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței,

judecător Ala Cobăneanu

judecători Tamara Chișca-Doneva, Valentina Clevadî

examinând cererea de revizuire depusă de către Racu Andrei,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Racu Andrei

împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, intervenient accesoriu

Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu privire la anularea hotărârii,

recunoașterea susținerii examenului de calificare pentru admiterea în profesia de

avocat,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 23 decembrie 2015, prin care

a fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Racu Andrei,

c o n s t a t ă :

La 16 decembrie 2010, Racu Andrei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, intervenient accesoriu

Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu privire la anularea hotărârii,

recunoașterea susținerii examenului de calificare pentru admiterea în profesia de

avocat.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că, în baza

hotărârii Comisiei de licențiere a profesiei de avocat nr.17 din 11 octombrie 2010,

publicată pe site-ul www.avocat.md., a fost admis la susținerea etapei întâi a

examenului de licențiere în profesia de avocat, pe care l-a susținut cu cel mai înalt

calificativ, fiind corecte toate patru sute de răspunsuri.

Menționează că, la 28 octombrie 2010, în baza hotărârii nr.18 a fost admis la

etapa a doua (proba scrisă), care s-a stabilit pentru 11 noiembrie 2010 ora 08-00. La

ora anunțată s-a prezentat la locul susținerii examenului. Examenul a început și s-a

petrecut cu încălcarea de către membrii comisiei a procedurii, deoarece biletele cu

întrebări au fost prezentate deschis contrar prevederilor Regulamentului privind

modul de susținere a examenului de calificare pentru admiterea în profesia de avocat,

care stabilesc expres că, președintele Comisiei, în prezența membrilor comisiei

prezintă candidaților subiectele cu plicuri sigilate, unul din care conține subiecte

teoretice și celălalt spețe practice. Tragerea la sorți se efectuează de către secretarul

comisiei.

La fel s-a procedat și cu subiectele practice, au fost împărțite arbitrar, unele

persoane au beneficiat de subiecte mai simple, iar alții mai complicate. }n timpul

examenului au fost persoane care au fraudat examenul și față de care nu au fost

aplicate sancțiunile respective. Membrii comisiei au segmentat timpul rezervat și

pentru subiectele teoretice au stabilit două ore, iar pentru cele practice o oră, cu toate

că nu dispun de acest drept, astfel, după ce a finisat subiectele teoretice într-o oră și

cincisprezece minute, a fost nevoit să aștepte 45 minute, dar la subiectul practic nu a

avut timp suficient.

La 15 noiembrie 2010, după ora mesei a accesat pagina web www.avocat.md. și

a luat cunoștință cu hotărârea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat nr.19, unde

la pct.I sub nr.79 era indicat numele lui ca persoană admisă la a treia etapă a

examenului. A doua zi în jurul orei 12-00 a fost telefonat de un reprezentant al

pîrîtului, care l-a anunțat că a fost exclus din lista persoanelor care au promovat

proba scrisă, fără careva explicații. Imediat a accesat din nou pagina web și deja era

înscris în lista persoanelor neadmise la etapa a treia a examenului.

Ulterior, la 17 noiembrie 2010 a depus în adresa pârâtului contestația nr. 1/0509

și cererea nr. 1/0510, prin care a solicitat examinarea contestației în prezența sa.

Examinarea contestației a avut loc la 23 noiembrie 2010 și împreună cu alte două

persoane, care la fel au depus contestație, au fost invitați de către membrii comisiei în

număr de șase persoane, fără cvorumul necesar, pentru examinarea acesteia. În

timpul ședinței a primit de la secretarul comisiei extrasul din hotărârea nr.19 din 15

noiembrie 2010, în care era indicată lista membrilor și punctajul acordat de fiecare.

Prin hotărârea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat nr.21 contestația i-a fost

respinsă.

Astfel, din extrasul eliberat la 23 noiembrie 2010 sub nr.1/0171 a constatat că,

șapte membri ai comisiei din unsprezece i-au acordat calificative de cel puțin

48 puncte necesare pentru confirmarea corespunderii cerințelor minime de calificare,

ce constituie mai mult de jumătate din numărul membrilor care au apreciat

răspunsurile, însă în baza pct. 38 al Regulamentului, Comisia a raportat media

aritmetică a punctelor acordate de fiecare membru la numărul membrilor, fapt ce

2

contravine art. 42 alin. (5) al Legii cu privire la avocatură, deoarece se submină

criteriul de adoptare a hotărârilor cu votul majorității simple a membrilor săi.

Consideră că, cu încălcarea art. 6 și 13 CEDO prin neadmiterea în profesia de

avocat, fără argumentarea motivelor, i-a fost încălcat dreptul la muncă și la libera

alegere a profesiei. Profesia de avocat este o profesie liberală, ce presupune

activitatea avocatului în domeniul justiției fără supravegherea din partea autorităților

publice, modul privat de organizare, inclusiv biroul, clientela și onorariile sale asupra

cărora se pretinde un drept patrimonial, civil, care este apărat de art. 1 a Primului

protocol adițional la CEDO.

De asemenea a menționat că, în urma acțiunilor pîrîtului i-a fost cauzat

prejudiciu moral exprimat prin suferințe psihice, stres și stări de depresie, fiind nevoit

să apeleze la consultația medicului, care i-a prescris tratamentul necesar și a suportat

cheltuieli pentru procurarea medicamentelor.

Cere, reclamantul, prin cererea de chemare în judecată și cererile de majorare a

pretențiilor din 06 mai 2014 și 04 august 2014, anularea hotărârii Comisiei de

licențiere a profesiei de avocat nr. 19 din 15 noiembrie 2010 în partea neadmiterii

candidaturii sale pentru a treia etapă a examenului de calificare; anularea hotărârii

Comisiei de licențiere a profesiei de avocat nr.21 din 23 noiembrie 2010 cu privire la

respingerea contestației; anularea hotărârii Comisiei de licențiere a profesiei de

avocat nr.22 din 26 noiembrie 2010 în partea neincluderii candidaturii în lista

candidaților admiși în profesia de avocat; recunoașterea că a susținut examenul de

calificare pentru admiterea în profesia de avocat, cu punerea în sarcina Ministerului

Justiției de a executa hotărârea; încasarea de la Uniunea Avocaților din Republica

Moldova prejudiciul material 76.08 lei și prejudiciul moral 10 000 lei (f.d.1-4, 200-

201, 221-222 Vol. II).

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 19 mai 2011 s-a admis în

parte cererea de chemare în judecată depusă de Racu Andrei (f.d.91-94, Vol.I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2012, s-a admis recursul

declarat de către Racu Andrei, s-a casat hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău

din 19 mai 2011, reținând pricina spre rejudecare după competență la Curtea de Apel

Chișinău, ca instanță de contencios administrativ (f.d.127-131, Vol. I).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2012 s-a respins ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Racu Andrei (f.d. 153-156,

Vol.I).

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 14 august 2013 s-a respins recursul

declarat de către Racu Andrei și s-a menținut încheiarea Curții de Apel Chișinău din

20 septembrie 2012 (f.d. 168-171, Vol.I).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2013, s-a transmis

Judecătoriei Centru mun. Chișinău pentru examinare în fond conform competenței

3

jurisdicționale și teritoriale cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de

către Racu Andrei împotriva Comisiei de Licențiere a Uniunii Avocaților din

Republica Moldova privind contestarea hotărârilor, admiterea în profesia de avocat,

încasarea prejudiciului material în mărime de 76,08 lei și prejudiciului moral în

valoare de 10 000 lei (f.d. 173-174, Vol.I).

Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 28 noiembrie 2013, s-a

dispus strămutarea examinării în fond a cauzei civile la cererea de chemare în

judecată depusă de către Racu Andrei împotriva Uniunii Avocaților din Republica

Moldova, intervenient accesoriu Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu privire

la anularea hotărârii, recunoașterea susținerii examenului de calificare pentru

admiterea în profesia de avocat, la Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău (f.d. 185,

Vol.I).

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 22 septembrie 2014,

cererea de chemare în judecată a fost admisă în parte. S-a anulat hotărârea Comisiei

de licențiere a profesiei de avocat nr. 19 din 15 noiembrie 2010 în partea neadmiterii

lui Racu Andrei la etapa a treia a examenului de calificare a profesiei de avocat și s-a

recunoscut susținerea de către Racu Andrei a examenului de calificare a profesiei de

avocat. S-a dispus că hotărârea servește drept temei de eliberare lui Racu Andrei a

licenței pentru exercitarea profesiei de avocat de către Ministerul Justiției al RM. S-a

anulat hotărârea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat nr.21 din 23 noiembrie

2010 cu privire la respingerea contestației depuse de Racu Andrei. S-a încasat de la

Uniunea Avocaților din RM în beneficiul lui Racu Andrei prejudiciul moral 1 000

lei, în rest, pretențiile au fost respinse (f.d.24, 28-30, Vol.II).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2015 s-a admis apelul declarat

de Uniunea Avocaților din Republica Moldova, s-a casat hotărârea Judecătoriei

Rîșcani mun. Chișinău din 22 septembrie 2014 cu emiterea unei noi hotărâri de

respingere a cererii de chemare în judecată depusă de către Racu Andrei (f.d. 98-103,

Vol. II).

Curtea Supremă de Justiție prin încheierea din 23 decembrie 2015 a considerat

drept inadmisibil recursul declarat de Racu Andrei (f.d. 131-136, Vol.II).

Uniunea Avocaților din Republica Moldova la 12 ianuarie 2016 a depus cerere

privind emiterea unei încheieri suplimentare, prin care a solicitat încasarea

cheltuielilor de judecată în mărime de 1 000 lei, suportate în legătură cu examinarea

prezentei cauze (f.d. 138-139, Vol. II).

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 11 mai 2016 s-a respins cererea

Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu privire la emiterea unei încheieri

suplimentare. (f.d. 152-156, vol.II)

La 21 decembrie 2016, Racu Andrei, a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii Curții Supreme de Justiție din 23 decembrie 2015, solicitând admiterea

4

cererii, casarea încheierii și reținerea cauzei la Curtea Supremă de Justiție, în vederea

rejudecării recursului declarat împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

17 iunie 2015.

Racu Andrei și-a întemeiat cererea de revizuire, pe prevederile art. 448 alin. (4),

449 lit. b) CPC, invocând spețe similare, și anume, cauza civilă, la cererea de

chemare în judecată depusă de către Sorochin Iurii împotriva Uniunii Avocaților din

Republica Moldova, intervenient accesoriu Ministerul Justiției cu privire la anularea

parțială a hotărârii, recunoașterea susținerii cu succes a examenului și obligarea de a

elibera licența de avocat, precum și cauza Albu Ion.

În acest sens revizuentul a menționat că, prin decizia Curții Supreme de Justiție

din 16 octombrie 2013 s-a respins recursul declarat de Sorochin Iurii și s-a menținut

încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2013, prin care s-a respins ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Sorochin Iurii.

La 10 iunie 2016, Agentul Guvernamental - Gurin Marin, a depus cerere de

revizuire în temeiul art. 449 lit. g) CPC, solicitând admiterea acesteia și

recunoașterea expresă a violării drepturilor reclamantului garantate de articolul 6§1

din Convenție și a articolului 1 din Protocolul 1 la Convenție și, după caz, acordarea

satisfacției echitabile pentru violarea constatată. În cererea de revizuire Agentul

guvernamental a invocat că, la 15 decembrie 2015 Guvernul și-a exprimat poziția în

favoarea reglementării amiabile a cauzei Sorochin aflată pe rolul Curții Europene,

asumându-și obligația de a cere redeschiderea procedurilor civile ale reclamantului

prin intermediul revizuirii și remedierii pretinselor violări a Convenției.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 22 iunie 2016, a fost admisă

cererea de revizuire a Agentului Guvernamental, fiind casată decizia Curții Supreme

de Justiție din 16 octombrie 2013, cu reținerea în Curtea Supremă de Justiție a

pricinii civile pentru rejudecarea recursului declarat de Sorochin Iurii împotriva

încheierii Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2013, în alt complet de judecată, iar

rejudecând cauza, Curtea Supremă de Justiție prin încheierea din 21 septembrie 2016

a admis cererea de recurs declarată de Sorochin Iurii, a casat încheierea Curții de

Apel Chișinău din 18 iunie 2013, decizia Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie

2012, hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 24 aprilie 2012, decizia Curții

de Apel Chișinău din 28 septembrie 2011 și a menținut în vigoare hotărîrea

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 04 martie 2011. A recunoscut violarea

drepturilor lui Sorochin Iurii garantate de Articolul 6§1 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și a Articolului 1

din Protocolul nr.1 la Convenție și a încasat de la bugetul de stat prin intermediul

Ministerului Finanțelor în beneficiul lui Sorochin Iurii cu titlu de satisfacție

echitabilă pentru violarea constatată suma de 20 000 lei.

5

Așadar, prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 04 martie 2011

acțiunea a fost admisă. S-a anulat parțial hotărîrea Comisiei de licențiere a profesiei

de avocat nr. 19 din 15 noiembrie 2010 în partea neadmiterii candidatului Sorochin

Iurii în etapa a treia a examenului în profesia de avocat și s-a dispus admiterea lui

Sorochin Iurii în profesia de avocat, ca candidat care a susținut examenul de

calificare a profesiei de avocat. Executarea hotărârii a fost pusă în sarcina

Ministerului de Justiție, servind temei de eliberare lui Sorochin Iurii a licenței pentru

exercitarea profesiei de avocat.

Relevă revizuentul că, hotărârea menționată servește drept practică pentru astfel

de categorii de litigii, încât și în privința sa, instanța de recurs urmează să-și revadă

soluția, or, în caz că, ar fi o altă soluție, ar fi discriminat și tratat inechitabil în raport

cu Sorochin Iurii și Albu Ion.

Revizuentul, Racu Andrei, consideră că, circumstanțele stabilite de Curtea

Supremă de Justiție pe cauza lui Sorochin Iurii sunt esențiale și pentru prezenta speță,

având în vedere că aceste circumstanțe nu au putut fi cunoscute revizuentului în

timpul judecării anterioare a pricinii.

În conformitate cu art.452 alin. (11) CPC, dacă examinarea cererii de revizuire

este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se

desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează

cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta

dispune înștiințarea lor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele

considerente.

În conformitate cu art.453 alin. (l) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

În conformitate cu art.451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris

de persoanele menționate la art.447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art.449 CPC și anexându-se probele ce le confirmă.

Datorită faptului că revizuirea este o cale de atac a hotărârilor irevocabile, poate

afecta stabilitatea raporturilor juridice, producând efecte grave pentru părți, legea

stabilește o listă expresă și exhaustivă a temeiurilor de declarare a revizuirii. Acestea

sânt prevăzute la art. 449 CPC și în cazul în care se cunoșteau ar fi influențat asupra

soluției date de instanța de recurs.

Pornind de la aceste cerințe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărâri date de

către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea

irevocabilă a hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC.

6

În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul

examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică corectitudinea

aplicării și interpretării de către instanța inferioară a normelor de drept material și

procesual în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului declarat, or, nu

poate fi revizuită o hotărâre care elucidează o anumită situație de fapt, asupra căreia

s-a pronunțat instanța de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă

situație.

În conformitate cu art.449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și

nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a pricinii.

În cererea de revizuire, Racu Andrei face referire la prevederile art. 449 lit. b)

CPC și anume că, pe caz similar, Curtea Supremă de Justiție prin încheierea din

21 septembrie 2016, a admis cererea de recurs declarată de Sorochin Iurii, a casat

încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2013, decizia Curții de Apel Chișinău

din 25 octombrie 2012, hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 24 aprilie

2012, decizia Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2011 și a menținut în

vigoare hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 04 martie 2011. A

recunoscut violarea drepturilor lui Sorochin Iurii garantate de Articolul 6§1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale și a Articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenție și a încasat de la

bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul lui Sorochin

Iurii cu titlu de satisfacție echitabilă pentru violarea constatată suma de 20 000 lei,

i-au devenit cunoscute noi circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu i-au

putut fi cunoscute anterior.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că, în cazul temeiului prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, invocat de

revizuent, este important ca revizuentul să nu fi știut anterior pronunțării hotărârii a

cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe, dar care existau la momentul

examinării și soluționării pricinii civile, care să fie descoperite după ce hotărârea

judecătorească devine irevocabilă și dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării pricinii.

În acest context, Colegiul reiterează că, în cazul descoperirii unor noi

circumstanțe esențiale care nu au fost cunoscute și nici nu puteau fi cunoscute

anterior revizuentului, acestea trebuie probate în mod obligatoriu și să corespundă

unor condiții, și anume, mijloacele de probă trebuie să fi fost existat în momentul

judecării procesului terminat prin hotărârea revizuită, iar revizuentul să fi fost

împiedicat să prezinte aceste probe din împrejurări ce nu depind de voința acestuia și

7

să fi întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în

timpul judecării anterioare a pricinii. Or, nu poate fi admisă anularea unei hotărâri

judecătorești irevocabile numai pe baza afirmării descoperirii unor noi circumstanțe.

În atare circumstanțe, Colegiul consideră că nu sunt îndeplinite aceste condiții

pentru cazurile prevăzute la art. 449 lit. b) CPC și nu poate servi drept temei pentru

admiterea cererii de revizuire argumentele invocate de către revizuent, deoarece în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată a lui Sorochin Iurii, instanța de recurs

a reținut că, prin nerespectarea procedurii corespunzătoare și admiterea recursului

tardiv, de către Curtea de Apel Chișinău a fost încălcat dreptul la un proces echitabil

al reclamantului Sorochin Iurii prevăzut de art. 6 § 1 din Convenție, care a obținut o

hotărîre definitivă, iar sub acest aspect și s-a considerat necesar de a admite cererea

de revizuire depusă de Agentul Guvernamental, în care a indicat că, Guvernul și-a

exprimat poziția în favoarea reglementării amiabile a cauzei Sorochin aflată pe rolul

Curții Europene, asumându-și obligația de a cere redeschiderea procedurilor civile

ale reclamantului prin intermediul revizuirii și remedierii pretinselor violări a

Convenției și a aplica în direct jurisprudența CEDO.

În acest sens, Colegiul nu poate stabili existența temeiurilor de revizuire

prevăzute de lege, pentru că argumentele invocate de revizuent se referă la

circumstanțe de fapt, dar instanțele de judecată au constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele prezentate de părți, care au importanță pentru soluționarea pricinii. Or,

scopul acestei cereri de revizuire este mai curând să obțină o nouă examinare a

pricinii decât o procedură de revizuire în sensul art.449-453 CPC.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că, prin revizuire se tinde la îndreptarea unor

hotărâri greșite, pentru neregularități ce s-au săvârșit dintr-o împrejurare,

neimputabilă instanței, sau dintr-un motiv neimputabil părților – de obicei

descoperite ulterior, iar argumentele invocate de revizuent nu pot fi admise ca temei

de revizuire a încheierii din 23 decembrie 2015, deoarece nu întrunesc aceste

condiții.

Mai mult decât atât, revizuirea este o cale de retractare și nu de reformare, în

cadrul căreia nu poate fi verificată legalitatea și temeinicia hotărârii contestate.

La acest segment, instanța de recurs face referire la jurisprudența CEDO care

statuează că competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată

pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare (cauza Popov-2 contra Moldovei din 06.12.2005, cererea nr.19960/04, §

45).

Totodată, admiterea cererii de revizuire ar contravine principiului securității

raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru

8

Drepturile Omului și a Libertăților Fundamentale (Brumărescu versus România,

Roșca versus Moldova, Eugenia și Doina Duca versus Moldova din 03.03.2009).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, motivele invocate în

cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. 269-270 și art. 453 alin.(1) lit. a) CPC,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Racu Andrei

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 23 decembrie 2015, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Racu Andrei împotriva

Uniunii Avocaților din Republica Moldova, intervenient accesoriu Ministerul

Justiției al Republicii Moldova cu privire la anularea hotărârii, recunoașterea

susținerii examenului de calificare pentru admiterea în profesia de avocat.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecător Ala Cobăneanu

judecători Tamara Chișca-Doneva

Valentina Clevadî

9