2rac-248/17 — incasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2rac-248/17 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: A. Donos dosarul nr. 2rac-248/17 instanța de apel: N.Chircu, A.Rotaru, A.Grumeza Î N C H E I E R E 28 iunie 2017 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecători: Maria Ghervas, Iurie Bejenaru examinînd admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea Individuală ,,Sanda Mazur”, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Individuală ,,Sanda Mazur” împotriva Societății pe Acțiuni ,,Drum Bun” privind încasarea datoriei, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 04 aprilie 2017, prin care s-a admis apelul declarat de Întreprinderea Individuală ,,Sanda Mazur”, s-a casat hotărârea Judecătoriei Bălți din 18 decembrie 2015 și s-a emis o nouă hotărâre de respingere a cererii de chemare în judecată ca fiind înaintată cu omiterea termenului, c o n s t a t ă La 01 iunie 2010, ÎI ,,Sanda Mazur” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva SA ,,Drum Bun” privind încasarea datoriei.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin contractul de antrepriză din 22 februarie 2007, încheiat între ÎI ,,Sanda Mazur” și SA ,,Drum Bun”, ÎI ,,Sanda Mazur” a efectuat lucrări de amenajare a teritoriului SA ,,Drum Bun”. Menționează că, lucrările au fost efectuate conform contractului și nu a primit nici o obiecție în acest sens, însă, pârâtul conform pct. 5 din Anexa nr. 1 a contractului, nu a achitat pe deplin costul serviciilor acordate. Conform Actului de verificare reciprocă din 30 noiembrie 2008 suma datoriei constituie 163 513,70 lei. La 13.01.2009, ÎI ,,Sanda Mazur” a expediat în adresa pârâtului pretenția prin care a solicitat achitarea sumei restante. Astfel, pârâtul a achitat în două tranșe suma de 31 076,70 lei, suma datoriei constituind 132 437 lei.
A mai indicat reclamantul că, conform pct. 1 din Anexa nr. 2 al contractului vizat, în caz de neachitare la timp, pârâtul s-a obligat să achite o despăgubire în mărime de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, ceea ce constituie 50 312 lei. Solicită reclamantul, încasarea de la SA ,,Drum Bun” în beneficiul ÎI ,,Sanda Mazur” a sumei de 182749 lei și a cheltuielilor de judecată pentru taxa de stat în sumă de 5 482 lei. 1 Prin cererea din 19 februarie 2013, reclamantul a solicitat suplimentar la cererea inițială încasarea de la SA „Drum Bun” în beneficiul ÎI „Sanda Mazur” a sumei de 125 398 lei și taxa de stat în sumă de 3762 lei. Prin cererea din 18 decembrie 2014, ÎI ,,Sanda Mazur” a solicitat suplimentar încasarea de la SA „Drum Bun” în beneficiul ÎI „Sanda Mazur” a sumei de 17 492 lei, reieșind din raportul de expertiză și taxa de stat în sumă de 542 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 18 decembrie 2015 cererea de chemare în judecată depusă de ÎI ,,Sanda Mazur” a fost respinsă ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, ÎI ,,Sanda Mazur” a contestat-o cu apel. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 28 iunie 2016 s-a admis apelul declarat de ÎI ,,Sanda Mazur”, s-a casat hotărârea Judecătoriei Bălți din 18 decembrie 2015 și s-a emis o nouă hotărâre prin care cererea de chemare în judecată depusă de ÎI ,,Sanda Mazur” împotriva SA ,,Drum Bun” privind încasarea datoriei, a fost respinsă ca tardivă. Prin decizia suplimentară a Curții de Apel Bălți din 19 iulie 2016 a fost menținută încheierea Judecătoriei Bălți din 27.07.2015 prin care s-a respins cererea înaintată de ÎI ,,Sanda Mazur” privind accelerarea judecării cauzei și încheierea Judecătoriei Bălți din 04.12.2015, prin care s-a respins propunerea reprezentantului ÎI ,,Sanda Mazur” de recuzare a judecătorului.
La 02 august 2016, ÎI ,,Sanda Mazur” a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului și casarea deciziei instanței de apel în partea în care acțiunea a fost respinsă ca tardivă. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 26 octombrie 2016 s-a admis recursul declarat de către Întreprinderea Individuală ,,Sanda Mazur”. S-a casat decizia Curții de Apel Bălți din 28 iunie 2016, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Individuală ,,Sanda Mazur” împotriva Societății pe Acțiuni ,,Drum Bun” privind încasarea datoriei, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecători. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 04 aprilie 2017 s-a admis cererea de apel declarată de Întreprinderea Individuală ,,Sanda Mazur”.
S-a casat integral hotărârea Judecătoriei Bălți din 18 decembrie 2015 fiind emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii ca fiind înaintată cu omiterea termenului. S-a respins cerința Întreprinderea Individuală ,,Sanda Mazur” împotriva Societății pe Acțiuni ,,Drum Bun” privind încasarea cheltuielilor de judecată ca fiind neântemeiată. La 26 aprilie 2017 Întreprinderea Individuală ,,Sanda Mazur” a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului și casarea deciziei instanței de apel în partea în care acțiunea a fost respinsă ca tardivă și s-au respins încasarea cheltuielilor de judecată. În susținerea recursului s-a invocat netemeinicia și ilegalitatea hotărîrii contestate prin faptul că a fost emisă cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material.
Recurentul invocă și prevederile art. 968 alin. (2) Cod civil, potrivit cărora acțiunea care se referă la construcții poate fi intentată în decurs de 5 ani. 2 La fel, menționează că, modul de calculare a termenului de prescripție este stipulat în prevederile art.270 Cod civil. Indică recurentul că conform contractului, proceselor verbale și conform explicațiilor specialistului principal al Inspectoratului de Stat în construcții, contractul de antepriză este un contract ce se referă la construcții și termenul de prescripție cade sub prevederile art.968 alin.(2) Cod civil. Examinând temeiurile recursului declarat de Întreprinderea Individuală ,,Sanda Mazur”, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Întreprinderea Individuală ,,Sanda Mazur”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.
Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, 3 suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Întreprinderea Individuală ,,Sanda Mazur”.
În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Întreprinderea Individuală ,,Sanda Mazur”. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetalana Filincova Judecători Maria Ghervas Iurie Bejenaru 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.